Germania si colectarea selectiva a deseurilor

Se spune ca cine nu are batrani trebuie sa isi cumpere; asta pentru a invata din experientele si din intelepciunea celorlati. Ma gandeam cum ar fi sa transpunem aceasta zicala la un alt nivel si sa incercam de fiecare data sa privim in jurul nostru si sa invatam cat putem de mult din ceea ce fac altii.

Studiu de caz:

Germania si colectarea selectiva a deseurilor

Am fost in Germania de 2 ori (in cadrul unor programe de schimb de experienta cu studentii geografi membri Egea) si de fiecare data m-a impresionat profund. Ceea ce am constatat recent este ca germanii pun din ce in ce mai mult accentul pe mancarea bio, reimpaduriri, echipamentele ecologice si colectarea selectiva a deseurilor (poate si pentru a incerca sa incline balanta dezechilibrata de activitatile industriale, destul de poluante). In landul Hessen, de exemplu, politica de reciclare a deseurilor este foarte activa si implica cetateanul in mod direct. Pentru ca nimeni nu s-a nascut invatat si pentru ca celebrele pubele si cosuri de gunoi amplasate in locuri strategice din oras nu au condus la atingerea tintei de reciclare la nivel national, oficialii s-au gandit sa introduca o noua masura pentru a incuraja colectarea selectiva: aceea de a plati cetatenii pentru fiecare sticla/doza/punga pe care o duc la reciclat!

Totul este foarte bine pus la punct si in supermarketuri exista aparate speciale care colecteaza, fragmenteaza si fac “baloti” materialul de reciclat. Fiecare sticla are un semn special, pe care aparatul “il citeste”, dupa care iti emite un tichet cu suma pe care o vei primi. Sumele care se pot strange din reciclare sunt consistente. Pentru fiecare sticla de plastic se primesc 0,25 euro, pentru cele de sticla 0,50 euro, dozele de aluminiu fiind cele mai valoroase: 0,80 euro. Cu tichetele pe care le primesti de la aparat, te duci la casierie si incasezi banii.

In cadrul discutiilor cu studentii de la Facultatea de Geografie din Marburg, acestia evidentiau faptul ca de cand a fost introdus acest sistem, fiecare cetatean este mai atent cu materialele reciclabile, in oras aparand adevarati “colectori de sticle” care au grija sa adune toate sticlele si sa dea o fuga pana la supermarket pentru a le valorifica. In ghiozdanul fiecarui student vei gasi o sticla de apa pe care o pastreaza aproape “cu sfintenie”.

Interesant este faptul ca in localuri se aplica oarecum acelasi sistem, in sensul ca atunci cand iti cumperi o bautura care se serveste in sticla trebuie sa platesti 1 euro in plus pe langa valoarea bauturii. Dupa ce ai consumat continutul, te duci la bar cu sticla si ti se inapoiaza banii. Daca uiti de ea, ghinion (financiar)! Fondurile colectate din acasta operatiune sunt reinvestite in sustinerea sistemului (mai multe aparate de reciclat, mai multe pubele ecologice s.a.m.d). Cat despre produsele imbuteliate in ambalaje de sticla, pe care le cumperi de la supermarket, pentru ele esti nevoit sa platesti un fel de “garantie”, care ti se inapoiaza cand returnezi sticla/borcanul (exact ca sistemul care se aplica in Romania acum cativa ani).

Acest proces de educare a cetatenilor pare sa aiba succes. Potrivit locuitorilor, orasul (Marburg) a devenit vizibil mai curat si ingrijit. Chiar daca in Germania colectarea si reciclarea selectiva sunt reglementate prin lege, se pare ca a durat ceva timp pana cand oamenii s-au obisnuit cu idea ca nu toate deseurile se arunca in aceeasi pubela. Ideea este ca SE POATE dar pentru acest lucru e nevoie de masuri guvernamentale potrivite, politici si campanii de incurajare a colectarii selective.

Pe langa acest sistem incurajator, clasicele cosuri de gunoi si pubele impartite pe compartimente sunt foarte bine ingrijite, amplasate si semnalizate. Fiecare tip de deseu are culoarea proprie: albastru-hartie, verde-sticla, galben-plastic si rosu-deseuri menajere. In plus, le gasesti peste tot in oras, fiindu-ti la indemana sa arunci in mod selectiv deseurile.

Un alt aspect important din punct de vedere ecologic, l-am sesizat in Frankfurt. Urcand pe turnul de observatie din oras, am observat ca un numar mare de cladiri de birouri sunt acoperite cu panouri solare sau cu paturi de vegetatie. Zgarie norii si cladirile mai mici de birouri din centrul financiar al Europei si-au transformat acoperisurile in adevarate gradini suspendate, incadrandu-se perfect in curentul mondial de peisagistica urbana. Daca nu si-au putut face gradini pe acoperis, au amenajat spatii in interiorul cladirilor care arata ca adevarate parcuri, cu iarba pe jos si copaci, pentru a mai indulci atmosfera sumbra a blocurilor de beton si sticla si pentru a da viata birourilor.

Am observat ca exista in Marburg si containere speciale pentru colectarea selectiva a hainelor. Daca ai obiecte vestimentare pe care nu le mai porti, dar sunt intr-o conditie acceptabila, le poti depune intr-un asemenea container, din care se colecteaza saptamanal si se dau nevoiasilor sau se trimit tarilor defavorizate. Este obligatoriu ca hainele sa fie curate.

Toate politicile enumerate se bucura de un real succes si contribuie la schimbarea mentalitatii spre ecologie, consum responsabil al resurselor si crearea unui spatiu de locuit eco-friendly.

Articol realizat de Alexandra Savulescu, studenta in anul al III- lea la Geografia Turismului, pasionata de calatorii, mediu si de impactul pe care activitatea umana il are asupra naturii. Membru activ Egea Bucuresti (European Geography Association of students and young geographers).