<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; Florentina Stan</title>
	<atom:link href="https://greenly.ro/author/grmag8/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 13 May 2026 15:56:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>Lacul Chott el-Jérid</title>
		<link>https://greenly.ro/apa/lacul-chott-el-jerid</link>
		<comments>https://greenly.ro/apa/lacul-chott-el-jerid#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 07 Jun 2013 04:52:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Florentina Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[autostrada]]></category>
		<category><![CDATA[Chott el Jerid]]></category>
		<category><![CDATA[evaporatie]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[lac sarat]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[trandafirii desertului]]></category>
		<category><![CDATA[Tunisia]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=10687</guid>
		<description><![CDATA[Chott el-Jérid este un lac sezonier complet uscat în cea mai mare parte a anului. Denumirea &#8220;Chott&#8221; provine de la termenul tunisian ce descrie tocmai lacurile care seacă în timpul verii, dar care...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a style="text-align: center;" href="http://benemie.fr/Jeudi-Douz-Chott-El-Jerid-Tozeur.html"><img class="wp-image-10697 alignright" alt="Chott El Jerid " src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/06/2.-06.07.13-Chott-El-Jérid-3815-Lac-salé.jpg" width="216" height="288" /></a></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Chott el-Jérid</b> este un lac sezonier complet uscat în cea mai mare parte a anului. Denumirea <i>&#8220;Chott&#8221;</i> provine de la termenul tunisian ce descrie tocmai lacurile care seacă în timpul verii, dar care au apă iarna. Lacul a  făcut parte cândva din Marea Mediterană, iar acum ocupă o suprafaţă de 5.000 de km pătraţi, fiind aşezat în mijlocul Tunisiei, la graniţa cu Algeria. Acesta a rezultat în urma mişcărilor tectonice ale pământului, produse cu circa 1,5 milioane de ani în urmă.</p>
<p style="text-align: justify;">În timpul verii, lacul Chott el-Jérid este lipsit de viaţă. Sub soarele arzător acesta seacă rapid, iar apa ajunge să se evapore de 15 ori mai repede decât în mod normal. Suprafaţa sa este formată dintr-o crustă masivă de clorură de sodiu ce ascunde surse de apă subterană. Zona are o culoare roşiatică, datorită conţinutului ridicat de fier. Lacul e mărginit de mici oraşe de tip oaze, populaţia de aici ocupându-se în întregime de cultura palmierilor şi recoltarea curmalelor.</p>
<p style="text-align: justify;">Marele Chott el-Jérid este străbatut de un dig uriaş, înalt de peste 2 m şi lung de circa 80 de km, peste care s-a construit o autostradă, ce uneşte localităţile Degache şi Kebili. Acest drum este circulat doar pe timpul verii, iarna cuveta lacustră fiind umplută cu apă.</p>
<p style="text-align: justify;">Ca şi suveniruri, vă puteţi cumpăra de aici aşa numiţii <i>trandafiri ai deşertului</i>, ce sunt de fapt straturi de nisip cristalizat, care au luat forma unor petale de trandafir, straturi vechi de peste 2000 de ani.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://benemie.fr/Jeudi-Douz-Chott-El-Jerid-Tozeur.html"><img class="aligncenter  wp-image-10698" alt="Lac Sarat" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/06/3.-06.07.13-Chott-El-Jérid-3823-Lac-salé.jpg" width="449" height="300" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://benemie.fr/Jeudi-Douz-Chott-El-Jerid-Tozeur.html"><img class="aligncenter  wp-image-10699" alt="Lac sarat 2" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/06/4.-06.07.13-Chott-El-Jérid-3826-Sel.jpg" width="435" height="330" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://benemie.fr/Jeudi-Douz-Chott-El-Jerid-Tozeur.html"><img class="aligncenter  wp-image-10700" alt="Drumul spre Algeria " src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/06/5.-06.07.13-Chott-El-Jérid-3871-Route-vers-lAlgérie.jpg" width="449" height="300" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://benemie.fr/Jeudi-Douz-Chott-El-Jerid-Tozeur.html"><img class="aligncenter  wp-image-10701" alt="Trandafirii desertului" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/06/6.-06.07.13-7-Chott-El-Jérid-3863-Roses-des-sables.jpg" width="432" height="324" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Surse: <a href="http://www.ziarulstiintelor.eu/stiri/2010-05/chott-el-jerid.aspx">http://www.ziarulstiintelor.eu/stiri/2010-05/chott-el-jerid.aspx</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://benemie.fr/Jeudi-Douz-Chott-El-Jerid-Tozeur.html">http://benemie.fr/Jeudi-Douz-Chott-El-Jerid-Tozeur.html</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-106880"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/apa/lacul-chott-el-jerid/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Campinguri de vacanță în Europa</title>
		<link>https://greenly.ro/viata-eco/campinguri-de-vacanta-in-europa</link>
		<comments>https://greenly.ro/viata-eco/campinguri-de-vacanta-in-europa#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 09 May 2013 07:10:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Florentina Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ecoturism]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[Camping]]></category>
		<category><![CDATA[cort]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[facilitati]]></category>
		<category><![CDATA[Franta]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[Italia]]></category>
		<category><![CDATA[parc de distractii.]]></category>
		<category><![CDATA[plaja]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Spania]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=10077</guid>
		<description><![CDATA[Vrei să pleci în Europa și nu știi ce să alegi, însă îți dorești să ai libertate de deplasare, dar și confort? Atunci iți oferim ca soluție campingul! Vă prezentăm unele dintre cele...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Vrei să pleci în Europa și nu știi ce să alegi, însă îți dorești să ai libertate de deplasare, dar și confort? Atunci iți oferim ca soluție campingul!</p>
<p style="text-align: justify;">Vă prezentăm unele dintre cele mai moderne, complexe, sigure și căutate campinguri din Europa:</p>
<ul>
<li><b>SPIAGGIA E MARE, ITALIA</b></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/110.jpg"><img class="size-full wp-image-10079 aligncenter" alt="SPIAGGIA E MARE, ITALIA" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/110.jpg" width="450" height="268" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Numele locului se traduce plajă și mare, fiind localizat chiar pe Coasta Adriatică. Stațiunea cuprinde o plaja lungă și se află lângă gura de vărsare a râului Po, un sanctuar al sălbăticiei.<br />
Sunt o mulțime de activități în aer liber de făcut, de la privitul păsărilor la plimbatul cu bicicleta sau cu barca de-a lungul coastei. În camping gasiți un restaurant, o pizzerie si un bar. Puteți să vă aprovizionați cu paste și vin din supermarketul campingului, puteți cumpăra carti si închiria biciclete. Mai sunt amenajate tot aici un loc de joacă si o piscina puțin adâncă pentru cei mici, dar si o camera cu jocuri pentru copii. O săptămână de vacanță la cort în campingul SPIAGGIA E MARE ar putea să ajungă și la 670 euro de familie.</p>
<ul>
<li><b>CAMPING DE L’ATLANTIQUE, REGIUNEA BRETANIA DE VEST</b></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/2.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-10082" alt="CAMPING DE L’ATLANTIQUE, REGIUNEA BRETANIA DE VEST" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/2.jpg" width="640" height="480" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Un parc acvatic și un campus de  vacanță, ce cuprind  nisipurile albe ale  golfului Beg-Meil, într-unul singur loc, respectiv campingul De L&#8217;Atlantique, din regiunea Bretania de Vest. Puteți avea parte de distracție în familie, seară de seară la bar – karaoke, spectacole de magie sau chiar discotecă. O asemenea vacanță ar putea să vă coste circa 1000 de euro (pentru o familie de adulți și până la 3 copii).</p>
<ul>
<li><b>DEL GARDA, LACUL GARDA, ITALIA</b></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/31.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-10083" alt="DEL GARDA, LACUL GARDA, ITALIA" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/31.jpg" width="690" height="460" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Dacă te hotărăști să campezi aici, vei sta chiar pe marginea lacului și mai ai la dispoziție 2 piscine normale  plus o piscina pentru copii. Distracția de seara e asigurată și include o discotecă pentru copii. De asemenea, exista și o sala de jocuri.</p>
<ul>
<li><b>DUINRELL, OLANDA</b></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/4.jpeg"><img class="aligncenter size-full wp-image-10084" alt="DUINRELL, OLANDA" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/4.jpeg" width="600" height="599" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Simte adrenalina celui mai bun camping al Olandei, chiar lângă parcul de distracții Duinrell și parcul acvatic Tiki. Parcul Tiki din apropiere este <b>cel mai mare parc cu tobogane acoperite din Europa</b> având peste 1000 de metrii de tobogane  de la toboganul de mare viteza Tyfoon la cel de mica viteza Lazy River. Campingul se află  la doar 48 de kilometri depărtare de Amsterdam.</p>
