Daca pleci in drumetii trebuie sa iei la tine 2 litri de apa. Acestia pot fi imbuteliati in bidoane de plastic. Pentru a nu ocupa mult spatiu in rucsac, foloseste bidoane de 1 litru. De asemenea, poti achizitiona bidoane special confectionate din metal usor si rezistent, care – daca li se ataseaza huse termoizolatoare – pot sa retina apa la temperatura dorita, in functie de anotimp. Nu uita, insa, ca utilizarea la comun a bidonului  incalca normele de igiena.

Mai nou exista sisteme de hidratare numite hidro-bag, ce permit alimentarea cu apa din mers, printr-un furtun, insa trebuie sa tineti cont ca acest sistem de hidratare nu poate sa fie atasat la toate rucsacurile.

Hrana joaca un rol important in “circuitul apei in organism”.  Astfel, evita sa iei la tine carne sau alimente cu grasimi, care necesita cantitati mari de apa pentru digestie, si  “incarca-ti” rucsacul cu mere, pepene sau citrice (in functie de anotimp), acestea fiind bogate in apa.

Ce faci cand ramai fara apa?

Pe munte nu exista robinet, iar punctele de aprovizionare pentru turisti apar rar, de aceea cea mai importanta sursa de apa ramane raul. Insa aceasta apa poate fi infestata, daca in amonte de ea exista o asezare umana, turma de animale, fabrica, cabane, animale lasate sa putrezeasca pe marginea raului, deci este necesara prudenta. Analizeaza apa inainte de a o consuma ajutandu-te de organele de simt.

Daca esti pe munte si nu cunosti nici o sursa de apa in apropiere, cel mai bine este sa urmezi legile naturii, sa te ajuti de vegetatie si de animale. Acolo unde vegetatia este  bine dezvoltata, sau chiar apar specii de plante iubitoare de apa, inseamna ca exista o sursa de apa in apropiere, sau la mica adancime fata de sol. In ceea ce priveste animalele, mamiferele nu se departeaza de apa, ierbivorele asemenea, ele consumand apa dimineata si seara. Insectele sunt foarte bune indicatoare ale apei, albinele nu se departeaza la mai mult de 6, 5 km distanta de apa si de stup, iar mustele nu se departeaza la mai mult de 90 m. Cele care insa te pot “pacalii” sunt reptilele, ele nefiind bune indicatoare ale prezentei apei.

Poti descoperii surse de apa urmand potecile vitelor, caprelor, oilor sau…oracaitul broastelor.

Alte surse de apa potabila sunt : ploaia, zapada, gheata, roua, baltile.

In ceea ce priveste ploaia,  in cazul in care nu ai un vas colector, te poti folosi de orice obiect vestimentar pe care il expui la ploaie si apoi il storci. Nu uita, insa, ca daca te afli in apropierea unei surse de poluare, exista riscul ca apa de ploaie sa contina diferiti poluanti: acid azotic, acid sulfuric, diverse substante toxice continute de pulberile ce au fost antrenate sau dizolvate de apele meteorice.

Roua poate reprezenta o importanta sursa de apa, mai ales dimineata, ea putand fi colectata de pefrunze, prin scurgere sau cu ajutorul unor bureti.

Drumetiile din timpul iernii sunt foarte periculoase, temperaturile joase fiind cele care pun cele mai multe probleme. In cazul unei drumetii realizate in acest anotimp, omul dispune de resurse de apa nemarginite, inmagazinate atat in zapada cat si in gheata. Setea il face pe om sa creada ca daca mananca zapada sau gheata se va hidrata. Pentru a satura corpul de apa, acestea doua trebuie topite. Zapada poate sa fie introdusa intr-un pet si expusa la soare sau sa intre in contact cu temperatura corpului, sub haine.

Indiferent de situatia in care te afli, nu uita ca nu orice lichid este o sursa de apa. Unele substante lichide iti pot accentua senzatia de sete, pot cauza ameteli si accentua procesul de deshidratare.

Ce sa nu bei:

-NU bea apa care nu corespunde din punct de vedere organoleptic cu apa potabila.

-NU bea apa sarata, apa din oceane si mari, apa cu un continut bogat in NaCl.

-NU bea alcool, acesta accentueaza deshidratarea.

Cum sa pacalesti setea? Sau cum sa retii cat mai mult timp apa in corp?

-Poti sa sugi o piatra sau o frunza.

-Nu fuma, nu manca alimente cu grasimi.

-Stai cat mai mult timp la umbra.

-Nu alerga, evita efortul pentru a nu transpira.

-Nu vorbi si respira pe nas, nu pe gura.

