Denumită în spirit sportiv „Ultra-plantarea”, acţiunea inedită de voluntariat a fost organizată de ViitorPlus în zilele de 12,13 şi 14 aprilie. În această perioadă, un grup de tineri plantatori a venit cu cortul la Poroschia, în judeţul Teleorman, unde a rămas şi a plantat tot weekendul. „Ultra-plantarea a fost un experiment reuşit! Prezenţa noastră 3 zile consecutive în Poroschia ne uneşte cu comunitatea locală şi creează o implicare mult mai mare a voluntarilor. Cu siguranţă este ceva ce vom repeta şi în viitor,” spune Teodora Pălărie, coordonatorul proiectului „Adoptă un copac!”.

Asemenea iniţiative sunt necesare pentru că România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte implicarea în activităţi de voluntariat. Doar 12,8%[1] dintre adulţi sunt implicaţi în astfel de acţiuni, spre deosebire de alte ţări precum Austria sau Suedia în care acest procent este de peste 50%[2]. Dintre românii care participă la activităţi de voluntariat, doar un sfert se implică în domeniul protecţiei mediului şi animalelor[3].

Cu toate acestea, statisticile se pot schimba. Cei 700 de voluntari implicaţi în campania ViitorPlus de plantări din această primăvară şi „ultra-plantatorii” dovedesc acest lucru.

Plantările din această primăvară s-au derulat în cadrul programului „Adoptă un copac!” şi a proiectului „Perdele verzi – Parcul Industrial Ploieşti”, organizate de asociaţia ViitorPlus. Cu ajutorul voluntarilor au fost plantaţi 17.500 de puieţi, în comunele Drăgăneşti Vlaşca şi Poroschia, din judeţul Teleorman, Dragoş-Vodă, din judeţul Călăraşi, şi în municipiul Ploieşti. 5.800 dintre puieţi au fost plantaţi în activităţile de completare, parte a lucrărilor de îngrijire a pădurii.

Voluntarii care au participat în cele 6 zile de plantare prin proiectele „Adoptă un copac!” şi „Perdele verzi – Parcul Industrial Ploieşti” au venit din partea companiilor: 1&1 Internet Development, Accenture, Apa Nova Bucureşti – Veolia, Concelex, Dr. Reddy’s Laboratories România, GlaxoSmithKline, ING Asigurări de Viaţă, Provident Financial România, Zentiva Sanofi şi de la Ambasada Statelor Unite ale Americii în România, din comunitatea 121.ro, de la şcoala generală din comuna Roseţi şi Liceul „Danubius” din Călăraşi. Fondurile pentru plantările efectuate în Parcul Industrial Ploieşti au venit din partea Kaufland România, Ecotic şi Recolamp. Avis România, partener cu tradiţie al proiectului „Adoptă un copac!”, a fost alături de ViitorPlus şi în această campanie de plantări, asigurând mobilitatea echipei de organizare.

Oana Ersova-Ranetti, Specialist Relaţii Publice pentru Apa Nova Bucureşti – Veolia, vorbeşte despre motivaţia implicării companiei în proiect: „Participarea noastră la acţiunile de voluntariat în cadrul proiectului „Adoptă un copac” are trei motivaţii la fel de importante: pentru că oamenii îşi doresc acest lucru – iată că am ajuns să conştientizăm nevoia reală a unor astfel de acţiuni!, pentru că Apa Nova a ales să compenseze emisiile de carbon generate de activităţi specifice şi, nu în ultimul rând, pentru că este momentul ca şi în România să se facă lucruri, nu numai să fie spuse.”

Pentru a stimula implicarea în activităţi de voluntariat de mediu şi prin alte modalităţi, în cadrul programului „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” („Şcoala altfel”, 1-5 aprilie 2013), ViitorPlus a distribuit 600 de puieţi către 21 de şcoli din municipiul Ploieşti. Fondurile pentru aceştia au fost oferite de DERO în parteneriat cu Primăria Municipiului Ploieşti.

„Adoptă un copac!” este un program dezvoltat de ViitorPlus pentru împădurirea terenurilor degradate din sudul României. Lucrările de împădurire se realizează în baza unor proiecte tehnice realizate de către experţi silvici. Aceeaşi modalitate de lucru este valabilă şi pentru „Perdele verzi – Parcul Industrial Ploieşti”. Activităţile din proiecte includ atât plantarea arborilor şi arbuştilor, cât şi îngrijirea lor timp de 5-6 ani, până ce pădurea/perdeaua forestieră atinge stadiul în care nu mai are nevoie de lucrări de întreţinere pentru a supravieţui.