<ul>
<li><b>CAMPING LA PRESQUILE DE CHAMPAUBERT, CHAMPAGNE</b></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/camping-la-presquille-de-champaubert-champagne-region-france-170968152.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-10085" alt="CAMPING LA PRESQUILE DE CHAMPAUBERT, CHAMPAGNE" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/camping-la-presquille-de-champaubert-champagne-region-france-170968152.jpg" width="450" height="295" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Acest campus retras de 4 stele se află în regiunea Champagne-Ardenne a Frantei, chiar pe țărmul lacului Der-Chantecoq – cel mai mare lac artificial din Franța – unde poți pescui, înota sau naviga. Numele lacului e cam greu de pronunțat așa că localnicii îi spun doar Der.<br />
Campingul se află într-un loc verde al Franței, unde pădurile și lacurile sunt protejate asemenea unui parc național.</p>
<ul>
<li><b>LA GRANDE METAIRE, REGIUNEA BRETANIA DE SUD</b></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/61.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-10086" alt="LA GRANDE METAIRE, REGIUNEA BRETANIA DE SUD" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/61.jpg" width="558" height="192" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Campingul se află la Carnac în sudul Bretaniei, impregnat cu istoria antică. Lecțiile de scufundat, piscina cu tobogane, traseele de aventuri, și altele, fac Le Grand Metaire special. Poți închiria hidro-biciclete, poți pescui, juca volei sau să tragi cu arcul în acest camping plin de viață..</p>
<ul>
<li><b>CAMPING LE CHENE GRIS, NORDUL PARISULUI</b></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/71.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-10087" alt="CAMPING LE CHENE GRIS, NORDUL PARISULUI" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/71.jpg" width="400" height="300" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Acesta este cel mai apropiat camping de Paris. Campatul este mult mai ieftin decât un hotel în centrul orașului. Camping Le Chene Gris se află la <b>12 kilometri de Disneyland</b> – un drum de 20 de minute– si este aproape de parcul Asterix. Stația de tren Pommeuse este foarte aproape și în 45 de minute ești în centrul orașului. Dezavantajul major este ca rulotele se încălzesc foarte tare în mijlocul verii, dar sunt câteva piscine pentru a te răcori.O asemenea ieșire poate costa 660 euro pentru 6 persoane.</p>
<ul>
<li><b>PLAYA MONTROIG, CATALONIA</b></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/81.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-10088" alt="PLAYA MONTROIG, CATALONIA" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/81.jpg" width="480" height="319" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Acest camping este foarte aproape de plaja Costa Dorada, iar parcul tematic <b>PortAventura</b> este la mica distanta (18 km); de asemenea, te poți înscrie la tururi cu ghizi de la Playa Montroig, poți vizita vinăriile locale, o fabrica de ulei de măsline și satele pescărești de-a lungul coastei.</p>
<ul>
<li><b>VILANOVA PARK, COSTA BRAVA</b></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/91.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-10089" alt="VILANOVA PARK, COSTA BRAVA" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/91.jpg" width="450" height="302" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Campingul este situat la doar 30 minute de Barcelona, și deține o mini gradină zoologică, ce  este ca un magnet pentru copii, mai ales atunci când vrei să le distragi atenția de la enormul complex de piscine de la Vilanova Park  de pe Costa Brava.</p>
<ul>
<li><b>LA BRASILIA, SUDUL FRANTEI</b></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/101.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-10090" alt="LA BRASILIA, SUDUL FRANTEI" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/101.jpg" width="450" height="289" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Un parc cu tentă sportivă, cu acces direct la minunata plajă de la Canet-Plaget, în colțul Roussillion din sudul Franței. Activitățile sunt diverse, de la  fotbal, badminton, tenis sau volei, la înot în piscina sau în mare, sau chiar la preocupări mai tradiționale, cum ar fi trasul cu arcul sau pescuitul pe mare.</p>
<ul>
<li><b>PLAYA TROPICANA, SPANIA</b></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/111.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-10091" alt="PLAYA TROPICANA, SPANIA" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/111.jpg" width="500" height="375" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Dacă vă doriți condiții de lux în camping, atunci nu trebuie să ratați campingul Playa Tropicana, situat foarte aproape de plaja. Are toate facilitățile pentru a face șederea mai ușoară și mai plăcută: un supermarket cu o varietate de produse și prețuri accesibile, un bar-restaurant, posibilitatea de demipensiune sau pensiune completă, un salon de înfrumusețare, loc de joacă, piscină, piscină interioară, jacuzzi, facilități sanitare moderne, Wi-Fi în întreg camping.</p>
<ul>
<li><b>CAMPING AUREL VLAICU, JUDEȚUL HUNEDOARA, ROMÂNIA</b></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/121.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-10092" alt="CAMPING AUREL VLAICU, JUDETUL HUNEDOARA, ROMÂNIA" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/121.jpg" width="576" height="432" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Este un camping micuţ, care are în spate chiar şi un mini bazin de înot. Se ajunge foarte ușor, urmând drumul din Sebeș, spre Orăștie, pe DN 1. Administratorii sunt olandezi. Fiecare loc de campare dispune de stâlp de electricitate, iar duşurile şi toaletele sunt separate pentru femei şi bărbaţi.</p>
<p style="text-align: justify;">Pentru că ne apropiem de sezonul cald al anului vă propunem următoarea temă de discuție: <b>camping sau hotel? Ce alegeți?</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b></b><b>Surse:</b></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.turisteuropa.ro/tag/cele-mai-tari-campinguri-din-europa">http://www.turisteuropa.ro/tag/cele-mai-tari-campinguri-din-europa</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://ro.campingcompass.com/">http://ro.campingcompass.com/</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.bloguldecalatorii.ro/2009/08/campinguri-din-romania.html">http://www.bloguldecalatorii.ro/2009/08/campinguri-din-romania.html</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://snake2901.skyrock.com/">http://snake2901.skyrock.com/</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.gardalake.com/place/camping-del-garda-castelnuovo-del-garda/">http://www.gardalake.com/place/camping-del-garda-castelnuovo-del-garda/</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.unterkunft.de/accommodation/5758/">http://www.unterkunft.de/accommodation/5758/</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.lagrandemetairie.com/en/74/locate-la-grande-metairie/zoom-10/">http://www.lagrandemetairie.com/en/74/locate-la-grande-metairie/zoom-10/</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.toocamp.com/location-camping-pommeuse/camping-le-chene-gris-c27123.html">http://www.toocamp.com/location-camping-pommeuse/camping-le-chene-gris-c27123.html</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.campingycasas.com/camping-playa-montroig-resort-tarragona/">http://www.campingycasas.com/camping-playa-montroig-resort-tarragona/</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.travel-fact.com/spain/costa_azahar/alcossebre/alcossebre.htm">http://www.travel-fact.com/spain/costa_azahar/alcossebre/alcossebre.htm</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://empresariosalcossebre.com/Empresa.php?idioma=&amp;idepigrafe=23&amp;idsubepigrafe=29&amp;idempresa=90">http://empresariosalcossebre.com/Empresa.php?idioma=&amp;idepigrafe=23&amp;idsubepigrafe=29&amp;idempresa=90</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-100780"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/viata-eco/campinguri-de-vacanta-in-europa/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mănăstirea Caraiman &#8211; lăcaș ce ascunde viața starețului Gherontie Puiu</title>
		<link>https://greenly.ro/viata-eco/manastirea-caraiman-lacas-ce-ascunde-viata-staretului-gherontie-puiu</link>
		<comments>https://greenly.ro/viata-eco/manastirea-caraiman-lacas-ce-ascunde-viata-staretului-gherontie-puiu#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 04 May 2013 06:01:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Florentina Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Evenimente GM]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[Busteni]]></category>
		<category><![CDATA[comunism]]></category>
		<category><![CDATA[Crucea Caraimanului]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[Manastirea Caraiman]]></category>
		<category><![CDATA[ortodox]]></category>
		<category><![CDATA[Parintele Gherontie Puiu]]></category>
		<category><![CDATA[reforma monahala]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=9963</guid>
