Studenții au reacționat cu vehemență, cerând să vină Garda de Mediu. Garda nu vine nici când popularizarea unei situații periculoase e maximă, prin Recorder sau alte canale mass-media cu impact uriaș.

Dar să începem… cu începutul.

Trebuia să fie o zi obișnuită de aplicație practică pe teren, alături de studenții din anul 3, specializarea Meteorologie-Hidrologie, și de colega și prietena mea, profesoara Gabriela Toroimac.

Am ales Parcul Herăstrău și apele lacului cu același nume, pentru a măsura diverși parametri de calitatea apelor, cu ajutorul unor dispozitive portabile și kiturile de rigoare.

Indicatorii s-au încadrat în valorile permise de lege… dar la un moment dat, îndreptându-ne spre ecluză, eu am observat o spumă abundentă în apropierea malului.

Spume_Apele Lacului Herăstrău

Spume_Apele Lacului Herăstrău

Spume_Apele Lacului Herăstrău

Am fotografiat, am ajuns la ecluză și am hotărât să facem măsurători de calitatea apelor și în acel punct. Surpriza a fost uriașă, în sens negativ. Valoarea fosfaților era atât de mare, încât depășea de zeci de ori (!!) scala de culoare (și valoarea implicită).

Revolta urmată descoperirii poluării

Revolta urmată descoperirii poluării

Conform Ordinului 161/2006 privind clasificarea calității apelor de suprafață, valoare fosfaților pentru clasa I-a de calitate este de 0,1 mg/l, iar pentru clasa a IV-a – 0,9 mg/l. Valorile mai mari de 0,9 mg/l corespund unei calități proaste a apelor. Valoarea apreciată de noi, conform scării de culori a kitului de măsurare, a fost de cel puțin 10 mg la litru… de 100 de ori mai mare decât cea corespunzătoare primei clase de calitate. Valoare apreciată vizual, subliniez!

Comparație culoare probă de apă din lac cu scala de culori a kitului

Comparație culoare probă de apă din lac cu scala de culori a kitului

Comparație culoare probă de apă din lac cu scala de culori a kitului

Comparație culoare probă de apă din lac cu scala de culori a kitului

Oxigenul dizolvat a avut valoarea de 3,35 mg/l, corespunzătoare clasei a V-a de calitate (valoarea oxigenului dizolvat pentru clasa a IV-a de calitate este de 4 mg/l). Este logic, evident, că atunci când poluarea chimică este atât de puternică, oxigenul dizolvat prezintă valori reduse. Și, mai ales, când sunt prezenți fosfații… ceea ce înseamnă poluare cu DETERGENȚI, de unde și spumele observate pe malul lacului, în drumul spre ecluză. Detergenții împiedică schimbul de oxigen dintre aer și apă, formează spume la suprafața apei și sunt extrem de nocivi pentru toate formele de viață din apă.

Kit de analiză

Reguli de analiză

Proba noastră de apă

Proba noastră de apă

De unde provin acești detergenți din apele Lacului Herăstrău? De la ”salba” de restaurante, ”minunate”, ”faimoase”, comercializând hrană obținută prin cruzime (niciunul din aceste restaurante nu este vegan), igienizând spații și vase cu ajutorul detergenților, deversați apoi direct în apele Lacului Herăstrău. Oare câte din aceste restaurante au ministații de epurare? Dragi cititori, vă rugăm să vă răspundeți singuri…

Ce putem să facem? Doar să popularizăm, să transmitem informația către un număr cât mai mare de oameni și canale mass-media, să evităm acele restaurante… și, poate, într-o bună zi, Garda de Mediu va ajunge și la aceste localuri… nu pentru a mânca, ci pentru a controla.

Facultatea de Geografie

Specializarea: Climatologie și resurse de apă

Grupa:403

Introducere

În ultimele decenii, s-au realizat numeroase lucrări de interceptare a stratelor de apă de la adâncime, cea mai uzuală formă constituind-o izvoarele și cișmelele. Totuși, pentru ca acestea să reprezinte surse de apă potabilă, trebuie realizate lucrări de întreținere a lor pentru a combate problemele de poluare apărute ulterior. Ca atare, studiul de față își propune să arate relația ce se stabilește între calitatea apei subterane ajunsă la suprafață prin intermediul amenajărilor specifice și cerințele populației cartierului Trivale din cadrul orașului Pitești.

Arealul de studiu

Arealul de studiu, în cazul de față cartierul Trivale, este localizat în extremitatea vestică a orașului Pitești din cadrul județului Argeș (Figura 1). Din punct de vedere fizico-geografic, cartierul Trivale s-a dezvoltat pe o terasă superioară a râului Argeș, la o altitudine de 333 m (Matei, 2001), ceea ce face ca straturile de apă subterană să se afle la adâncimi mari. Cartierul Trivale are o populație ce depășește 21.000 de locuitori, mai exact 13,7% din totalul orașului de 155.000, clasându-l pe locul doi ca populație (Manole, 2015).

Figura 1. Localizarea cartierului Trivale

La nivelul cartierului Trivale, în ceea ce privește gradul de ocupare a suprafețelor locuibile, după cum se poate observa și în Figura 2, cele mai multe dintre acestea sunt încadrate în zona rezidențială (85%), în special blocuri de locuințe (58%) și case (27%), ceea ce înseamnă că majoritatea apei ajunsă la suprafață este utilizată de populație fie pentru consum sau prepararea hranei, fie în uzul casnic. Totuși, spațiile comerciale ocupă 7% din suprafață, în cadrul cărora includem restaurantele, piețele și marketurile, în acest caz apa fiind indispensabilă pentru întreținerea alimentelor. De asemenea, școlile și grădinițele ocupă 3%, majoritatea surselor de apă subterane regăsindu-se în apropierea acestora.

Figura 2. Distribuția suprafețelor locuibile în cadrul cartierului Trivale

Metodologie

În cadrul studiului de față, au fost parcurse etapa de teren și cea de laborator. Etapa de teren a constat în recoltarea probelor de apă și în realizarea observațiilor calitative, în timp ce etapa de laborator a presupus calcularea principalilor parametri hidrochimici (Figura 3). În cadrul ambelor etape au fost utilizate mai multe metode specifice geografiei, dar și altor științe.

Figura 3. Etapa de laborator

În etapa de laborator, au fost determinați, prin diferite metode, următorii parametri hidrochimici: pH-ul, conductivitatea, nitrații, fosfații, dioxidul de carbon dizolvat, duritatea și alcalinitatea.

Pentru realizarea hărților, s-a apelat la diferite metode cartografice, utilizând tehnicile GIS. De asemenea, pentru realizarea hărților de variație a valorilor pH-ului, conductivității și durității la nivelul cartierului Trivale, s-a folosit metoda de interpolare IDW a softului Arc Gis Pro. În urma combinării celor trei parametri prin stabilirea a trei clase, a rezultat harta distribuției calității apei la nivelul cartierului Trivale. Pentru calcularea suprafețelor ocupate de clădiri s-au folosit datele oferite de Open Street Map.

Rezultate

În Tabelul 1 sunt reprezentați parametri hidrochimici analizați. În funcție de valoarea parametrului analizat, au fost delimitate trei clase de valori corelate cu calitatea apei subterane (bună, moderată, satisfăcătoare), intervale folosite și pentru realizarea hărților. Clasele au fost alese în conformitate cu standardele prevăzute în legea privind calitatea apei potabile, în corelație cu valorile rezultate în urma măsurătorilor.

Tabelul 1. Parametrii analizați din probele de apă recoltate din cartierul Trivale

Cel mai comun parametru folosit pentru determinarea calității apei este pH-ul. Acesta indică concentrația ionilor de hidrogen într-un lichid, astfel apa potabilă având valori ale pH-ului între 6,5 și 8,5 (Campbell, 2022). În Figura 4 este reprezentată distribuția valorilor pH-ului din diferite surse de apă la nivelul cartieului Trivale.

Figura 4. Variația valorilor pH-ului la nivelul cartierului Trivale

După cum se poate observa, valorile cuprinse între 6,1 și 6,5 sunt cele care ocupă cele mai mari suprafețe, unde sunt amplasate cele mai multe locuințe. De asemenea, valorile cuprinse între 6,51 și 7, ce se aproprie de pH-ul neutru al apei, sunt concentrate în partea de est a cartierului, acestea fiind recoltate din izvoarele de la Complexul I, însă valori similare ale pH-ului se regăsesc și în proximitatea Izvorului Sfântul Mina din Parcul Trivale. Cele mai mici valori ale pH-ului aparțin probei recoltate de la Parcul Trivale, de lângă restaurantul Grota (Figurile 5 și 6) și a probei de la izvorul Complex II Nord. Valoarea de lângă restaurant este de 5,5, în timp ce apa din sursa de la Complex II Nord are o valoare de pH de 6, ceea ce înseamnă o calitate scăzută a apei, în conformitate cu Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, ce prevede ca pH-ul să fie de cel puțin 6,5.