Cei care doresc  să se implice în derularea acestor programe, o pot face prin donaţii, prin participarea ca voluntari la plantare sau ca voluntari care ajută la dezvoltarea activităţilor de strângere de fonduri, de comunicare, de logistică (înscrierea se face prin e-mail la adoptauncopac@viitorplus.ro).

Mulţumim pentru comunicatul de presă şi fotografii doamnei Gabriela Ticu, Responsabil Marketing si Comunicare,ViitorPlus – Asociatia pentru Dezvoltare Durabila

În București, caravana plantărilor a ajuns pe 4 noiembrie, parcul Universității Politehnica fiind beneficiarul unor puieți, dar și a prezenței ministrului mediului Rovana Plumb și a primarului capitalei, Sorin Oprescu.

Și dacă tot vorbim de plantări, ”plămânul verde” al Bucureștiului a mai avut parte de o acțiune de regenerare, cu o zi înainte Primăria Sectorului 6 organizând cea de-a treia ediție a campaniei ”Copacul Meu”. Parteneri ai acestui eveniment au fost  Asociaţia Young Initiative, Administraţia Domeniului Public şi Dezvoltare Urbană Sector 6, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti şi Raiffeisen Bank România.

La plantare au fost prezenți și voluntarii asociației montane ”Pathos”, împreună cu numeroșii cercetași ai Centrului Local ”Pia Brătianu” din București (100 de copaci fiind etichetați cu sigla Centenarului Cercetășiei în România 2013).

În urma acțiunii, sectorul 6 a înverzit cu peste 500 de arbori, arbuşti şi pomi fructiferi! În Drumul Cooperativei au fost plantați 350 arbori şi pomi fructiferi, în Parcul Constantin Brâncuși 50 de pomi fructiferi, în Parcul Giuleşti 50 de pomi fructiferi şi arbuşti – Hibyscus împletit, iasomie, spirea, iar în Parcul 9 Mai 50 de arbori.

Toți voluntarii au primit panseluțe, diplome de participare, insigne și au fost serviți cu diferite tipuri de prăjituri.

Așadar, fie în mod organizat, fie în cadrul unor acțiuni personale, luna aceasta putem cu toții să ajutăm la împădurirea țării!

„Pădurile sunt una dintre mândriile României, iar în ultimii ani am fost martorii dispariţiei lor treptate, pradă tăierilor ilegale, adesea cu complicitatea autorităţilor. Prin acest fenomen, nu numai ca România a pierdut din puterea plămânului său verde, dar au fost posibile şi catastrofele ce au lovit atâtea comunităţi: seceta, inundaţiile, alunecările de teren sunt şi efecte ale distrugerii zonelor împădurite. Acest guvern are voinţa şi determinarea de a salva pădurile ţarii si de a le reface pe cele pierdute. Împădurim România şi, în toată luna noiembrie, vom planta în total 26 de milioane de puieţi, începând cu zonele cele mai vulnerabile din toate judeţele ţării. Sunt bineveniţi alături de noi toţi voluntarii care doresc să plantăm împreună pentru viitor!” (Rovana Plumb)

Articol realizat de Alexandru-Codruț Miroiu

(Student în anul al III-lea, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, specializarea Geografia Mediului şi om care trăieşte o viaţă “eco” - http://greenalex.posterous.com/)

Intr-un parc exista neaparat banci, locuri de joaca pentru copii, ba chiar fantani arteziene, sculpturi, statui; de asemenea, peisajul  poate fi „imbogatit” de existenta unui „mini” lac sau a unei ape – de cele mai multe ori statatoare.

Insa cel mai important, parcul ne intampina cu diferite specii de arbori si arbusti ornamentali, plante si flori variate, pasari si animalute rozatoare (de regula), ce au menirea sa te relaxeze numai admirandu-le sau pur si simplu fiind in preajma lor.

Elementele antropice, artificiale, ale unui parc sunt aleile pavate, stalpii de iluminat, cosurile de gunoi, bancile, fantanile, sau orice obiect realizat de mana omului. Dintre cele enumerate mai sus, consider ca elementul caruia trebuie sa i se dea cea mai mare atentie este cosul de gunoi, locul care trebuie „salutat” cum se cuvine de cei care se plimba in parc si au diferite activitati.

Degradarea unui parc incepe, in primul rand, tocmai prin neglijarea acestui element; „mai bine arunc pe jos, mi-e lene sa merg pana la cos”- cu o astfel de gandire incepe drama ecologica. Nu, sa nu-ti fie lene, pentru ca acest spatiu numit parc este „inima” orasului in care locuiesti, este locul de care te bucuri si trebuie respectat, pastrat, ingrijit.