		<description><![CDATA[Mănăstirea Caraiman este o mânăstire ortodoxă aflată în localitatea Bușteni, fiind ridicată într-o poiană la poalele masivului Caraiman, la o altitudine de aproximativ 900 m. Mănăstirea Caraiman a fost înființată în anul 1998,...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Mănăstirea Caraiman este o mânăstire ortodoxă aflată în localitatea Bușteni, fiind ridicată într-o poiană la poalele masivului Caraiman, la o altitudine de aproximativ 900 m.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/IMG_4204.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-10050" alt="Manastirea Caraiman" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/IMG_4204-1024x768.jpg" width="717" height="538" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Mănăstirea Caraiman a fost înființată în anul 1998, la inițiativa preacuviosului părinte Gherontie Puiu. <b>Părintele Stareț Gherontie  Puiu</b> s-a aflat necontenit sub ocrotirea Maicii Domnului, care l-a ales, spune el, pentru împlinirea unei sfinte misiuni: înălțarea unei mănăstiri, departe de tumultul deșertăciunilor omenești. Întregul său destin seamănă cu cel al unui martir, însă credința nestrămutată și rugăciunea l-au ajutat să împlinească faceri de bine, sub îndrumarea Maicii Domnului, care i s-a arătat de mai multe ori în vis, fiindu-i aproape în toate clipele grele.</p>
<p style="text-align: justify;">Originar din Todirești, județul Iași, părintele Gherontie a fost crescut de o familie adoptivă; a intrat în viața monahală ca frate, la îndemnul părintelui stareț Pâslaru de la Mânăstirea Neamț. Vremurile și politica anti-creștină a regimului comunist l-au împiedicat pe tânărul frate să fie primit în rândul monahilor. În anul 1959, sosește decretul de alungare a monahilor din mănăstiri. Documentul a vizat o <b>&#8220;reformă monahală&#8221;</b>, hotărâtă de Guvern, în mod independent față de Sinodul Bisericii Ortodoxe. Aplicarea acestui decret, între anii 1959-1964, prin forță și amenințări, constituie o perioadă de doliu pentru monahismul românesc și pentru Biserică. Aceasta presupunea ca așezămintele fără vechime și prea puțin cunoscute să fie desființate pur și simplu, iar mănăstirile istorice, precum Neamțul, să fie păstrate, dar obligate să-și micșoreze vizibil obștea, alungând toți frații tineri.</p>
<p style="text-align: justify;">Pentru încercarea de a fugi, părintele Gherontie Puiu va fi acuzat de tentativă de evadare și agresare a organelor de miliție, iar în urma unui proces este condamnat la 15 ani de muncă și ajunge în lagărul de exterminare de la Periprava. Când reușește să scape din acest calvar, începe să traiască o viață de pustnic într-o grotă din Bucegi. Părintele Gherontie Puiu a trăit ca un sihastru timp de zece ani, într-o peșteră, până în vara lui 1970. Timp de zece ani, în fiecare noapte, el a privit crucea cea mare de pe Caraiman. Atunci, spune el <i>, &#8220;i-am jurat Măicuței Domnului că, dacă mă voi întoarce cu bine în lume, jos, voi construi o mânăstire cu hramul  Înălțarea Sfintei Cruci, din curtea căreia să poată fi privită crucea de pe vârful Caraimanului&#8221;.</i></p>
<p style="text-align: justify;">Imediat după căderea comunismului, în 1989, el s-a întors la Mănăstirea Neamț. În anul 1995, în timp ce spovedea o credincioasă, părintele Gherontie Puiu, pe atunci preot slujitor la Mănăstirea Cetățuia din Iași, a avut un atac cerebral, în urma căruia nu și-a mai putut mișca jumătate din corp. A fost internat la spitalul din Tătărași și mai apoi transferat la sanatoriul din Sinaia, unde medicii i-au spus că va fi nevoie de ani buni pentru refacere. Acolo a stat însă doar o noapte, timp în care părintelui i s-a arătat Maica Domnului, spunându-i: <i> &#8221;Te-am adus aici cu o misiune, adu-ți aminte!&#8221;</i>. <i>&#8220;Cum s-o îndeplinesc, Măicuță, tocmai acum, când sunt paralizat?&#8221;</i>,<i> </i>a întrebat părintele. <i>&#8220;Trezește-te că nu ești bolnav&#8221;</i> i s-a spus. După cum își aduce aminte părintele: <i>&#8220;Apoi a rostit mai apăsat: Vei găsi un brad cu șase ramuri, lângă o apă curgătoare, pe un plai de unde se vede marea cruce la care te-ai jurat. Acolo să faci mânăstirea&#8221;.</i></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/IMG_4208.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-10051" alt="Crucea Caraiman" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/IMG_4208-1024x768.jpg" width="614" height="461" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">După mai multe căutări, în cele din urma, părintele Gherontie Puiu și-a văzut visul cu ochii, tocmai în Poiana Palanca, unde a început construirea unui lăcaș de cult pentru călugări, precum și a unei biserici. În mijlocul poienii unde a fost ridicată Mănăstirea Caraiman, se află un brad retezat de furtună. În vârful acestuia există o cruce albă ce se aprinde la lăsarea serii, o dată cu iluminatul public al orașului Bușteni. Înăuntrul paraclisului din lemn, construit în jurul copacului minunat, trunchiul este închis între patru pereți din lemn, fiecare latură fiind împodobita cu icoane.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/IMG_4212.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-10054" alt="Caraiman" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/IMG_4212-1024x768.jpg" width="717" height="538" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">În anul 2000, părintele Gherontie Puiu a început  activitățile de construcție ale mănăstirii, astfel că între anii 2000-2001 s-a construit biserica de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului și un corp de chilii,  iar între anii 2002-2007 s-a construit biserica mare cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci. În ajutorul Starețului Gherontie Puiu, începând cu data de 10 iulie 2010, la mănăstirea Caraiman vine un nou Stareț, în persoana părintelui Protos. David Petrovici a venit de la mânăstirea Crasna-Prahova, pentru a-l ajuta pe părintele Gherontie Puiu să ducă la bun sfârșit construcția mănăstirii.</p>
<p style="text-align: justify;">Echipa Greenly vă urează <b>Paște Fericit</b> și nu uitați:</p>
<p style="text-align: justify;"><strong><i>&#8220;Credința face ceea ce omul și legea nu pot face&#8221;</i>.</strong> (Sfântul Ioan Gură de Aur)</p>
<p style="text-align: right;"><em>Fotografiile sunt realizate de Bogdan Olariu. Multumiri sincere!</em></p>
<p style="text-align: justify;">Surse:</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.manastireacaraiman.ro/">http://www.manastireacaraiman.ro/</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.manastireacaraiman.ro/ro/content/prezentare/prezentare/parintele-gherontie-puiu">http://www.manastireacaraiman.ro/ro/content/prezentare/prezentare/parintele-gherontie-puiu</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.manastireacaraiman.ro/ro/content/istoric/istoric/istoric">http://www.manastireacaraiman.ro/ro/content/istoric/istoric/istoric</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-caraiman-98127.html">http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-caraiman-98127.html</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.crestinortodox.ro/parinti/parintele-gherontie-puiu-136771.html">http://www.crestinortodox.ro/parinti/parintele-gherontie-puiu-136771.html</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-99640"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/viata-eco/manastirea-caraiman-lacas-ce-ascunde-viata-staretului-gherontie-puiu/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Anul Internațional al Cooperării în Domeniul Apei</title>
		<link>https://greenly.ro/arii-protejate/anul-international-al-cooperarii-in-domeniul-apei</link>
		<comments>https://greenly.ro/arii-protejate/anul-international-al-cooperarii-in-domeniul-apei#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 22 Mar 2013 07:16:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Florentina Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Arii protejate]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente GM]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[arges]]></category>
		<category><![CDATA[Asociatia Romana de Limnogeografie]]></category>
		<category><![CDATA[bilant hidric]]></category>
		<category><![CDATA[Delta Dunarii]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[INHGA]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Terra Magazin]]></category>
		<category><![CDATA[ziua mondiala a apei]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=9093</guid>
		<description><![CDATA[Dragostea pentru apă mi-am deprins-o încă de mică, pe când îmi petreceam vacanțele la bunica, departe de teme, profesori și zgomotul asurzitor al orașului.  Imi aduc bine aminte cum copii satului mergeau pe...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Dragostea pentru apă mi-am deprins-o încă de mică, pe când îmi petreceam vacanțele la bunica, departe de teme, profesori și zgomotul asurzitor al orașului.  Imi aduc bine aminte cum copii satului mergeau pe uliță, mânați de gândul scăldatului. La vârsta de 8 ani, în mintea mea era un singur lucru &#8211; apa înseamnă energie, zarvă, viață. Părerea nu mi-am schimbat-o nici până acum, cu atât mai mult cu cât dovezi sunt la tot pasul.</p>
