Miercurea aceasta a fost importantă nu numai pentru mediul înconjurător din România, dar chiar și la nivel internațional, câteva țări, precum Australia, Franța, Statele Unite ale Americii, sprijinite de Uniunea Europeană, s-au reunit pentru a cere Rusiei să accepte crearea de sanctuare marine mari din Antarctica. Statele membre convenției privind conservarea vieții sălbatice și a vieții marine din Antarctica (CCAMLR) – Foto 1 - urmează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru a ajunge la un acord cu Rusia, după ce aceasta a refuzat în nenumărate rânduri să legifereze în favoarea extinderii ariilor protejate din apele ce înconjoară Antarctica.

Antarctica (etimologie – ”antarktikos” gr.= opusul nordului) este regiunea polară din emisfera sudică ce cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe. Este situată aproape în întregime la sud de cercul polar antarctic și este înconjurată de Oceanul Antarctic sau Oceanul de Sud. Având 14,0 milioane de km², este al cincilea continent ca suprafață, după Asia, Africa, America de Nord și America de Sud. Aproximativ 98 % din suprafața Antarcticii este acoperită de o pătură de gheață cu grosimea medie de 1,6 km.

Pe continent – Foto 2, nu există nicio rezidență umană permanentă, dar între 1.000 și 5.000 de oameni de știință locuiesc la stațiile de cercetare. Numai plantele și animalele adaptate la rece supraviețuiesc acolo, dintre care pinguinii, pinipedele și nematodele sunt cele mai cunoscuți reprezentanți, iar dintre plantele marine, o serie de specii de alge populează apele din jurul continentului. 

Cel mai important document legislativ ce caracterizează starea mediului din Antarctica este Tratatul Antarctic din 1959 semnat inițial de 12 țări, până în prezent semnând tratatul încă 34  de țări. Tratatul interzice activități militare și mineritul de minerale, susține cercetările științifice și protejează ecozona continentului. O arie protejată din Antarctica, oricum și oricând ar fi aceasta instituită, trebuie să respecte litera acestui tratat. Până în prezent, au fost concepute 3 tipuri de arii protejate  (Foto 3):

• Arii strict protejate (Antarctic Specially Protected Area – ASPA) ce aplică principiile Înțelegerii privind măsurile în favoarea conservării faunei și florei antarctice (1964) și Anexa V la Protocolul de Mediu, semnat în 2002
• Monumente de sit istoric (Historic Site or Monument – HSM)
• Arii strict manageriate (Antarctic Specially Managed Area – ASMA), aflate tot sub Anexa V a Protocolului de Mediu (2002).

Pentru mai multe informații, puteți accesa baza de date a CCAMLR la link-ul http://www.ats.aq/devPH/apa/ep_protected.aspx. Baza de date conține textele planurilor de management pentru ariile de protecție specială din Antarctica și zonele special manageriate, statutul lor juridic, locația în continentul Antarctica și un scurt rezumat al scopului de desemnare. Baza de date conține, de asemenea, informații referitoare la lista și localizarea siturilor istorice și monumentelor din Antarctica.