Beneficiile aduse de „intalnirea” cu parcul sunt diferite:

-fabrica de oxigen urbana;

-loc de relaxare, socializare, plimbare, alergare;

-exemplu educativ pentru cei mici, carora li se pot tine „mini” lectii de botanica (ba chiar de zoologie); copacii, arbustii, iarba sunt lacasul a diferite specii de pasari, insecte, soparle, rozatoare, gandacei.

Cu alte cuvinte, respecta copacul din parc, ce-ti da umbra lui in zilele toride ale verii sau doar te linisteste prin sunetul crengilor sale sub adieri racoroase de toamna, respecta privelistea naturala a acestui spatiu verde, respecta natura urbana!

Articol realizat de Iulia Oanără

(Iulia Oanără a terminat in 2011 masterul „Managementul impactelor de mediu” – Specializarea Stiinta Mediului, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole din cadrul Universitatii Ovidius Constanta; in anul 2009, in cadrul aceleiasi facultati, a absolvit specializarea Geografie.)

Surse fotografii:

http://www.opiniatimisoarei.ro/wp-content/uploads/2011/07/parcul-rozelor-2.jpg

http://www.rezervatiinaturale.ro/article/11741/Parcul-din-Slanic-Moldova

http://www.coldwater.org/Content/Rec_Parks.html

Asemenea paduri naturale intalnim si in Carpatii nostri stravechi, neatinse de mana omului, prafuite de trecerea anotimpurilor, insa mereu vesele, verzi, primitoare, iubitoare.

In padurile naturale ale Romaniei sunt prezente 34 formatii forestiere din cele 50 inventariate la nivel national, intalnindu-se toate speciile forestiere dominante, cu areale zonale (zambru, molid, brad, fag, gorun, stejar, cer, garnita) si cu areale intrazonale (larice, pin negru, pin silvestru, frasin, ulm, plop negru, plop cenusiu, plop tremurator, salcie alba, etc.)

Parcurile Nationale Beusnita-Cheile Nerei, Semenic-Cheile Carasului, Domogled-Valea Cernei si Cozia sunt simbolurile imensei bogatii a speciilor de arbori si arbusti, intretinuta de climatul mediteraneean predominant, care permite existenta speciilor termofile, dintre care se pot mentiona : Acer monspenssulanum, Fagus orientalis, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus etc, 8 specii si subspecii de Quercus, 7 specii si subspecii de Sorbus, 3 specii de Tilia, precum si numerosi arbusti rari (Daphne laureola, Syringa vulgaris, Hedera helix s.a).

Adevarati giganti ai lumii vegetale, domina arboretele naturale devenind depozitari ai unei ‘arhive’ pline de informatii. Cele mai valoroase centre de gene europene se afla in Carpatii Romaniei, mai ales pentru molid, brad, fag si gorun, asa cum reiese in urma cercetarilor efectuate in diverse tari. Speciile forestiere din padurile naturale ajung la dimensiuni impresionante, cu diametre de peste 1 m si inaltimi de pana la 60 m in cazul molidului.

In padurea Hartagul din Muntii Penteleu (Buzau), s-a descoperit in 1945 cel mai mare molid din Romania, o raritate in Europa, ce avea diametrul de 2,20 m si inaltimea de 62 m. Arborete naturale cu exemplare monumentale de fag se intalnesc in Parcurile Nationale Domogled-Valea Cernei, Beusnita-Cheile Nerei si Semenic-Cheile Carasului, in cadrul unor fagete de inalta productivitate .

Speciile relicte, care au supravietuit diferitelor glaciatiuni, dintre care relictele ocrotite Syringa josikaea si Hepatica transsilvanica si cele glaciare – mesteacanul pitic (Betula nana), mestecanasul (Betula humilis) – rivalizeaza cu monumentalitatea arborilor prin exuberanta si inocenta.

Fauna adapostita de aceste paduri este in mare parte aceeasi, raspandita pe intreg teritoriul tarii, ursul brun, lupul, cerbul carpatin, capra neagra, mistretul, capriorul, rasul, iepurele, pisica salbatica, vulpea si fazanul, fiind, pe rand, invitatii (si participantii) la spectacolul naturii.

Daca v-a placut acest articol, va rugam sa-l votati ! Si nu uitati sa va abonati la newsletter-ul revistei Greenly ! 

Articol realizat de Anca Milea

(Studenta in anul al III-lea, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului)

Bibliografie: Padurile Romaniei, parcuri nationale si parcuri naturale, Regia Nationala a Padurilor Romsilva, Bucuresti, 2004

Sursa fotografiilor: http://ro.wikipedia.org