<p style="text-align: justify;">Iată-ne pe data de 22 martie, gata de a sărbători Ziua Mondială a Apei.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/IMG_1517.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-9094" alt="Ziua apei" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/IMG_1517.jpg" width="560" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Și așa cum ne-a învățat de doi ani încoace, <strong>Asociația Română de Limnogeografie</strong>, a organizat și în acest an un workshop dedicat Zilei Mondiale a Apei, denumit: <em>Anul Internațional al Cooperării în Domeniul Apei</em>.</p>
<p style="text-align: justify;">Evenimentul s-a desfășurat miercuri, 20 martie 2013, în sala Mircea Vulcănescu, din incinta Bibliotecii Naționale a României. Sala a fost încăpătoare pentru sufletele tinere, pregătite de noi perspective și idei, cu mintea precum un burete, gata să absoarbă fiecare informație dezbătută de prof. univ. dr. docent Petre Gâștescu, prof. univ. dr. Ion Zăvoianu și doamna director științific al Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Mary-Jeanne Adler, aceasta din urmă fiind și cea care a deschis sesiunea de discuții.</p>
<p style="text-align: justify;">Doamna Mary-Jeanne Adler a pus accent pe importanța apei în echilibrul bilanțului hidric; astfel nu putem identifica un punct din care începe, sau în care se termină ciclul natural al apei. Moleculele apei se mișcă în continuu, prin diferite procese fizice: evaporare, condensare, precipitații, infiltrație, scurgere etc.</p>
<p style="text-align: justify;">În continuare, domnul prof. univ. dr. docent Petre Gâștescu a punctat modificările morfohidrografice și acțiunile de reconstrucție ecologică din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Dinamica țărmului a fost prezentată prin imagini satelitare LANDSAT, în care au fost identificate procese de abraziune și acumulare, și de asemenea s-a observat că țărmul s-a retras cu circa 350 m.  În prezent se desfășoară un program de reconstrucție ecologică a Rezervației Biosferei Delta Dunării.</p>
<p style="text-align: justify;">Discuțiile următoare s-au purtat pe teme diverse, de la managemetul ariilor naturale protejate din zonele umede din România, tematică susținută de domnul Vladimir Toncea, și până la prezentarea revistelor educaționale și comunicarea științei, prezentare realizată de Ionuț Popa, redactor șef al revistei Terra Magazin.</p>
<p><img class="aligncenter  wp-image-9096" alt="ziua apei 2" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/IMG_1532.jpg" width="560" height="420" /></p>
<p style="text-align: justify;">Celor prezentați mai sus, li s-au alăturat cu informații de interes general și domnișoara asist. dr. Gabriela Toroimac, precum și domnul Emanuel Mailat, de la Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, dar și domnul lect. univ. dr. Daniel Diaconu. Astfel, s-a trecut de la prezentări bazate pe scurgerea maximă, la colmatarea lacurilor; de la Siret, la Argeș, și la prezentări pe tema riscului și a incertitudinii resursei de apă. Pornind de la o realitate, și anume că, mai mult de 11% din populația lumii, echivalentul a 783 de milioane de oameni, încă nu au acces la o apă potabilă sigură, iar 2,5 miliarde nu dispun de rețele de canalizare, incertitudinea sporește în rândul populației mondiale, fiind resimțită prin îndoială pentru prezent și teamă de ceea ce se va întâmpla în viitor. Consumul de apă pentru crearea unor lucruri simple, sau să le zicem așa uzuale, este unul foarte mare. De exemplu, pentru o cană de ceai se utilizează 45 l de apă, pentru o ceașcă de cafea se folosesc 1 400 l apă, iar în Grecia, pentru doar un kg de măsline se consumă 4 400 l apă (lect. univ. dr. Daniel Diaconu) &#8211; valorile includ toate resursele de apă folosite pentru a ajunge la produsul final.</p>
<p style="text-align: justify;">Cheia acestui workshop s-a bazat pe diversitatea paletei de subiecte, ceea ce a atras un auditoriu considerabil.</p>
<p style="text-align: justify;">Evenimentele organizate cu ocazia Zilei Mondiale a Apei continuă să se desfășoare, pentru mai multe informații va invităm să accesați pagina de Evenimente Greenly, unde vă ținem la curent cu noile conferințe, workshopuri  <a href="http://greenly.ro/evenimente/">http://greenly.ro/evenimente/</a>.</p>
<p style="text-align: justify;">În final, nu pot să nu spun &#8211; <em>La mulți ani, dragă resursă vitală!</em> și să vă reamintesc de cadoul pe care il promiteam apei anul trecut, perfect valabil și anul acesta: <a href="http://greenly.ro/apa/cadoul-potrivit-cu-ocazia-zilei-mondiale-a-apei/">http://greenly.ro/apa/cadoul-potrivit-cu-ocazia-zilei-mondiale-a-apei/</a>.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/IMG_1539.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-9098" alt="ziua apei 3" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/IMG_1539.jpg" width="560" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: justify;"><em>Fotografiile au fost realizate de Gabriela Toroimac, mulțumiri sincere.</em></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-90940"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/arii-protejate/anul-international-al-cooperarii-in-domeniul-apei/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Împreună împotriva exploatării gazelor de șist!</title>
		<link>https://greenly.ro/apa/impreuna-impotriva-exploatarii-gazelor-de-sist</link>
		<comments>https://greenly.ro/apa/impreuna-impotriva-exploatarii-gazelor-de-sist#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 11 Mar 2013 05:27:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Florentina Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[Soluri]]></category>
		<category><![CDATA[Chevron]]></category>
		<category><![CDATA[exploatare]]></category>
		<category><![CDATA[fracking]]></category>
		<category><![CDATA[Gasland]]></category>
		<category><![CDATA[gaze de sist]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[hidrocarburi]]></category>
		<category><![CDATA[poluarea apei]]></category>
		<category><![CDATA[protectia apei]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[wwf]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=8894</guid>
		<description><![CDATA[Exploatarea gazelor de șist prin folosirea tehnologiei de fracționare hidraulică atrage tot mai multe păreri pro sau contra. Motivul acestei tatonări este cauzat de absența unei legislații privind exploatarea gazelor de șist. Gazul de șist este un...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Exploatarea gazelor de șist prin folosirea tehnologiei de fracționare hidraulică atrage tot mai multe păreri pro sau contra. Motivul acestei tatonări este cauzat de absența unei legislații privind exploatarea gazelor de șist. Gazul de șist este un gaz natural, dar care se găsește în rezervoare neconvenționale  cum ar fi straturile geologice de argilă de adâncime.</p>
<p style="text-align: justify;">Legislația română în domeniul petrolului nu face deosebire între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale, petrolul fiind reprezentat de „substanţe minerale combustibile din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub forma de gaze naturale, sau  lichidă, sub formă de ţiţei sau condensat”.</p>
<p style="text-align: justify;">La nivelul țării nu se eliberează licențe de exploatare pentru aceasta resursă, ci Agenția Națională pentru Resurse Minerale semnează un acord petrolier cu agenții economici, la baza acestuia stând trei etape: explorare, dezvoltare și exploatare. Durata etapei de explorare este de circa 5 ani, și cuprinde studii geologice, prospecțiuni seismice şi sonde de explorare verticale, care urmăresc evidenţierea hidrocarburilor în arealul investigat. Studiile de evaluare a impactului asupra mediului pot fi făcute numai după ce s-au efectuat studiile geologice și prospecțiunile seismice.</p>
<p style="text-align: justify;">Pentru a putea extrage  gazele de şist, situate la adâncimi foarte mari, este necesară folosirea unei metode numită fracturare hidraulică/despicare/izbire (fracking). Fracturarea hidraulică constă în despicarea artificială a rocilor prin explozii provocate în forajele săpate vertical, la adâncimi de circa 3-6 km. La o presiune de peste 1000 atm, milioane de litri de apă sunt injectate în sol, apă amestecată cu substanțe chimice. Acest tip de fracţionare crează fracturi dintr-un puţ de extracţie săpat în formaţiuni de roci-rezervor. Ea a fost practicată pentru prima dată în 1974, deşi tehnica de fracţionare curentă s-a folosit pentru prima dată spre finele anilor 1990 în Texas. Energia din injecţia unui fluid de fracţionare de mare presiune crează canale noi în rocă, crescând astfel rata de extracţie şi în final recuperarea combustibililor fosili. Susţinătorii fracţionării aduc ca argument imensa cantitate de hidrocarburi inaccesibilă până acum şi care se poate extrage prin acest proces.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/marcellus_hydraulic_graphic_090514-620x502-foto-4.gif"><br />
<img class="alignleft size-full wp-image-8900" alt="marcellus_hydraulic_graphic_090514-620x502  foto 4" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/marcellus_hydraulic_graphic_090514-620x502-foto-4.gif" width="620" height="502" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Potrivit studiilor și rapoartelor realizate de Parlamentul European, aditivii folosiți în timpul forării nu sunt pe deplin cunoscuți; dintre aceștia, însă, New York State menționează:</p>
<ul style="text-align: justify;">
