Procedeul de tratarea a deșeurilor: Incinerarea

Datorită multitudinii și diversității deșeurilor, există mai multe procedee de tratare și eliminare a acestora.  Printre procedeele termice din cadrul tratării deșeurilor, se numără: incinerarea deșeurilor, coincinerarea deșeurilor și procesul de uscare, piroliza deșeurilor. Cel mai important process termic la ora actuală este incinerarea deșeurilor.

Incinerarea este una dintre cele mai vechi și eficiente metode pentru eliminarea deşeurilor. Pe baza  tipului de deşeuri, incinerarea poate fi: incinerare la scară mică, la scară medie şi pe scară largă.

Foto.1. Incinerarea deșeurilor.

Incinerării îi revine sarcina de a trata deșeurile reziduale ce nu pot fi valorificate, pentru a se  ajunge la:

- distrugerea materialelor nocive organice;

- inertizarea deșeurilor reziduale, minimalizând emisiile din aer și apă;

 - reducerea masei deșeurilor de depozit;

- folosirea valorii calorice a deșeurilor reziduale în vederea protejării resurselor de energie;

- transformarea deșeurilor reziduale în materii prime secundare, în vederea protejării celorlalte resurse naturale.

Categoriile de deșeuri ce se pot incinera sunt:

- deșeuri de țesuturi vegetale și animale;

- deșeuri agrochimice;

- deșeuri de la prepararea și procesarea fructelor, legumelor, cerealelor, uleiurilor comestibile, pulberilor de cacao, cafelei, ceaiului și tutunului; producerea conservelor; prepararea și fermentarea drojdiei și extractului de drojdie și melasei;

- deșeuri de ambalaje care conțin reziduri sau sunt contaminate cu substanțe periculoase;

- deșeuri de cauciuc și anvelope scoase din uz;

Foto.2. Anvelope scoase din uz într-o instalație de incinerare.

- deșeuri cu conținut de azbest;

- ulei uzat și filtre de ulei;

- deșeuri de metale feroase și neferoase;

- deșeuri din plastic, sticlă,  hârtie, carton,  lemn sau  textile;

- deșeuri de la echipamente electrice și electronice – DEEE;

- deșeuri de baterii și accumulatori, catalizatori uzați;

- deșeuri de pesticide;

- deșeuri de vopsele, adezivi și rășini conținând substanțe periculoase.

Incinerarea se poate aplica atât deșeurilor municipale colectate în amestec, cât și fracției de deșeuri reziduale. Având în vedere că în deșeurile  municipale predomină componenta biodegradabilă, aceasta împiedică incinerarea deșeurilor municipale fără alți combustibili, conducând astfel la creșterea costurilor de incinerare pe tona de deșeuri municipale.

În cazul deșeurilor periculoase, incineratoarele trebuie să atingă o temperatură de ardere mai ridicată decât în cazul deșeurilor nepericuloase.

Foto 3. Structura și modalitatea de funcționare a unei instalații de incinerare.

O instalație de incinerare a deșeurilor constă în următoarele domenii de funcționare:

- preluarea deșeurilor;

- alimentarea în unitatea de incinerare;

- eliminarea și tratarea cenușei reziduale;

- tratarea și valorificarea emisiilor.

Incinerarea prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje.

Avantajele incinerării :

-Cantitatea de material solid rezultat în urma arderii (cenușa solidă) reprezintă doar 15-20% din greutatea inițială a deșeurilor;

-Incinerarea generează energie termică sau electrică, asigurându-se transformarea foarte rapidă a deșeurilor în energie, acesta fiind un avantaj al comunităților locale din vecinătatea incineratorului.

-Deșeurile medicale (periculoase), nămolul din stațiile de epurare și celelalte deșeuri incinerate sunt transformate într-o cenușă solidă, un produs final steril, inert, nepericulos, care poate fi folosită ca material de construcție;

-Fluxurile de gaze sunt filtrate înainte de a fi dispersate în atmosferă;

-Incinerarea este rapidă, putând fi distruse cantități foarte mari de deșeuri într-un timp relativ scurt.

Dezavantajele incinerării:

- Este o metodă controversată din cauza problemelor legate de emisia poluanților gazoși;

- Este o metodă scumpă, iar costurile investiției se amortizează în perioade lungi de timp;

- Emisiile rezultate în urma arderii conțin: CO, CO2, apă, cenușă, halogeni, sulf, fluor;

- Dioxidul de carbon (CO2) este un gaz cu efect de seră – contribuie la distrugerea stratului de ozon. Prin incinerarea unei tone de deșeuri menajere solide, se elimină în atmosferă aproximativ o tonă de CO2;

- O parte din cenușa rezultată rămâne în incinerator, sub formă solidă, iar cealaltă parte se elimină în atmosferă;

-Incinerarea produce particule fine, toxice, care se emit în atmosferă chiar și de la instalațiile moderne; tehnologia modernă încă nu a dezvoltat niște metode sau filtre care să blocheze în proporție de 100% emisia de substanțe toxice în atmosferă;

- Emisiile cu potențial toxic ridicat afectează sănătatea umană și calitatea pășunilor din apropiere.

