Pentru invitaţia primită la acest frumos eveniment ţin să le mulţumesc foarte mult, în egală măsură, lui Alex Filip, prezent şi el ca blogger partener al „Lecţiilor CSR”, co-fondator Greenly alături de autoarea relatărilor de faţă, dar şi turist înrăit, doamnei Violeta Chiriloaie, PR & Marketing Coordinator ResponsabilitateSociala.ro. şi domnişoarei Corina Iordache.

În prima zi a evenimentului, aşteptată cu multă nerăbdare de mine, s-au desfăşurat două sesiuni de studii de caz:

• Reducerea impactului de mediu: programe de reciclare/economisire, de voluntariat sau de educaţie ecologică, soluţii de reducere a amprentei de carbon, de protejare a biodiversităţii etc. Această sesiune a avut-o ca moderator pe dna Raluca Fiser, preşedinte Green Revolution, care a precizat în cuvântul de deschidere că „toată lumea vorbeşte despre responsabilitate socială şi despre protecţia mediului, dar puţini fac lucruri concrete” dar şi că „protecţia mediului nu reprezintă o alternativă, ci reprezintă singura cale de a genera afaceri sustenabile”, traducându-se în eficienţă economică. 
• Produse şi operaţiuni responsabile: produse sau servicii accesibile pentru toţi (“design for all”), servicii financiare responsabile, programe de educare/conştientizare a clienţilor etc. A doua sesiune a avut-o ca moderator pe dna Camelia Crişan, lector univ. dr., SNSPA.

În prima sesiune, cea importantă pentru mine, ca „om de mediu”, câteva mari companii şi-au prezentat proiectele şi strategiile ce au avut ca scop diminuarea impactului şi diferitelor „amprente” ale activităţilor desfăşurate asupra mediului înconjurător. Prima prezentare din întâia sesiune a aparţinut dnei Laura Sgârcitu (Coca-Cola HBC România – Public Affairs & Communication Specialist, Community Programs) şi lui Karl Resel (Denkstatt Austria – Head of the corporate sustainability team).

Laura Sgârcitu a explicat că după investiţiile din anul 2007, la doua fabrici de îmbuteliere Coca-Cola din România – cea de la Ploieşti şi cea de la Vatra Dornei, consumul de apă pe litrul de băutură îmbuteliată a fost redus la jumătate, prin introducerea a două linii de îmbuteliere foarte performante. În prezent, spălarea sticlelor nu se mai face cu apă ci cu aer ionizat iar sticlele nu mai circulă pe un pat de apă ci unul de gel emulsionat.

Proiectele Coca-Cola de reducere a consumului de apă au fost demarate începând cu anul 2003, iar in anul 2007, compania a introdus în planul de afaceri, ca un element esenţial, dezvoltarea durabilă. Comunităţile locale beneficiază şi ele de investiţiile Coca-Cola HBC în captările de apă, la Coşna şi Dorna Cândreni.

Ca să fie totul foarte clar de la început, aş vrea să subliniez că eu nu beau Coca-Cola, nu sunt de acord cu consumul acestei băuturi, ci doar rezum o prezentare despre investiţiile acestei companii, ce au avut în vedere diminuarea consumului de apă.

Cifrele evidenţiate de Karl Ressel într-un studiu de caz întreprins în 6 ţări europene m-au îngrijorat foarte mult şi sper că nu doar pe mine…Astfel, în Olanda, pentru a obţine o sticlă de 0,5 litri de Coca-Cola, sunt necesari 35 litri de apă! Această amprentă totală de apă poate fi divizată astfel: 1% este apa necesară proceselor de producţie, 19% este apa utilizată în fabricarea sticlei de plastic (PET) iar 80% este cea consumată pentru obţinerea ingredientelor naturale (zahăr). Practic, la calcularea amprentei de apă, se ia în considerare apa utilizată în întregul circuit de producţie, de la creşterea sfeclei de zahăr, de exemplu, până la cea necesară în procesele de diluţie ale poluanţilor.