<li>17 substanțe clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;</li>
<li>38 clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea umană;</li>
<li>8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi acrilamida, oxid de etilenă şi diverși solvenți pe baza de petrol;</li>
<li>6 clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi clorhidrat de hidroxilamină ;</li>
<li>5 clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;</li>
</ul>
<p style="text-align: justify;">În Statele Unite, experiența extractivă a gazelor de șist se întinde pe o durată de 40 de ani, timp în care s-au înregistrat  mai multe accidente. Acest lucru a dus la apă potabilă mai sărată în apropierea sondelor de gaze și la contaminarea apelor subterane cu metan. Robert B. Jackson, de la Universitatea Duke, a declarat că o planificare atentă este necesară pentru a face față apelor uzate, deoarece sunt de multe ori mai sărate decât apa de mare și conțin substanțe chimice care pot fi dăunătoare pentru mediu. Pauline Jaramillo, profesor de cercetare la Departamentul de inginerie și politici publice de la Universitatea Carnegie Mellon, a declarat că tehnica de a fora gaze la suprafață ar putea duce la emisii de CO2 și de metan eliberate în atmosferă. Totodată Mark Johnston, de la WWF, a precizat că organizația de conservare a naturii a fost împotriva fracturării gazelor de șist din cauza modului în care aceasta ar putea afecta schimbările climatice.<a href="http://arstechnica.com/science/2011/12/how-the-epa-linked-fracking-to-contaminated-well-water/"><img class="alignleft size-full wp-image-8902" alt="fracking" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/against_fracking_01-4ee250a-intro-2.jpg" width="640" height="465" /></a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică</strong><b> </b>sunt:<b> </b>scoaterea din circuit a unor terenuri, riscul de<b> c</b><strong>ontaminare a acestora,</strong> poluarea<b> </b>sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport,<b> </b><strong>utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii</strong><b> </b>(pentru că terenurile nu vor mai fi irigate). De asemenea, apa freatică şi <strong>sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare</strong><b>, </b>există riscul unui<strong> seism,</strong><b> </b>dar<b> </b>și risc de <strong>mobilizarea a unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de seră.</strong><b></b></p>
<p style="text-align: justify;">În ceea ce privește contaminarea apei freatice,<b> </b>există deja incidente privind contaminările apei, în cazul exploatărilor anterioare din Statele Unite. Filmul <em><b>Gasland</b></em><em>, </em><em>ce a avut premiera în </em><em>anul 2010</em> la Festivalul de Film Sundance, afirma că substanţe toxine, cancerigene, şi metale grele au poluat apa freatică în apropierea puţurilor din Pennsylvania, Wyoming şi Colorado. Vă recomandăm să vizionați acest film pentru a înțelege efectele devastatoare ale fracturării gazelor de șist (vezi <a href="http://www.filmeonline2012.info/gasland-2010-documentar-online-subtitrat">http://www.filmeonline2012.info/gasland-2010-documentar-online-subtitrat</a>)</p>
<p style="text-align: justify;">Un alt dezavantaj îl reprezintă monitorizarea și măsurarea fracturării prin utilizarea nisipiului radioactiv, care conține izotopi radioactivi gamma, ce poate dezvolta simptome ale sindromului de radiație acută, sau oboseală, leucemie, febră, stări de vomă, în rândul oamenilor.</p>
<p style="text-align: justify;"><b>Fracționarea la nivel global</b></p>
<p style="text-align: justify;">Fracţionarea hidraulică este o problemă de mediu şi sănătate mondială. Țări precum Franța și Bulgaria au interzis fracționarea. În Australia fracţionarea este limitată la o singură zonă şi la un număr mic de operaţiuni de fracturare. În Canada, fracking-ul este suspendat temporar, timp în care se studiază efectele sale asupra mediului şi sănătăţii. China foloseşte fracţionarea hidraulică cu puţuri orizontale, rezervele sale fiind cu 50% mai mari decât cele ale SUA. Polonia deține cele mai mari rezerve de gaz de şist din Europa, aceasta folosind în prezent fracţionarea. Irlanda și  Noua Zeelandă folosesc fracţionarea, dar în momentul actual există numeroase proteste împotriva acesteia. În Marea Britanie, în urma producerii unor cutremure cauzate de fracționare, s-a refuzat folosirea fracking-ului, dar procedeul nu este  încă interzis oficial.</p>
<p style="text-align: justify;"><b></b><b>România și fracționarea gazelor de șist</b></p>
<p style="text-align: justify;">Fracturarea hidraulică în şisturi nu se compară cu cea în rocile compacte, în care pot fi controlate mărimea şi geometria fisurii, precum şi direcţia fluidului. Metoda pe care compania americană Chevron vrea să o utilizeze pentru extragerea gazelor de şist din cele patru perimetre deţinute în România este contestată de unii specialişti.</p>
<p style="text-align: justify;">În anul 2010, Chevron a demarat operațiunile de explorare, dezvoltare și producție în Romania, odată cu obținerea concesiunilor pentru exploatarea argilitelor din sud-estul țării. Chevron a câștigat concesiuni pentru blocurile 17, 18 și 19 care măsoară aproximativ 2.700 kmp, la care au adăugat o suprafață semnificativă în anul 2011, odată cu achiziționarea a 6.350 kmp reprezentând zona EV-2 Bârlad, în nord-estul României.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Chevron CRUSH</strong> este o tehnologie experimentală de extracţie <em>in situ</em> a petrolului din şisturi bituminoase, pentru a converti kerogenul (din şisturile bituminoase) în petrol. Pentru fracturarea prin metoda Chevron Crush, se utilizează dioxidul de carbon în spargerea zonei de protecție din puțurile forate, dioxid de carbon ce este mai apoi redirecționat către generatorul de gaz pentru a fi reciclat. Ceea ce rămâne de la zonele încălzite, respectiv materia organică, este arsă <i>in situ</i> pentru generarea gazelor necesare în proces.</p>
<p style="text-align: justify;">La nivelul țării, protestatarii din toate orașele s-au alăturat inițiativei de oprire a acestui masacru. Astfel că, interzicerea fracturării gazelor de șist a scos în stradă mii de oameni. Demersuri în aceasta privință au fost realizate și prin <b>petiția online pentru interzicerea exploatării gazelor de șist ROMANIA</b>, pe care o puteți accesa la următorul link: <a href="http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h">http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h</a></p>
<p style="text-align: justify;">Există la momentul actual pagini de informare (vezi <a href="http://www.facebook.com/pages/Impotriva-exploatarii-gazului-de-sist-prin-fractionare-hidraulica/367516606594649" target="_blank">http://www.facebook.com/pages/Impotriva-exploatarii-gazului-de-sist-prin-fractionare-hidraulica/367516606594649</a>) și grupuri (vezi<a href="http://www.facebook.com/groups/444752518917275/" target="_blank">http://www.facebook.com/groups/444752518917275/</a>) pe site-urile de socializare, pe care le puteți accesa, și unde veți găsi oameni drepți, onești și iubitori de mediu, gata să vă răspundă la întrebări; în plus, veți putea fi la curent cu toate informațiile legate de fracturarea gazelor de șist la nivel mondial.</p>
<p style="text-align: justify;"><i>Vă anunțăm că pe data de 4 aprilie, va avea loc un marș național împotriva explorării și exploatării gazelor de șist; acesta este susținut de ONG-urile de mediu, după cum susține și președintele Eco-Civica, Nicolae Radulescu-Dobrogea.</i></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Redacția Greenly se alătură inițiativei de interzicere a exploatării gazelor de șist!</b></p>
<p><b> <a href="http://inhabitat.com/nyc/state-will-allow-fracking-within-1000-feet-of-nycs-water-supply-tunnels/"><img class="alignleft size-full wp-image-8903" alt="nyc-fracking" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/nyc-fracking-537x357-3.jpg" width="537" height="357" /></a></b></p>
<p><i> </i></p>
<p><b>Surse: </b><a href="http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h">http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h</a></p>
<p><a href="http://www.facebook.com/pages/Impotriva-exploatarii-gazului-de-sist-prin-fractionare-hidraulica/367516606594649" target="_blank">http://www.facebook.com/pages/Impotriva-exploatarii-gazului-de-sist-prin-fractionare-hidraulica/367516606594649</a></p>
<p><a href="http://www.facebook.com/groups/444752518917275/" target="_blank">http://www.facebook.com/groups/444752518917275/</a></p>
<p><a href="http://www.filmeonline2012.info/gasland-2010-documentar-online-subtitrat">http://www.filmeonline2012.info/gasland-2010-documentar-online-subtitrat</a></p>
<p><a href="http://www.mehedinteanul.ro/blog/stiinta/5088-fracionarea-hidraulic-i-gazele-de-ist">http://www.mehedinteanul.ro/blog/stiinta/5088-fracionarea-hidraulic-i-gazele-de-ist</a></p>
<p><a href="http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/cancerul-din-gazul-de-sist-metoda-folosita-de-chevron-presupune-introducerea-in-pamant-a-600-de-substante-chimice-636447.html">http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/cancerul-din-gazul-de-sist-metoda-folosita-de-chevron-presupune-introducerea-in-pamant-a-600-de-substante-chimice-636447.html</a></p>
