”Lucrurile cele mai prețioase în viață nu sunt acelea procurate cu bani”, afirma Albert Einstein; însă aceștia sunt ”Sângele care irigă sistemul economic”, conform lui Paul Samuelson.
De la frumoasele monede greceşti şi romane, pe argintul cărora se răsfăţau chipuri de zei sau de zeiţe, până la bancnotele de plastic care ne foşnesc astăzi prin buzunare, s-a parcurs un drum foarte lung. Leul românesc, deja bătrân, are aproape 140 de ani, a fost precedat de monede dintre cele mai diverse. De-a lungul istoriei, bani din aur, din argint sau din bronz, veniţi din cele patru zări, au circulat pe teritoriul Principatelor, influenţând economia, dar şi viaţa de toate zilele a românilor.
Cea mai veche monedă atestată pe teritoriul românesc este drahma de argint în greutate de 8 grame, emisă de pólisul (orașul) grecesc Histria în anul 480 î. Ch.
Ea a fost urmată și de alte emisiuni de monedă ale polisurilor grecești din Dobrogea. Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au început să emită monede proprii din argint, asemănătoare cu ale celților, pentru ca apoi să emită celebrii kosoni de aur.
La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu, ca o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur și având 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani și 10 bani, bătute în Anglia în 1867.
Bancnotă din anul 1948.
La 3 martie 1870, se înființează Monetăria Statului, care poate bate monedă, până în acel an monedele fiind bătute majoritatea în străinătate, mai ales la Birmingham. La 1 aprilie 1880, este înființată Banca Națională a României, fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie.
Bancnotă din anul 1952
Este de remarcat faptul că bancnota de 1.000.000 de lei – azi 100 de lei, a intrat în Cartea Recordurilor – fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume.
Monedele şi bancnotele nu pot fi folosite la nesfârşit. Acestea se pot deteriora, uza sau pierde. Prin urmare, bancnotele şi monedele deteriorate sau uzate trebuie identificate şi înlocuite.
Bancnotele se uzează mult mai repede decât monedele deoarece sunt realizate din materiale mai moi, nu din metale dure. În mod normal, viaţa unei bancnote este de numai un an şi jumătate până la doi ani.
Bancnotele deteriorate sau uzate sunt returnate băncilor centrale naţionale din fiecare ţară a UE de către organizaţii care procesează foarte mult numerar, de exemplu băncile. Cantităţile şi valorile nominale ale acestor bancnote sunt comunicate Băncii Centrale Europene, care face demersurile necesare pentru tipărirea bancnotelor înlocuitoare, după cum este necesar.
Monedele au o viaţă mult mai lungă, de obicei de câţiva zeci de ani.
În cazul în care sunt descoperite monede deteriorate, acestea sunt returnate băncii centrale naţionale sau monetăriilor naţionale, unde sunt introduse în maşini speciale care le marchează ca deteriorate. În acest fel, ele nu mai pot fi utilizate din nou şi sunt vândute ca fier vechi. Cu aprobarea Băncii Centrale Europene, băncile naţionale emit monede noi, de înlocuire, dacă este cazul.
În România, Banca Națională a României a gasit o metodă ingenioasă de reciclare a banilor uzați.
Romania este singura țară europeană care a înlocuit în întregime bancnotele de hârtie cu cele de plastic, începand din anul 2000. Responsabilul BNR a subliniat ca în acest mod durata lor de viață a fost multiplicată de șase ori, iar costurile de fabricație au fost scăzute.
Din cele aproximativ 4,5 milioane de bancnote care trec prin Banca Centrală, circa 1,2% trebuie să fie retrase din circulație.
Persoanele care au bancnote uzate și vor să le schimbe trebuie să se adreseze BNR. Banca Națională nu percepe comision pentru schimbarea bancnotelor uzate.
Bancnotele romanești de plastic ieșite din uz sunt tocate și reciclate sub forma de pubele.
Distrugerea banilor se face într-o încapere a BNR unde bancnotele sunt introduse într-o mașină specială și apoi autentificate, sortate, procesate și distruse. De aceasta acțiune se ocupa 18 operatori ai Bancii Naționale Române.
Bancnotele de 1 leu, 5 lei și 10 lei sunt cel mai des distruse din cauza duratei de viață de maxim patru ani.
Din plasticul rezultat din tocarea bancnotelor se fac pubele, coșuri pentru deșeuri, găleți, fărașe de plastic, lădițe, cutii de pantofi sau de vopsea.
În prezent, în România, există patru centre de procesare: la Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și București.
Sute de tone de bancnote retrase din circulație de Banca Națională a României, dar si monede uzate, sunt reciclate și transformate în obiecte din plastic pentru uz casnic.
Sursa: http://www.ziare.com/, http://ec.europa.eu, http://istoriiregasite.wordpress.com, , www.wikipedia.ro.
Sursa foto: http://www.evz.ro, www.wikipedia.ro, http://istoriiregasite.wordpress.com, http://agenda.ro, http://www.ziuaveche.ro.
Articol realizat de Ionela Marin