La dimensiunea amprentei de apă îşi aduc „contribuţia” 3 factori importanţi: clima, consumul de apă şi poluarea apei. De asemenea, apa luată în calculul acestei amprente poate fi împărţită în următoarele categorii:

-         Blue Water (apa albastră) – volumul de apă de suprafaţă sau subterană, consumată pentru obţinerea unui bun sau serviciu;

-         Grey Water (apa gri) – apa necesară pentru diluarea poluanţilor, astfel încât prin eliminarea efluenţilor reziduali în receptorii naturali să nu fie afectată calitatea acestora iar standardele de calitate să fie respectate;

-         Green Water (apa verde) – apa de ploaie utilizată în timpul procesului de producţie, acolo unde ea cade, de exemplu pentru culturile de sfeclă de zahăr.

De exemplu, amprenta de apă pentru obţinerea unui kg de zahăr este mare în Grecia şi România, în aceste două ţări „contribuind” şi factorii climatici, dar este mică în Franţa, Danemarca sau Elveţia.

Ştiţi la ce m-am gândit eu? Dacă oamenii nu ar mai consuma Coca-Cola iar companiile ce o produc s-ar închide, atunci amprenta asupra mediului ar fi…ZERO !! Ce spuneţi? [Mi-am amintit şi o întâmplare hazlie (care a ajuns să circule ca o anecdotă), petrecută la un cabinet medical. O pacientă se plângea medicului de diferite dureri şi simptome care o deranjau foarte tare. Medicul o întreabă atunci dacă nu cumva doamna consumă produse de tipul fast food iar după ce doamna îi confirmă, o sfătuieşte destul de tranşant: „Nu mai consumaţi prostii din astea…ca să nu aveţi probleme de sănătate!” Răspunsul doamnei îl lasă mut: „Cum să nu consum? Sunt directoare la...un restaurant fast food (numele îl alegeţi dumneavostră)!”]

A doua prezentare a fost realizată de Ingo Nissen (Sonae Sierra, Managing Director), care a vorbit despre eficienţa si sustenabilitatea centrelor comerciale. Sonae Sierra este o companie internaţională specializată în centre comerciale, sau mai bine spus în centre comerciale „verzi”, aflată pe primul loc în Europa, în acest domeniu şi pe locul al treilea în lume. Compania este prezentă în Portugalia, Spania, Italia, Germania, Grecia, România, Maroc, Algeria, Columbia şi Brazilia şi deţine 51 de centre comerciale. Sonae Sierra administrează peste 70 de centre comerciale cu o suprafaţă totală închiriabilă de peste 2,2 milioane m², care găzduiesc un număr aproximativ de 8.500 de chiriaşi. În 2011, centrele comerciale Sonae Sierra au primit peste 428 de milioane de vizite.

Ingo Nissen a dat ca exemple mall-ul LOOP 5 din Germania şi River Plaza din Râmnicu Vâlcea, România, într-un studiu de caz. LOOP 5 este situat în apropierea aeroportului internaţional Frankfurt şi a Agenţiei Spaţiale Europene. Investiţia a fost de 265 milioane de euro, mall-ul poate găzdui 1 milion de vizitatori, are o suprafaţă totală închiriabilă de 56.500 de m² iar tema mall-ului este aviaţia. Unul din elementele de atracţie ale centrului comercial este un avion MIG 21 rusesc, cumpărat din Polonia. Mall-ul este vizitat de aproximativ 600.000 de persoane lunar, are 175 de magazine, 17 restaurante şi 3000 de locuri gratuite de parcare. Însă cel mai important element este următorul: LOOP 5 din Germania, este primul mall din lume care si-a neutralizat complet emisiile de CO2!!

Dar mai multe despre LOOP 5 precum şi despre alte prezentări – în partea a II-a a acestui articol!

Surse fotografii:

http://www.comunicatedepresa.ro/csr/

http://www.green-report.ro/stiri/coca-cola-spala-sticlele-cu-aer-ionizat

http://www.adevarul.ro/financiar/expert_imobiliar/proprietati/Sierra-Sonae-Loop-comercial-inaugurat_0_133786628.html#

http://www.ecomagazin.ro/river-plaza-mall-ramnicu-valcea-primul-centru-comercial-din-romania-certificat-pentru-sistemul-de-management-al-mediului/

Amprenta de apa a unui tricou din bumbac ne arata ca sunt folositi 2700 litri de apa. Pentru a obtine 1 kg de bumbac sub forma finala de material textil, sunt necesari 11.000 litri de apa (ca o medie globala). Prin urmare, pentru fabricarea unui tricou normal, cu o greutate de 250 grame, s-au folosit 2700 litri de apa. Din acest volum total de apa, 45% este apa provenita din irigatii si consumata de planta in sine, 41% este apa de ploaie evaporata de pe suprafata campului de bumbac in perioada cresterii si 14% este apa necesara diluarii apelor uzate ce rezulta din utilizarea ingrasamintelor in camp si a chimicalelor in industria textila. Global, productia anuala de bumbac consuma 210 miliarde de metri cubi de apa si polueaza 50 miliarde de metri cubi de apa.