Sursa : www.wasteincineration.net, www.wastespectrum.com, europa.eu, http://www.bsu.hr, www.mmediu.ro, http://www.eco-style.ro

Sursa foto: www.perfectmetal.eu, www.mentineromaniacurata.ro, www.adevarul.ro.

Articol realizat de Ionela Marin

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
10 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. Un articol foarte frumos și interesant!!!! Bravo!!!

  2. Buna!

    M-ar interesa mai multe lucruri despre deseuri. As vrea sa stiu ce se poate studia in Romania despre asta. Crezi ca ma poti ajuta?

    Urmeaza alte articole din seria tratarea deseurilor? Ai sau poti obtine date si stiri despre situatie din Bucuresti/Romania?

  3. Exista sectie de Protectia mediului in cadrul UTCB – Facultatea de instalatii .Insa dupa ce termini facultatea este foarte greu sa intri in domeniu intr-o institutie de stat. La privat nu se ocupa nimeni cu asa ceva. In Romania in general nu exista interes pentru protectia mediului din pacate….

  4. Merlin, de ce spui ca este greu, stii ceva despre asta? La privat chiar cred ca se pot incepe niste mici afaceri cu deseuri. E adevarat ca ar trebui sa existe si legislatie care sa incurajeze asta, gen “pay as you throw”.

  5. Buna Stefan!

    Iti multumesc pentru interesul aratat pentru articolele din categoria Deseuri!

    In ceea ce priveste prima intrebare pe care mi-ai adresat-o, referitor la ce se poate studia in Romania despre deseuri, iti pot spune ca eu am terminat Facultatea de Geografie din cadrul Universitatii din Bucuresti, urmand specializarea Geografia Mediului, iar in anul II si III, am studiat problema deseurilor. Proasta gestionare a acestora afecteaza calitatea mediuilui inconjurator si astfel viata noastra. Poti intra aici: http://geo.unibuc.ro/index.html pe site-ul Facultatii de Geografie pentru a vedea mai multe informatii.

    Referitor la a doua intrebare, articolele din seria tratarii deseurilor sunt numeroase, incepand cu Reciclarea deseurilor, Compostarea deseurilor,(Partea I si partea a II-a), dar si cum putem realiza Compostarea acasa, Incinerarea deseurilor si ultimul articol postat la caregoria Deseuri: Procedeul de tratare al deșeurilor: Coincinerarea, il gasesti aici: http://greenly.ro/deseuri/procedeul-de-tratare-al-deseurilor-coincinerarea/.

    Urmareste in continuare revista online Greenly deoarece urmeaza un nou articol despre un alt procedeu interesant de tratare al deseurilor.

  6. Merci de raspuns, despre managementul deseurilor am invatat si eu, iar articolele sunt doar cu informatii de baza, general valabile. Foarte clar scrise, chiar cred ca sunt un punct de plecare pentru cine este interesat de asta.

    Eu momentan doresc sa scriu teza de masterat pe tema deseurilor biodegradabile din Bucuresti si eventuala lor folosire in agricultura urbana. Ar fi un proiect de 6 luni din care vreo 4 ar putea fi “field research” in Bucuresti. Incerc sa gasesc informatii despre starea actuala si pana acum nu am reusit sa aflu decat ca ar fi niste planuri de amenajare a unor centre de compostare in afara orasului. As vrea foarte mult sa vorbesc cu cineva in domeniu si nu am avut succes apeland la Romprest sau la alte companii. Ma gandesc ca bugetarii ar fi si mai greu de contactat in Romania, de aia ma gandeam ca ar fi bine sa vorbesc cu un profesor de la Facultatea de Geografie care poate este activ si in afara spatiului universitar si stie ce se intampla in Bucuresti. Crezi ca stii pe cineva?

    Mi-ar face placere sa discut si cu tine, pentru ca am vazut ca ai scris mai multe articole interesante pe tema asta. Daca nu te deranjeaza, ma poti gasi aici: http://www.facebook.com/stefanpetrutiu

    O zi buna!

  7. Tema pntru teza de masterat este foarte interesanta, intr-adevar este nevoie de documentare asupra situatiei deseurilor din Bucuresti. Eu voi incerca sa aduc informatii suplimentare in articolele mele, privind situatia deseurilor din Bucuresti.

    Doamna profesoara Valentina Manoiu, este cordonatoarea revistei Greenly si deasemenea preda in cadrul Facultatii de Geografie, fiind o persoana deosebita care te poate ajuta cu informatii privind deseurile. Cu siguranta o sa te contacteze in cel mai scurt timp, pe adresa de facebook pe care ne-ai lasat-o.

    Iti doresc sucses in realizarea tezei !

  8. Multumesc mult pentru ajutor! Astept cu nerabdare articolele tale si sunt curios mai mult de sursele pe care le vei folosi pentru Bucuresti :)

    • Buna ziua :)! Imi cer scuze pentru raspunsul intarziat, dar am fost plecata din Bucuresti. V-am trimis un mail. Tinem legatura :)! Mult succes in tot ce faceti!

  9. BUNA ZIUA M-AR INTERESA POSIBIITATAEA ACHIZITIONARII UNEI ASTFEL DE STATII DE TRANSFORMARE DE DIMENSIUNI MEDII SI MICI

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2024 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress