La mulţi ani, drag Pământ! Să sperăm că ne mai suporţi…deşi unii dintre noi sunt indiferenţi faţă de tine, te poluează, te murdăresc şi distrug! Îşi distrug casa! Şi au o singură unitate de măsură: banii!
Acum vreo 6 luni, am primit un mail de la o prietena foarte dragă, cu un mesaj a cărui origine nu o cunosc.
În anul 1852 sau 1854 (data este nesigură), Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Abraham Lincoln (1809-1865), a făcut o ofertă poporului indian, în care-şi exprima dorinţa ca statul să cumpere o mare parte din teritoriul ocupat de triburi, acestora fiindu-le promisă o rezervaţie.
La această ofertă a primit un răspuns din partea căpeteniei Seattle. Răspunsul căpeteniei este una dintre cele mai frumoase declaraţii de dragoste pentru Pământ! Oraşul Seattle şi-a primit numele după această căpetenie. Iar eu am considerat scrisoarea ca fiind foarte potrivită cu ocazia Zilei Casei Noastre!…Sau Mamei Noastre!…
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
“Când marele şef Alb din Washington îşi trimite glasul că doreşte să cumpere pământul nostru, ne cere prea mult. Cum se poate vinde sau cumpăra cerul şi căldura pământului? Aşa ceva ne este cu totul străin. Noi nu suntem proprietarii prospeţimii aerului şi limpezimii apei.
Fiecare părticică a acestui pământ e sfânt pentru poporul meu. Fiecare ac strălucitor de pin, fiecare bob de nisip din vadul râului, fiecare mică negură din întunecimea pădurii, sunt sfinte în gândurile şi viaţa poporului meu, suntem parte a pământului şi el e parte din noi. Ierburile mirositoare ne sunt surori. Cerbul, armăsarul, vulturul cel mare ne sunt fraţi. Culmile stâncoase, păşunile suculente, trupul învelit în căldură al poney-ului şi omul, toate aparţin aceleiaşi familii.
Această apă strălucitoare ce curge prin torente şi râuri, nu este numai apă, ci şi sângele strămoşilor noştri. Dacă vă vindem pământul, trebuie să ştiţi că e sfânt. Că fiecare reflectare din lacul limpede vorbeşte despre întâmplări şi amintiri din viaţa poporului meu. Murmurul apei e glasul tatălui meu. Râurile ne sunt fraţi, ne sting setea. Râurile poartă canoele noastre. Ne hrănesc copiii.
Dacă vă vindem pământul, trebuie să vă amintiţi şi să învăţaţi copiii voştri că râurile sunt fraţii noştri şi ai voştri. De aceea, va trebui să oferiţi râului bunătatea pe care nu aţi oferit-o fratelui. Ştim că omul alb nu ne înţelege. Pentru el un pământ e la fel ca şi oricare altul. Faţă de pământul-mamă şi fratele-cer se poartă ca faţă de lucruri care se pot cumpăra, prăda, vinde ca vitele sau podoabă strălucitoare. Lăcomia lui va distruge pământul şi va lăsa în urmă pustiu.
Nu ştiu. Modul nostru de viaţă se deosebeşte de al vostru. Numai privind la oraşele voastre, pe omul roşu îl dor ochii. În oraşele omului alb nu există un colţişor de linişte. Nu există loc în care să se audă deschiderea frunzelor primăvara sau tremuratul aripii musculiţei. Cea mai mare comoară a omului roşu este aerul. Omul alb parcă nici nu observă aerul pe care îl respiră. Ca unul care e de multă vreme muribund, e imun la duhoare.
Dacă vă vindem pământul trebuie să vă amintiţi că aerul ne este preţios. Că aerul îşi împarte spiritul cu întreaga viaţă pe care o întreţine. Vântul care i-a dat bunicului meu primul suflu va primi şi ultima lui răsuflare.
Dacă vă vindem pământul trebuie să-l păziţi ca pe ceva sfânt. Ca pe un loc în care şi omul alb va putea să inspire aerul îndulcit cu mireasma florilor. Vom examina oferta voastră de a ne cumpăra pământul.
Dacă vom decide să fim de acord, vă vom pretinde să îndepliniţi următoarea condiţie: omul alb va trebui să se poarte faţă de animalele acestui pământ, ca faţă de fraţii săi. Ce este omul, fără animale ? Dacă animalele ar dispărea, omul ar muri de marea însingurare a spiritului. Tot ceea ce li se întâmplă animalelor, curând i se va întâmpla şi omului. În lume totul se leagă.
Va trebui să vă învăţaţi copiii că sub tălpile lor este cenuşa strămoşilor noştri. Pentru ca să respectaţi pământul, le veţi spune că pământul lor este bogat prin viaţa străbunilor noştri. Va trebui să vă învăţaţi copiii, aşa cum îi învăţăm noi pe ai noştri, că pământul ne e mamă. Ce păţeşte pământul, păţesc şi copiii lui. Dacă omul scuipă pe pământ, se scuipă pe sine însuşi. Pământul nu aparţine omului. Omul aparţine pământului.“
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Cea mai frumoasă lecţie de ecologie pe care o poate primi un om! Şi de umilinţă!…Şi de iubire necondiţionată!…Şi de înţelepciune!…
În final, aş vrea să vă anunţ că s-a încheiat campania-concurs „Aşa, da! Aşa, nu!”. În această a doua parte a campaniei, am primit doar 3 articole! Foarte frumoase! Le puteţi reciti aici:
http://greenly.ro/asa-da-asa-nu/asa-da-parcul-tineretului-bucuresti/
http://greenly.ro/asa-da-asa-nu/asa-da-bilbao-spania/
http://greenly.ro/asa-da-asa-nu/excursie-pe-transfagarasan/
Toate articolele şi autoarele lor sunt câştigătoare! Intenţionăm ca până pe 5 iunie, Ziua Mediului, echipa Greenly să le trimită un premiu! Nu suntem încă ONG, nu avem fonduri, dar avem INIMI MARI! Am dori doar ca autoarele articolelor să ne trimită adresele lor pe adresa de contact Greenly!
La mulţi ani tuturor, de Ziua Pământului!
Sursa video: http://www.youtube.com/watch?v=e9a70fz6420
Surse foto: http://mblog.lib.umich.edu/eng280limitedfork/archives/2007/12/
http://www.akaija.com/akaija-wp/artwork-2-2/two-roads/
http://realrest.wordpress.com/2012/10/31/the-earth-does-not-belong-to-man-man-belongs-to-the-earth/