Amprenta de apa a unui pahar cu vin (125 ml) este de 120 litri. Pentru 250 ml de bere sunt folosiți 75 litri de apa. Pentru un mar – 70 litri. O punga de chipsuri consuma 185 litri, un kilogram de orez – 3400 litri, un kilogram de rosii - 180 litri, 1 kg de zahar rafinat, din trestie de zahar, 1500 litri (zaharul obtinut din sfecla de zahar necesita mai putina apa) iar 100 de grame de ciocolata, 2400 litri.

Necesarul zilnic de apa per persoana este de 2 pana la 4 litri, dar foarte rar ne gandim ca pentru asigurarea necesarului minim caloric sunt necesari alti 2000 pana la 5000 litri de apa. Pana in anul 2050, apa planetei va trebui sa suporte sistemele agricole ce vor hrani si asigura conditii de trai pentru inca 2,7 miliarde de oameni, agricultura folosind deja peste 70% din apa extrasa din acvifere, rauri sau lacuri.

Dieta vegetariana vs. cea omnivora

Din moment ce alimentatia are cea mai importanta contributie la amprenta de apa a oamenilor (chiar si in tarile dezvoltate) obiceiurile dietare pot influenta major aceasta amprenta. In tarile dezvoltate, consumul mediu de calorii pe zi a ajuns sa fie de 3400 kcal; aproape 30% o reprezinta produsele de origine animala. Atunci cand presupunem ca portia medie zilnica de produse de origine animala este reprezentata de un amestec rezonabil de carne de vita, porc, pui, peste, oua si produse lactate, putem sa estimam ca o kilocalorie de origine animala are nevoie de circa 2,5 litri de apa. Pe de alta parte, produsele de origine vegetala au nevoie de doar 0,5 litri de apa per kcal.

In tarile in curs de dezvoltare, media consumului este mai scazuta: aproximativ 2700 kcal pe zi per persoana, doar 13% din aceasta valoare fiind reprezentata de ingredientele de origine animala.

Ce se poate face?

Consumatorii isi pot reduce amprenta de apa directa (cea utilizata acasa) prin instalarea unor toalete economice, a unor limitatoare de debit pentru robinete/dusuri, prin a nu lasa apa sa curga in timpul periajului dentar sau a aplicarii gelului de dus/samponului, prin a nu arunca medicamentele, uleiul uzat, vopselele sau alti poluanti in chiuveta.

Amprenta de apa indirecta este in general mult mai mare decat cea directa. Un consumator are practic doua modalitati de reducere a acesteia.

Prima optiune implica inlocuirea unui produs cu o amprenta mare de apa cu un altul care are o amprenta de apa mai mica. De exemplu, reducerea consumului de carne sau alegerea unei diete vegetariene, evitarea cafelei in favoarea apei plate sau evitarea bumbacului in favoarea fibrelor sintetice. Aceasta abordare are unele limite, deoarece multe persoane nu pot sa treaca cu usurinta de la o dieta omnivora la una vegetariana, unele persoane iubesc cafeaua si bumbacul si nu vor sa renunte la ele iar in plus, s-a descoperit recent ca din fibrele sintetice se rup, in timpul spalatului, fragmente microscopice care, intr-un final, ajung in ocean si au consecinte devastatoare pentru microorganismele marine.

A doua optiune implica alegerea bumbacului, carnii de vita sau cafelei cu cea mai mica amprenta de carbon sau care provine din zone ce nu se confrunta cu un deficit al apei. Este o optiune care necesita un grad mare de informare al consumatorului. Datorita faptului ca aceste informatii nu se gasesc cu usurinta, un lucru foarte important pe care consumatorii il pot face este sa ceara transparenta din partea companiilor sau guvernelor. De exemplu, atunci cand sunt disponibile informatii despre un anumit produs si despre impactul sau asupra apei, consumatorii pot lua decizii in cunostiinta de cauza, in legatura cu ce aleg sa cumpere sau nu.