Printre țările care ar putea fi interesate din punct de vedere al proximității față de continentul antarctic, numai Australia și Noua Zeelandă s-au anunțat voitoare a decide alături de țările nordice mai sus menționate pentru protecția apelor din zona Mării Ross, situată în Antarctica orientală. Această inițiativă a apărut în urma punerii în comun a ideii pentru crearea de arii protejate în conformitate cu viziunea exprimată de către toate națiunile la Forumul Mondial privind Dezvoltarea Durabilă de la Johannesburg în 2002 și Conferința de la Rio din 2012. CCAMLR este o organizație creată în 1982 pentru a gestiona resursele marine din Antarctica și în prezent este formată din 24 de membri. Scopul primordial al instituirii unui regim de protecție în această parte a globului ar putea părea superfluu, din moment ce dincolo de Cercul Polar de Sud nu se mai întâlnesc așezări permanente care să pună în pericol mediul înconjurător. Cu toate acestea, viața marină din apele Antarcticii a fost pusă deseori la încercare de către navele de pescuit trimise de marile puteri cu drepturi în această zonă până în punctul în care o serie de specii au ajuns pe cale de dispariție. Se impune astfel o protecție sporită și o limitare a activităților de pescuit. Propunerea pentru declararea apelor Mării Ross arii protejate marine de interes global a fost discutată încă din luna iulie, la o întâlnire în Germania, dar nu s-a ajuns la nici un acord deoarece, potrivit ONG-urilor, opoziția rusă susținută de Ucraina, a considerat că restricțiile privind industria pescuitului sunt prea scumpe.
Viitoarea arie protejată propusă de Statele Unite și Noua Zeelandă are o suprafață de aprx. 2 milioane km² și reprezintă un areal dublu față de cel protejat în prezent. Un alt proiect, condus de Franța, Australia și Germania, ce însemna crearea a șapte arii protejate marine de pe partea de nord a Antarcticii a fost, de asemenea, respins.
Apele din Oceanul de Sud sunt ecosisteme unice conservate în mare măsură împotriva activităților umane de pescuit.  
“Propunerile de zone marine protejate prezentate la Convenție se bazează pe cele mai bune rezultate științifice și, de asemenea, ele oferă un laborator unic pentru cercetarea marină și vor avea un efect pozitiv și de durată asupra conservării oceanului, inclusiv utilizarea durabilă a resurselor piscicole“, au subliniat țările în comunicatul lor de presă în urma dezbaterii.
Țările membre CCAMLR se întâlnesc din nou miercurea viitoare la Hobart, Tasmania, pentru continuarea negocierilor.  

Comisia pentru conservarea vieții sălbatice și a vieții marine din Antarctica (CCAMLR) va avea în vedere adoptarea de două zone marine protejate (ZMP) în Oceanul de Sud. Există două propuneri în fața Comisiei – o propunere pentru un sistem reprezentativ de arii protejate marine din Antarctica de Est invocate de Australia, Franța și Uniunea Europeană și o propunere pentru Marea Ross – (Foto deapta jos), aparținând Noii Zeelande și Statelor Unite. Ambele propuneri vor fi luate în considerare de către Comisie în cadrul reuniunii sale anuale din Hobart în octombrie 2013.
Propunerea asupra Antarcticii de Est ar duce la conservarea zonelor reprezentative ale biodiversității în latitudini mari din sectorul indian al Oceanului de Sud. Zonele conțin specii de floră de adâncime diferită, care au roluri importante pentru ecosistemul marin, cum ar fi  alimentarea zonelor populate de mamifere marine, pinguini și alte păsări. Ariile de protecție marină propuse ar oferi, de asemenea, zone de referință pentru înțelegerea efectelor pescuitului, precum și consecințele schimbărilor climatice asupra ecosistemului Antarcticii.
Există multe regiuni biogeografice diferite, în Oceanul de Sud și noile arii de protecție marină; dacă vor fi acceptate, vor juca un rol esențial în conservarea de porțiuni reprezentative din fiecare dintre acestea.
Propunerea privind ariile din estul Antarcticii recomandă șapte domenii de declarare ca arii de protecție marină, fiecare cu valori biogeografice distincte. Aceasta prevede planuri complexe de management, cercetare și monitorizare pentru gestionarea pescuitului.

Referințe:

1. http://www.tv5.org/cms/chaine-francophone/info/p-1911-Creations-de-zones-protegees-en-Antarctique-appel-a-la-Russie.htm?&rub=20&xml=newsmlmmd.urn.newsml.afp.com.20131016.26a35335.07af.46c8.9610.8319cf9b7209.xml
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Antarctica
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Antarctic_Protected_Area
4. http://www.antarctica.gov.au/law-and-treaty/ccamlr/marine-protected-areas
5. http://www.antarctica.ac.uk/about_antarctica/environment/special_areas/protected_areas.php