<p><a href="http://barladonline.blogspot.ro/2012/02/ce-inseamna-exploatarea-gazelor-de-sist.html">http://barladonline.blogspot.ro/2012/02/ce-inseamna-exploatarea-gazelor-de-sist.html</a></p>
<p><a href="http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/cancerul-din-gazul-de-sist-metoda-folosita-de-chevron-presupune-introducerea-in-pamant-a-600-de-substante-chimice-636447.html">http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/cancerul-din-gazul-de-sist-metoda-folosita-de-chevron-presupune-introducerea-in-pamant-a-600-de-substante-chimice-636447.html</a></p>
<p><a href="http://www.chevron.ro/">http://www.chevron.ro/</a></p>
<p><a href="http://www.green-report.ro/eco-civica-mars-national-impotriva-gazelor-de-sist-in-4-aprilie/">http://www.green-report.ro/eco-civica-mars-national-impotriva-gazelor-de-sist-in-4-aprilie/</a></p>
<p><a href="http://www.youtube.com/watch?v=dZe1AeH0Qz8">http://www.youtube.com/watch?v=dZe1AeH0Qz8</a></p>
<p><a href="http://www.gaslandthemovie.com/">http://www.gaslandthemovie.com/</a></p>
<p><a href="http://arstechnica.com/science/2011/12/how-the-epa-linked-fracking-to-contaminated-well-water/">http://arstechnica.com/science/2011/12/how-the-epa-linked-fracking-to-contaminated-well-water/</a></p>
<p><a href="http://inhabitat.com/nyc/state-will-allow-fracking-within-1000-feet-of-nycs-water-supply-tunnels/">http://inhabitat.com/nyc/state-will-allow-fracking-within-1000-feet-of-nycs-water-supply-tunnels/</a></p>
<p><a href="http://stateimpact.npr.org/texas/tag/fracking/">http://stateimpact.npr.org/texas/tag/fracking/</a>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-88950"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/apa/impreuna-impotriva-exploatarii-gazelor-de-sist/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Diamantul săsesc</title>
		<link>https://greenly.ro/soluri/diamantul-sasesc</link>
		<comments>https://greenly.ro/soluri/diamantul-sasesc#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 14 Feb 2013 10:30:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Florentina Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Soluri]]></category>
		<category><![CDATA[Brazilia]]></category>
		<category><![CDATA[diamant]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[hindusi]]></category>
		<category><![CDATA[incredere]]></category>
		<category><![CDATA[piatra pretioasa]]></category>
		<category><![CDATA[raze gama]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Soare]]></category>
		<category><![CDATA[tapas]]></category>
		<category><![CDATA[topaz]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=8129</guid>
		<description><![CDATA[Acest articol îl dedic fetelor iubitoare de frumos si băieților care vor să își arate bunul gust și respectul de sine printr-un simplu cadou&#8230; Diamantul săsesc este nimeni altul decât topazul, mineralul ce...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><em><span style="color: #000000;">Acest articol îl dedic fetelor iubitoare de frumos si băieților care vor să își arate bunul gust și respectul de sine printr-un simplu cadou&#8230;</span></em></p>
<p style="text-align: justify;"><span><span style="color: #000000;">Diamantul săsesc este nimeni altul decât </span><strong style="color: #000000;">topazul</strong><span style="color: #000000;">, mineralul ce a fost pentru prima dată fixat în coroana portugheză, în anul 1970, acesta fiind numit &#8220;Diamant de Braganza&#8221;, crezându-se la vremea respectivă că era vorba într-adevăr de un diamant. După relatările naturalistului roman Plinius, numele mineralului provine de la insula &#8220;Topazos&#8221; din Marea Roșie (acolo nu s-a găsit nici un topaz, ci olivină cu care a fost confundat). O altă sursă a numelui ar proveni dintr-un termen sanscrit, </span><i style="color: #000000;">tapas,</i><span style="color: #000000;"> ce înseamnă &#8220;foc&#8221;.</span></span></p>
<p><img class="wp-image-8131 alignleft" alt="Topaz 1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/02/1.jpg" width="192" height="240" /></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="color: #000000;">Topazul este un mineral cu duritatea 8, cu un clivaj bun, ceea ce îngreunează prelucrarea sa. Se poate  întâlni în forma caracteristică de cristalizare prismatică sau ca o masă zgrunțuroasă. Frecvent este asociat cu b<span style="color: #000000;">erilul</span>, turmalina și apatitul, găsindu-se într-o rocă magmatică acidă de granit sau p<span style="color: #000000;">egmatit</span>, sau în rocile sedimentare gnaisuri (Brazilia).</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="color: #000000;">Topazul este utilizat ca piatră prețioasă, sub diferite nuanțe: galben, verde, albastru etc. Nuanțele sale provin din combinarea ionilor hidroxilici cu diferite concentrații de fluoride. Prin iradiere cu raze gama, bombardare cu electroni sau încălzire, topazul își schimbă culoarea.</span></p>
<p><span><span style="color: #000000;">Topazul se găsește în munții Ural și Ilmen, în Afganistan, Sri Lanka, Republica Cehă, Germania, Norvegia, Pakistan, Italia, Suedia, Japonia, Mexic, Islanda și Statele Unite.</span></span></p>
<p><img class="wp-image-8133 alignright" alt="Topaz" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/02/41.jpg" width="204" height="222" /></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="color: #000000;">Topazul galben se găsește într-una din cele mai importante zone germane cu roci de pietre prețioase, Schneckenstein în Saxonia, pe Muntele Melcilor în Vogtland, de acolo provenind topaze șlefuite din timpul lui August cel Tare, păstrate azi în &#8220;Camera verde&#8221; din D</span><span style="color: #000000;">resda</span><span style="color: #000000;">. Cristale mai mari s-au găsit în Siberia și Brazilia.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Știați că…</b></p>
<ul>
<li style="text-align: justify;">Topazul este considerat piatră a încrederii, a comunicării, a puterii și protecției, conferă purtătorului energie și putere, creativitate, curaj de a lua decizii, și echilibrează emoționalul.</li>
<li style="text-align: justify;">Topazul este cunoscut de om de cel puțin 2000 de ani. Este una dintre pietrele semiprețioase care vor sta la baza fundației celor 12 porți ale Noului Ierusalim. Aceste pietre sunt numite și pietre apocaliptice și reprezintă simbol al frumuseții și splendorii.</li>
<li style="text-align: justify;">În mitologia hindusă cuvântul utilizat pentru topaz înseamnă căldură. Hindușii cred că topazul purtat ca pandantiv apară purtătorul de sete, îi ascute inteligența și îi lungește viața.</li>
<li style="text-align: justify;">În Africa se practică ritualuri de vindecare cu topaz pentru a stabili legături de comunicare cu lumea spiritelor.</li>
<li style="text-align: justify;">Egiptenii credeau că topazul a fost colorat cu strălucirea aurie a Soarelui puternic. Acest lucru a făcut topazul o amuletă foarte puternică, care protejează credincioșii împotriva  răului.</li>
</ul>
<p><strong>Surse</strong>:</p>
<div>
<p><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Topaz">http://ro.wikipedia.org/wiki/Topaz</a></p>
<p><a href="http://acvaria.com/topaz.php?p=cristale">http://acvaria.com/topaz.php?p=cristale</a></p>
<p><a href="http://allex-jewellery.blogspot.ro/2010/02/topazul.html">http://allex-jewellery.blogspot.ro/2010/02/topazul.html</a></p>
<p><a href="http://www.gemselect.com/gem-info/topaz/topaz-info.php">http://www.gemselect.com/gem-info/topaz/topaz-info.php</a></p>
<p><a href="http://www.one.ro/lifestyle/timp-liber/pietre-pretioase-intre-astrologie-si-mit-7839526">http://www.one.ro/lifestyle/timp-liber/pietre-pretioase-intre-astrologie-si-mit-7839526</a></p>
<p><a href="http://vintagesproduct.blogspot.ro/2011/11/citrine-golden-topaz-novembers.html">http://vintagesproduct.blogspot.ro/2011/11/citrine-golden-topaz-novembers.html</a></p>
<p><a href="http://www.ganoksin.com/borisat/nenam/working_with_topaz.htm">http://www.ganoksin.com/borisat/nenam/working_with_topaz.htm</a></p>
<p><a href="https://mysdlax.lacrosseschools.org/groups/lommsjanskyssciencepage/revisions/e2c1f/12/">https://mysdlax.lacrosseschools.org/groups/lommsjanskyssciencepage/revisions/e2c1f/12/</a><a href="http://vintagesproduct.blogspot.ro/2011/11/citrine-golden-topaz-novembers.html"> </a></p>
</div>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-81300"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/soluri/diamantul-sasesc/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sporturi extreme de apa</title>
		<link>https://greenly.ro/apa/sporturi-extreme-de-apa</link>
		<comments>https://greenly.ro/apa/sporturi-extreme-de-apa#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Jan 2013 06:14:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Florentina Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Barefoot skiing]]></category>
		<category><![CDATA[Big Game Fishing]]></category>
		<category><![CDATA[Cave Diving]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[Jet pack.]]></category>
		<category><![CDATA[Rafting]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Scuba Diving]]></category>
		<category><![CDATA[sporturi extreme]]></category>
		<category><![CDATA[Surfing]]></category>
		<category><![CDATA[Wakeboarding]]></category>
		<category><![CDATA[Waveski Surf]]></category>
		<category><![CDATA[Whitewater Kayaking]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=7618</guid>