Articol realizat de Miroiu Alexandru-Codruț

(Student in anul II, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului si om care traieste o viata “eco”.)

Amprenta de apa, dupa cum se poate intelege si din denumirea sa, studiaza consumul de apa dulce (direct si indirect) aferent unui produs sau serviciu. Ea poate fi calculata pentru un grup de consumatori bine definit (un singur individ, o familie, un sat, un oras, o provincie sau un stat) sau pentru producatori (organizatii publice, companii private sau chiar sectoare economice). De asemenea, ea poate fi calculata si pentru un singur produs. Amprenta de apa a unui produs (comoditate, bun sau serviciu) reprezinta volumul de apa dulce utilizat in procesul de productie si masurat exact acolo unde este produs acesta (amprenta de apa luand in calcul si consumul din afara frontierelor unui stat).

Conceptul amprentei de apa se afla in stransa legatura cu cel al apei virtuale. Apa virtuala este definita ca fiind volumul de apa necesar producerii unui bun sau serviciu. Conceptul a fost introdus la inceputul anilor ’90 de catre John Anthony Allan, pe cand acesta studia posibilitatea importului de apa virtuala (cea aflata deja in compozitia produselor alimentare) ca o solutie partiala la framantarile Orientului Mijlociu in legatura cu deficitul de apa.

Amprenta de apa a unui individ sau a unei comunitati este alcatuita din trei componente: amprenta de apa albastra, verde si gri. Amprenta de apa ”albastra” reprezinta volumul de apa extras si transportat din acvifere, rauri etc, prin irigatii sau alte metode si folosit la producerea unui bun sau serviciu. Amprenta de apa ”verde” se refera la apa de ploaie folosita acolo unde ea cade, de exemplu pe o cultura de floarea soarelui. Amprenta de apa ”gri” reprezinta apa poluata ca urmare a producerii unui bun sau serviciu sau volumul de apa necesar pentru a dilua poluantii rezultati si aducerea concentratiilor la un nivel care sa nu depaseasca nivelul maxim admis.

Ca si metoda de calcul, putem lua ca exemplu carnea de vita, analizand consumul de apa de la nivelul intregului flux de productie (de la apa utilizata pentru obtinerea hranei si pana la apa consumata direct de animal). Intr-un sistem industrial, dureaza aproximativ trei ani pana cand animalul este sacrificat pentru a se obtine 200 kg de carne de vita. Animalul consuma in aceasta perioada aproape 1300 kg de cereale (grau, ovaz, orz, porumb, mazare uscata, boabe de soia si alte cereale), 7200 kg de furaje (nutret, fan uscat si alte furaje), bea 24 metri cubi de apa iar pentru menaj sunt folositi 7 metri cubi de apa. Asta inseamna ca pentru a produce un kilogram de carne de vita sunt necesare aproximativ 6,5 kg de cereale, 36 kg de furaje si 155 litri de apa (doar pentru menaj si baut). De la insamantare si pana in momentul culegerii recoltei cu care va fi hranit animalul, se folosesc in medie 15300 litri de apa. Prin urmare, pentru 1kg de carne de vita se folosesc in medie 15500 litri de apa. Atentie, o vita crescuta in Romania si lasata sa pasca liber nu are aceeasi amprenta de apa ca o vita crescuta în mega-fermele de calibru industrial din Statele Unite ale Americii, deoarece hrana lor este total diferita.

Alte exemple

Cafeaua reprezinta cel mai important produs agricol tranzactionat la nivel mondial, pentru productia ei folosindu-se foarte multa apa. In Olanda, pentru a se obtine o ceasca de cafea sunt necesari 140 de litri de apa. Anual, consumul national de cafea necesită 2,6 miliarde de metri cubi de apa, olandezii consumand doar 2,4% din totalul anual global. Per total, locuitorii planetei au nevoie anual de 110 miliarde de metri cubi de apa doar pentru a bea cafea (majoritatea apei fiind folosita la cresterea plantei).

Articol realizat de Miroiu Alexandru-Codruț

(Student in anul II, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului si om care traieste o viata “eco”.)