Activitatile omenesti ce patrund adanc in interiorul padurii perturba habitatul ursului brun (Ursus arctos) si mai ales arealele unde sunt prezente barlogurile in care acestia ierneaza.
Problema majora apare in cazul barlogurilor ocupate de ursoaice ce au pui, deoarece activitatile antropice o silesc pe ursoaica sa isi paraseasca barlogul iar deseori si puii. Multi dintre acestia nu reusesc sa supravietuiasca iernilor grele din sud-estul Carpatilor Orientali.
Apropierea utilajelor de exploatare a lemnului de barlogurile ursilor ii determina sa-si abandoneze barlogul iar efortul depus de acestia in cautarea altui loc de odihna consuma o mare parte din depozitele de grasime acumulate, necesare somnului de iarna, resurse ce ar fi trebuit sa ajunga pana la inceputul primaverii.
Importanta monitorizarii acestor barloguri este vitala, in vederea perpetuarii si conservarii speciei.
Cunoscand toate aceste aspecte, in cadrul unui proiect LIFE+ NATURE demarat in judetele Covasna, Harghita si Vrancea, una dintre actiuni o constituie monitorizarea barlogurilor de urs. In prezent, sunt localizate peste 100 de barloguri iar 15 au fost monitorizate video iarna trecuta, urmand ca si in aceasta iarna sa fie instalate camere in peste 15 barloguri.
Primul pas l-a constituit identificarea precisa a barlogurilor si a unor areale cu barloguri, pozitia acestora fiind stabilita pe baza imaginilor satelitare, a amenajamentelor silvice, prin consultarea personalului silvic de teren, a administratorilor fondului cinegetic si prin actiuni de cautare a barlogurilor.
Barlogul poate varia ca tipologie; ele sunt stabilite in grote sau fisuri ale blocurilor de roca iar acolo unde relieful nu permite identificarea unor astfel de conditii, ursii se multumesc cu barloguri sapate in pamant sub radacinile arborilor, barloguri sculptate in trunchiurile arborilor batrani sau, in cazul unor masculi, fiind precum un cuib asemanator cu cel al pasarilor.
In cazul identificarii unui barlog de catre echipele de cautare, se completeaza o fisa descriptiva a acestuia, in care este mentionata pozitia GPS, caracteristicile fizice (panta, orientarea) ale versantilor, directia de orientare a cavitatii, parametrii fizici ai cavitatii (dimensiuni), tipul de vegetatie, distanta fata de cursul de apa permanent si fata de caile de comunicatie.
In prezent, ariile protejate din aceste judete nu se suprapun in totalitate cu arealele in care sunt prezente barloguri iar managementul forestier nu poate asigura restrictii pentru exploatarea padurii decat pentru siturile in care se dovedeste existenta unui barlog. In momentul de fata, legislatia romaneasca, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/2007, poate interzice si sanctiona orice activitate antropica in arealele in care exista barloguri de urs. Identificarea barlogurilor si informarea administratorilor padurii va asigura o protectie a femelelor in timpul fatarii si cresterii puilor, in perioada ianuarie-aprilie si nu va deranja somnul de iarna a exemplarelor de Ursus arctos.
Odata identificate, o parte din aceste barloguri sunt supravegheate video in sezonul hibernal, prin intermediul a doua camere video dotate cu senzor de prezenta (ele pornind inregistrarea doar in cazul identificarii unei miscari), montate in interiorul si exteriorul barlogului si a doua inregistratoare de temperatura, umiditate si punct de roua, setate sa inregistreze parametrii la fiecare 60 de minute.
Descarcate in PC, datele furnizate de aceste echipamente ofera informatii importante in privinta identificarii numarului de pui si monitorizarii comportamentului ursilor sub influenta factorilor climatici.
Acest sistem de monitorizare duce la o cunoastere mai buna a factorilor climatici ce determina intrarea si iesirea ursilor din hibernare, ofera informatii privind structura si dinamica populatiei de urs, influentele impuse de schimbarile climatice, indicii de favorabilitate pentru amplasarea barlogurilor.
Articol scris de: George Bouros
Mihai Bucur
12/01/2012
Excelent. La cat mai multe astfel de articole ce prezinta studii concrete realizate in tara.
Bouros George
13/01/2012
Multumesc! In primavara voi prezenta intr-un articol si rezultatele acestui studiu, care insa din cauza secetei, temperaturilor ridicate si a lipsei zapezii se pare sa nu aiba tocmai rezultatele scontate.