Oricat de pregatiti am fi, exista riscul sa ajungem in situatii din cele mai neasteptate. Important este, insa, sa ne mentinem calmul si sa nu uitam ca natura este alaturi de noi si ne ajuta in supravietuire.

Dragi cititori, va astept saptamana viitoare cu un articol in care o sa va prezint pe scurt  5 metode de purificare a apei. Pana atunci, daca v-a placut acest articol, va invit sa il votati.

Surse : http://www.himalaya.ro/ro/produs/hidrobag-poliester-2l–1277/, http://www.prowallpapers.ro/view/rau_de_munte-1600×1200.html, http://www.scritube.com/medicina/Cum-facem-rost-de-ap20571247.php, http://supraveghetorul.wordpress.com/2011/05/17/supravietuire-apa/.

Verde la acoperisuri!

Acoperisurile vegetale sunt considerate o adevarata sursa de spatii verzi, aspect deosebit de important in cazul marilor aglomerari urbane, acolo unde terenul (sau lipsa acestuia) reprezinta una dintre cele mai mari piedici in cresterea zonelor acoperite de vegetatie. Stratul vegetal amplasat pe un acoperis are, insa, si alte beneficii – unele mai vizibile.

• Gestionarea apei de ploaie se realizeaza in mod eficient cu ajutorul acoperisurilor vegetale. Daca vorbim despre un acoperis inclinat, cantitatea de apa scade pe masura ce se scurge pe panta, fiind absorbita de radacinile plantelor. Suna cunoscut? Intr-adevar, este un sistem care are la baza scurgerea naturala a apei de ploaie pe versant. Fireste, in cazul acoperisurilor de tip terasa, lucrurile stau alftel: mai simplu. Daca acoperirea cu strat vegetal nu va surade (sau daca ideea nu trece de comitetul de administratie a blocului), puteti oricand sa folositi plante in ghivece. Rezultatul: o cantitate redusa de ape pluviale colectate de sistemele de canalizare, asadar mai putina apa care trebuie epurata. Si sa nu uitam de reducerea acumularilor pluviale pe suprafetele asfaltate.
• O biodiversitate crescuta, deoarece aceste spatii artificiale pot sustine o varietate crescuta de specii, atata timp cat sistemul lor radicular nu are nevoie de foarte mult loc pentru a se dezvolta. Acoperisurile vegetale pot reprezenta spatiul ideal pentru o varietate de insecte.

In ceea ce priveste izolarea stratului vegetal de restul acoperisului – nu aveti motive de ingrijorare. Acesta este complet separat si nu afecteaza in nici un fel structura acoperisului. Din contra, aveti un strat izolator in plus! Iar beneficiile estetice sunt de nemasurat. Alegeti acoperisul verde pentru a fi intotdeauna cu capul…in flori.

Eco-cartierele: microecosisteme urbane eficiente

Un concept aproape neabordat in Romania, insa care este implementat din ce in ce mai mult la nivel european si mondial, eco-cartierul sau cartierul durabil reprezinta un spatiu urban complex si eficient, care, inainte de toate, se raporteaza la natura. Cladirile sunt eficiente din punct de vedere energetic, asadar fie neutre, fie pozitive (produc mai mult decat ceea ce consuma), energia avand in special surse regenerabile si nepoluante. In majoritatea cazurilor, componenta sociala este importanta pentru cei care gestioneaza aceste spatii: se doreste o mixitate sociala, care sa nu defavorizeze nici o categorie. Ajungand si la capitolul “spatii verzi”, trebuie mentionate cateva elemente importante:

• Se mizeaza pe o adevarata diversitate floristica: rolul ecologic al cartierelor este esential;
• Multi urbanisti au ales sa foloseasca arbori maturi (6-8 ani) in loc de puieti: sunt mai dificil de plantat, insa isi preiau rolurile intr-un timp mult mai scurt;
• Apa pluviala este tratata la nivel local prin conducerea acesteia, cu ajutorul unor sisteme de rigole, in depresiuni artificiale invadate de specii higrofile. Aceste plante epureaza apa de ploaie suficient de bine, permitand apoi infiltrarea directa in sol. In alte situatii, apa de ploaie este colectata si utilizata menajer (spre exemplu, la toalete).

De retinut, cartierele durabile nu sunt zone de locuit amplasate in mijlocul padurii : sunt spatii accesibile, diverse si practice, care si-ar putea gasi loc in orice oras. Insa daca va intereseaza subiectul “padurilor urbane”, centurile verzi ale oraselor si coridoarele verzi, nu uitati sa ne rasfoiti revista cat mai curand!

Daca doriti sa fiti la curent cu ultimele noutati din biodiversitate – si nu numai – abonati-va la newsletterul Greenly!

Surse foto: http://www.bioeconature.com; http://www.renewable-energy-news.info; http://www.actus-durables.fr