		<description><![CDATA[Apa poate fi un mediu de testare a propriilor idei și  de depășire a limitelor. Într-o societate în care depășirea unor temeri, lupta cu riscurile și extremul sunt la cote maxime, sporturi precum...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Apa poate fi un mediu de testare a propriilor idei și  de depășire a limitelor. Într-o societate în care depășirea unor temeri, lupta cu riscurile și extremul sunt la cote maxime, sporturi precum înotul și polo, au fost date de-o parte  în favoarea sporturilor nautice extreme.</p>
<p style="text-align: justify">În prezent, caiac-canoe este cu atât mai intens cu cât râurile sunt mai rapide, iar obstacolele mai greu de trecut sunt la mare căutare. Ski-ul și-a găsit loc pe apă, creând așa numitul<strong> ski nautic</strong>, plăcerea acestuia fiind cu atât mai intensă, cu cât nu doar încerci să te menții pe apă ci faci diferite acrobații.</p>
<p><a style="text-align: justify" href="http://www.dreamstime.com/royalty-free-stock-photo-boy-wakeboarding-image179845"><img class="alignleft  wp-image-7622" alt="Wakeboarding" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2013/01/1122327975s6j4EG-poza-1.jpg" width="144" height="108" /></a></p>
<p style="text-align: justify"><b>Wakeboarding-ul</b> este sportul preferat de iubitorii de ski și în același timp de snowboarding. Acesta a luat naștere prin anii ´80, practicarea lui implicând atât scheme preluate de la ski nautic, snowboarding sau chiar surf.</p>
<p><a style="text-align: justify" href="http://www.dreamstime.com/royalty-free-stock-image-barefoot-water-skier-02-image8654306"><img class="alignright  wp-image-7625" alt="Barefoot skiing " src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2013/01/1238734377luIv48-poza-2.jpg" width="168" height="92" /></a></p>
<p style="text-align: justify"><b>Barefoot skiing</b> sau ski-ul nautic desculț își are originea în Florida, în anii ´50. Prima competiție națională de barefoot skiing a avut loc în Australia în aprilie 1963. Practicanții acestui sport sunt trași de o barcă cu motor pe suprafața apei cu viteze de până la 100 km/h.</p>
<p><a style="text-align: justify" href="http://www.dreamstime.com/royalty-free-stock-image-surfing-surfer-floating-wave-image1056166"><img class="alignright  wp-image-7629" alt="Surfing" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2013/01/1154742931dWh9A2-poz-3.jpg" width="174" height="117" /></a></p>
<p style="text-align: justify"><b>Surfing-ul</b> este sportul iubitorilor de ocean. Pentru practicarea lui, rezistența fizică, mobilitatea și energia sunt esențiale.</p>
<p style="text-align: justify"><b>Waveski Surf</b> este un sport dinamic care combină puterea unui caiac cu manevrabilitatea și performanța unui plăci de surf. Un Waveski seamănă cu o placă de surf grosă, cu un scaun, aripioare și centura de siguranță</p>
<p><a style="text-align: justify" href="http://www.dreamstime.com/royalty-free-stock-photo-windsurfing-image335705"><img class="wp-image-7634 alignleft" alt="Windsurfing" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2013/01/113183080516Jo0P-poza-5.jpg" width="168" height="109" /></a><b style="text-align: justify">Windsurfing</b><span style="text-align: justify"> este un sport de apă de suprafață, care combină elemente de surf și navigație. Acesta constă într-o placă, de obicei de 2 până la 3 metri lungime, acționată de vânt cu ajutorul unei vele.</span></p>
<p><a style="text-align: justify" href="http://www.dreamstime.com/stock-photos-kitesurfing-image12219573"><img class="wp-image-7635 alignright" alt="Kitesurfing" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2013/01/1261085553dNyheF-poza-6.jpg" width="108" height="162" /></a><b style="text-align: justify">Kitesurfing</b> se spune că își are originile în China și de câțiva ani a ajuns să fie practicat și în România. Zmeul este mijlocul de propulsie al acestui sport, care are din ce în ce mai mulți adepți. La noi în țară puteți practica kite surfing la nord de stațiunea Mamaia sau în partea de sud a litoralului, în special în zonele puțin aglomerate ale plajelor.</p>
<p style="text-align: justify"><b><a href="http://www.dreamstime.com/stock-images-child-dad-scuba-diving-image18234134"><img class="alignleft  wp-image-7638" alt="Scuba Diving " src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2013/01/1297157271SK470U-poza-7.jpg" width="168" height="112" /></a>Scuba Diving</b> este o formă de scufundări subacvatice în care un scafandru de scuba utilizează un aparat autonom de respirat sub apă. Acest sport permite iubitorilor de viețuitoare marine să ia contact cu mediul lor natural. Pentru iubitorii de rechini există așa numitul shark cage diving, în care cu ajutorul unei cuști metalice puteți coborâ în apă pentru a urmări rechinii îndeaproape.</p>
<p><img class=" wp-image-7639 alignright" alt="Cave Diving " src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2013/01/12509182205QWNE1-poza-8.jpg" width="103" height="162" /></p>
<p style="text-align: justify"><b>Cave Diving</b> sau scufundările în peșteri sunt preferate adesea de speologi datorită unicității peisajelor, dar sunt iubite în egală măsură și de amatorii de extrem datorită provocărilor impuse la nivelul tehnicilor de scufundare.</p>
<p style="text-align: justify"><b>Big Game Fishing</b> este un sport extrem, practicat cu precădere în California, Australia și Bahamas; a apărut odată cu inventarea bărcii cu motor și este considerat un sport extrem datorită forței peștilor și dificultății capturării acestora.</p>
<p style="text-align: justify"><b><a href="http://www.dreamstime.com/royalty-free-stock-photography-teva-mt-games-2011-freestyle-kayaking-image19984617"><img class="alignleft  wp-image-7644" alt="Whitewater Kayaking " src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2013/01/130862713817IG07-poza-10.jpg" width="187" height="125" /></a>Whitewater Kayaking</b> este un sport extrem, puțin răspândit în România, dar care atrage din ce în ce mai mulți practicanți.  În practicarea acestui sport cursurile de pregătire sunt foarte importante. La fel de importante sunt și caiacele, mai exact materialul din care acestea sunt create. Primele caiace au fost confecționate din fibra de sticlă sau kevlar, în prezent toate caiacele de ape repezi sunt construite din polietilenă, un material aproape indestructibil.</p>
<p><img class="wp-image-7645 alignright" alt="Rafting" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2013/01/1152645592blNK4o-poza-11.jpg" width="187" height="140" /></p>
<p style="text-align: justify"><b>Rafting-ul</b> este un tip de sport de ape repezi, la care se încumetă tot mai mulți oameni, indiferent de vârstă. Acesta este cosiderat și un sport de echipă, bărcile pentru rafting fiind de 6-12 persoane. În România perioada ideală pentru rafting este între aprilie și iunie, atunci când se topesc zăpezile, iar râurile preferate de iubitorii de aventură sunt: Buzău, Jiu și Criș.</p>
<p style="text-align: justify">Pe lângă sporturile prezentate mai sus, s-au dezvoltat în timp sporturi extreme de apă ce implică, direct, întreceri cu diferite ambarcațiuni, precum: <b>powerboat rancing</b> (întreceri de bărci de motor), <b>Smartkat sau Minicat</b> (un catamaran portabil) sau <b>Bizarre Human Powered Water Bikes </b>(curse cu hidrobiciclete).</p>
<p style="text-align: justify"><b>Jet pack</b>-ul de apă crește nivelul adrenalinei cu ajutorul unui jet pack propulsat de apă. Aparatul este foarte scump și poate atinge viteza de 35 km/h. După jetpack și jetboots, a urmat și  jucăria marină: jetbike. O bicicletă care funcționează la fel ca toate jucăriile enumerate mai sus: pe jet puternic de apă!  Așa numitul <strong>Jetovator </strong>costă în jur de 9.000 de dolari.</p>
<p style="text-align: justify"><b>Free diving</b> este arta de a ține respirația un anumit timp sub apă, fără nici o unealtă de sprijin.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Rugby underwater </strong> în acest sport, obiectivele sunt la partea de jos a piscinei, scopul celor două echipe este de a pune mingea în poarta adversarilor. Jocul are loc numai sub apa, iar mingea nu trebuie să părăsească apa.</p>
<p style="text-align: justify">Acestea fiind spuse, nu ne rămâne decât  să ne alegem sportul extrem de apă potrivit și să ne depășim limitele în anul 2013.</p>
<p style="text-align: justify"> Surse:</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.turistik.ro/info/sporturi-nautice-extreme-0962">http://www.turistik.ro/info/sporturi-nautice-extreme-0962</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Extreme_sport">http://en.wikipedia.org/wiki/Extreme_sport</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.bizymoms.com/recreation/extreme-water-sports.html">http://www.bizymoms.com/recreation/extreme-water-sports.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.nauticamagazine.ro/sport/inedit/articol-cu-jetul-pe-apa-foto-video">http://www.nauticamagazine.ro/sport/inedit/articol-cu-jetul-pe-apa-foto-video</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.dreamstime.com/best-stock-photos">http://www.dreamstime.com/best-stock-photos</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-76190"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/apa/sporturi-extreme-de-apa/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aşa, da! Lisabona</title>