Figurile 5 si 6. Restaurantul Grota Trivale și punctul de colectare a probei

În ceea ce privește valorile conductivității, reprezentate în Figura 7, se poate observa că aceasta variază în jurul valorii de 80 μS/cm. Totuși, cea mai mare valoare a conductivității apei este asociată Izvorului Sf. Mina, aceasta fiind de 272 μS/cm. Valoarea indică un conținut ridicat de sare, explicația venind din faptul că izvorul este localizat în zona lizierei Pădurii Trivale, ce se află într-o zonă de contact cu Piemontul Cotmeana, în localitatea învecinată Băbana existând zăcăminte de sare încă neexploatate (Elena, 2021). Tot această sursă de apă are cele mai mari valori ale dioxidului de carbon dizolvat, respectiv de 50 mg/l, având drept sursă posibilă descompunerea substanțelor organice din pădurea învecinată (Pișota et al, 2010).

Figura 7. Variația valorilor conductivității apei la nivelul cartierului Trivale

Duritatea apei la nivelul Cartierului Trivale (Figura 8) este una slabă, majoritatea probelor analizate aflându-se sub limita de 5 grade germane în privința standardele calității apei potabile. Izvorul Sf. Mina este singurul cu o duritate ridicată de 17 grade germane, indicând un conținut bogat de calciu. Acest lucru poate fi explicat prin influența pădurii la nivelul arealului de analiză, valorile durității crescând din partea sudică, ocupată de suprafețe locuite, către nord, unde se întinde Parcul Trivale.

Figura 8. Variația valorilor durității apei la nivelul cartierului Trivale

În urma asocierii celor 3 parametri, pH, conductivitate si duritate, a rezultat harta calității apei subterane din cartierul Trivale (Figura 9). În această hartă se poate observa faptul că în cartierul Trivale apa subterană are o calitate moderată spre satisfăcătoare, partea sudică a arealului analizat fiind cea mai vulnerabilă, în timp ce în partea nordică calitatea apei este una bună.

Figura 9. Calitatea apei subterane la nivelul cartierului Trivale

Factorul cheie care a determinat valorile scăzute ale calității apei subterane în partea de sud a cartierului este starea avansată de degradare a izvoarelor și cișmelelor. Acestea prezintă crăpături și murdărie, cum este cazul celor de la Complexul II (Figurile 10 și 11). De asemenea, pe acestea se dezvoltă vegetație, un mediu prielnic pentru înmulțirea bacteriilor, în acest fel putându-se altera calitatea apei. Cu toate acestea, atât locuitorii zonei proxime sursei de apă, cât și persoanele ce vin din zonele periferice ale cartierului consumă aceasta apă, în ciuda poluării existente.

Figurile 10 și 11. Surse de apă aflate în stare de degradare de la cișmelele Complex II Nord și Complex II Sud

Concluzii

În concluzie, calitatea apei subterane ajunsă la suprafață prin intermediul cișmelelor și izvoarelor din cartierul Trivale este una general moderată conform parametrilor analizați. Este nevoie de adoptarea mai multor soluții pentru curățirea și managementul rațional, pentru ca în cele din urmă să ducă la creșterea calității surselor de apă subterane, pentru a satisface în întregime nevoile populației. Pe plan îndelungat, monitorizarea și studierea acestor surse trebuie să continue, atât pentru ca locuitorii să conștientizeze calitatea apei pe care aceștia o consumă, cât și pentru ca autoritățile locale să intervină acolo unde există probleme.

Surse bibliografice:

1. Campbell, B., 2022, What is pH?, Water and Wasters Digest, URL: https://www.wwdmag.com/editorial-topical/what-is-articles/article/10940015/what-is-ph

2. Elena, M, 2021, Recorduri argeşene! Vedea – comuna cu cele mai multe sate din România. Băbana are cel mai mare zăcământ de sare din Muntenia, Universul Argeșan.ro, URL:https://www.universulargesean.ro/recorduri-argesene-vedea-comuna-cu-cele-mai-multe-sate-din-romania-babana-are-cel-mai-mare-zacamant-de-sare-din-muntenia/

3. Manole, S., 2015, Care este cel mai populat cartier piteștean, ePitești.ro, URL: https://epitesti.ro/stiri/administrativ/care-este-cel-mai-populat-cartier-pitestean

4. Matei, E., 2001, Studiu geografic complex al calităţii mediului în municipiul Piteşti, Teză de doctorat, Universitatea din Bucureşti

5. Pișota, I., Zaharia, L., Diaconu, D., 2010, Hidrologie, Editura Universitară, București

6. LEGEA nr. 458 din 8 iulie 2002 (republicată) privind calitatea apei potabile, publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 875 din 12 decembrie 2011