Din ultimul raport al FAO, organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură, aflăm că peste un miliard de tone de alimente sunt risipite în fiecare an. Ceea ce înseamnă că un sfert din alimentele destinate consumului uman mondial sunt aruncate sau pierdute.
Astfel cuantificată, risipa este alarmantă. În fiecare an, 1 miliard 300 milioane tone de produse alimentare sunt irosite în întreaga lume. Cantitatea este echivalentul unui cost de 750 miliarde de dolari. Aproape 30% din suprafaţa agricolă a planetei produce pentru risipă.
28% din terenurile agricole au fost utilizate în anul 2007 pentru a produce alimente pe care nu le-am consumat niciodată. În termeni de suprafață, terenurile agricole însumează 1,4 miliarde hectare. Dacă acestea ar fi constituit o țară, ar fi fost a doua ca mărime din lume.
Impactul asupra mediului este mai mult decât semnificativ. Hrana neconsumată înghite și un volum de apă comparabil cu debitul anual al fluviului Volga din Rusia. Mathilde Iweins, expert FAO în resurse alimentare, îl compară cu volumul de apă al lacului Genève din Elveția. Însă pentru a avea echivalentul, trebuie să înmulțim volumul de apă cu 3 pentru a obține amprenta de apă dulce a risipei alimentare.
Ne putem imagina, însă, că în același timp când specialiștii fac estimări, eu redactez, dumneavoastră citiți, aproximativ 870 milioane de oameni suferă de foame?
Alimentele produse și neconsumate sunt, de asemenea, responsabile de emisia în atmosferă a aproape 3 miliarde și jumătate de gaze cu efect de seră. Aceasta este cea mai mare poluare din lume, după cea produsă de China și Statele-Unite. Efectul va fi, conform studiului aceluiași expert FAO în resurse naturale, o amprentă de carbon de 3,3 miliarde de echivalent CO2 pe an.
Mai mult de jumătate, adică 54% din risipa de alimente se face ‘în amonte’, în fazele de producție, întreținere și depozitare. Restul de 46% apare ‘în aval’, în etapele de transformare, distribuție și consum.
Știați că un european mănâncă în medie de-a lungul vieții 760 de pui, 46 de curcani, 29 de oi, 20 de porci, 15 rațe, 5 vaci și aproape jumătate de tonă de pește?
Consumăm deci existăm sau existăm ca să consumăm? Trăim în vremuri în care consumul dă măsura bunăstării, dar în realitate resursele planetei, casei noastre, sunt finite, iar noi le epuizăm rapid. La nivel individual, în fiecare zi facem alegeri, iar alegerile noastre însumate păstrează sau schimbă modelul de dezvoltare. Iar dacă totul se află în mâinile noastre, de ce să ne complacem în ‘consumism’ când putem consuma inteligent?
Încercați să notați timp de o lună cantitatea de hrană pe care ați aruncat-o fiindcă s-a stricat. După acest exercițiu, veți putea evalua mai realist și veți cheltui mai puțin.
Nu cumpărați produse supraambalate. Multe dintre acestea au 4-5 straturi de ambalaje, inutile.
Alegeți să mâncați 2-3 zile pe săptămână meniuri vegetariene sau lacto-vegetariene. Nu numai că veți fi mai sănătos, dar veți proteja și resursele planetei.
Surse foto : http://perfotec.com/benefits/retail/
http://ziaruloval.ro/ziua-mondiala-a-alimentatiei-sarbatorita-la-sediul-madr/