		<link>https://greenly.ro/asa-da-asa-nu/asa-da-lisabona</link>
		<comments>https://greenly.ro/asa-da-asa-nu/asa-da-lisabona#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 24 Nov 2012 08:48:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Florentina Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aşa, da! Aşa, nu!]]></category>
		<category><![CDATA[capitala]]></category>
		<category><![CDATA[concurs]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[Lisabona]]></category>
		<category><![CDATA[ocean]]></category>
		<category><![CDATA[Oceanarium]]></category>
		<category><![CDATA[Portugalia]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[vacanta]]></category>
		<category><![CDATA[Zoo]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=6475</guid>
		<description><![CDATA[Bună! Numele meu este Diana Tudor, am 17 ani şi sunt elevă la Colegiul Naţional Iulia Hasdeu. M-am gândit să vă povestesc ceva interesant…Vara trecută am vizitat una dintre cele mai frumoase capitale...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Bună! Numele meu este <strong>Diana Tudor</strong>, am 17 ani şi sunt elevă la Colegiul Naţional Iulia Hasdeu. M-am gândit să vă povestesc ceva interesant…Vara trecută am vizitat una dintre cele mai frumoase capitale ale Europei, <strong>Lisabona</strong>. Ceea ce am apreciat cel mai mult la acest oraş a fost curăţenia şi design-ul (până şi staţiile de metrou au un decor specific zonei). Am vizitat grădina zoologică şi <strong>Oceanarium</strong>, care sunt atractive datorită micuţelor telecabine din care puteam observa întreg oraşul şi o mică parte din ocean. De asemenea,  animalele de la zoo erau în spaţii frumos amenanjate, fără gratii, doar cu șanțuri în jurul terenurilor pentru a ne oferi nouă, o privelişte superbă, iar lor,  un mediu mai plăcut. Mini-acvariile erau separate de acvariul principal prin pereţi de sticlă, dând senzaţia că toate animalele înotau şi trăiau în acelaşi spaţiu.</p>
<p style="text-align: justify;">Locuitorii Lisabonei s-au dovedit a fi foarte politicoşi, ei propunându-mi noi destinaţii interesante. Recomand ca următoare destinaţie de vacanţă, pentru oricare dintre voi capitala <strong>Lisabona</strong>!</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF99321.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-6478" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF99321-1024x768.jpg" alt="" width="614" height="461" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF0160.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-6480" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF0160-768x1024.jpg" alt="" width="461" height="614" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF9881.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-6481" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF9881-1024x768.jpg" alt="" width="614" height="461" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF9704.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-6482" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF9704-1024x768.jpg" alt="" width="614" height="461" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF9751.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-6483" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF9751-1024x768.jpg" alt="" width="614" height="461" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF0554.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-6484" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF0554-1024x768.jpg" alt="" width="614" height="461" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF9691.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-6485" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/DSCF9691-768x1024.jpg" alt="" width="461" height="614" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-64760"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/asa-da-asa-nu/asa-da-lisabona/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Micii iubitori de natură</title>
		<link>https://greenly.ro/asa-da-asa-nu/micii-iubitori-de-natura</link>
		<comments>https://greenly.ro/asa-da-asa-nu/micii-iubitori-de-natura#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 20 Nov 2012 08:30:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Florentina Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aşa, da! Aşa, nu!]]></category>
		<category><![CDATA[asa]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[concurs]]></category>
		<category><![CDATA[copil]]></category>
		<category><![CDATA[da! Asa]]></category>
		<category><![CDATA[desen]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[nu]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=6386</guid>
		<description><![CDATA[Dragi cititori, Am plăcerea de a va prezenta micii iubitori de natură şi desen, pe numele lor Mihail Daniel Bentoiu şi Alexandru Gabriel Bentoiu. Cei doi sunt elevi la Şcoala Generală Nr. 88...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Dragi cititori,</p>
<p style="text-align: justify;">Am plăcerea de a va prezenta micii iubitori de natură şi desen, pe numele lor <strong>Mihail Daniel Bentoiu </strong>şi<strong> Alexandru Gabriel Bentoiu</strong>. Cei doi sunt elevi la Şcoala Generală Nr. 88 Mihai Viteazul şi au 9 ani, respectiv 7 ani. Daniel şi Alex s-au înscris în concursul <strong>Aşa, da! Aşa, nu!</strong> cu câteva desene inspirate din viaţa de zi cu zi. Mai exact, ei au desenat zona din Bucureşti în care  locuiesc, aşa cum ei o percep. După cum se poate observa în desene, şi după cum cei doi susţin, Bucureştiul „este un oraş plin de maşini care fac mult zgomot şi scot fum negru, ce nu este bun pentru sănătatea oamenilor”. Ei sunt bucuroşi pentru că în faţa blocului au un părculeţ în care se pot juca, dar îl consideră prea mic pentru a juca fotbal sau handbal.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/fig-1.jpg"><img class="size-medium wp-image-6387 alignnone" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/fig-1-300x218.jpg" alt="" width="300" height="218" /></a><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/fig2.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-6388" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/fig2-300x218.jpg" alt="" width="300" height="218" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Ei au realizat un desen cu staţiunea Voineasa, unde au poposit anul trecut, şi unde le-a plăcut foarte mult: „La Voineasa este aer curat şi sunt mulţi copaci. Aşa vrem să fie şi în Bucureşti!”</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/fig3-voineasa.jpg"><img class="size-medium wp-image-6389 aligncenter" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/fig3-voineasa-300x218.jpg" alt="" width="300" height="218" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Mulţumim frumos, Daniel şi Alex, şi vă mai aşteptăm cu alte desene minunate. Haideţi să nu îi descurajăm pe cei mici şi să-i ajutăm să câştige concursul <strong>Aşa, da! Aşa, nu!,</strong> dându-le multe like-uri!</p>
<p style="text-align: justify;">De asemenea, vă reamintesc ca puteți trimite pe <strong>adresa de contact Greenly</strong> „flash-urile” voastre sub formă de <strong>scurte relatări, însoţite de imagini, din România sau orice alt spaţiu european</strong>! Prima etapă a concursului <strong>Aşa, da! Aşa, nu!</strong> se încheie pe data de <strong>1 decembrie 2012</strong>! <strong>Toate drepturile asupra articolelor şi fotografiilor aparţin autorilor! Rămâneţi alături de Greenly!</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-63870"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/asa-da-asa-nu/micii-iubitori-de-natura/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pădurea Snagov</title>
		<link>https://greenly.ro/arii-protejate/padurea-snagov</link>
		<comments>https://greenly.ro/arii-protejate/padurea-snagov#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 20 Nov 2012 07:23:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Florentina Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arii protejate]]></category>
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[arie naturala protejata]]></category>
		<category><![CDATA[fag]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[Lacul Snagov]]></category>
		<category><![CDATA[Ocolul Silvic]]></category>
		<category><![CDATA[Padurea Snagov]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=6334</guid>
		<description><![CDATA[Prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, suprafaţa de 100 ha din Lacul Snagov și 10 ha din Pădurea Snagov au fost declarate arii protejate la nivel național  După cartarea ariilor protejate din România, proiect...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, suprafaţa de 100 ha din Lacul Snagov și 10 ha din Pădurea Snagov au fost declarate arii protejate la nivel național  După cartarea ariilor protejate din România, proiect derulat de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor (actualul Minister al Mediului și Pădurilor), la nivelul anului 2004, suprafeţele ariilor protejate au fost modificate, în prezent prezentându-se  astfel: Lacul Snagov (cod 560) &#8211; 158,5 ha şi Pădurea Snagov (cod 561) &#8211; 17,7 ha.</p>
<p style="text-align: justify;">Pădurea Snagov este declarată arie protejată prin HCM 894 din 1952 şi confirmată prin Legea 5/2000. Aria protejată Pădurea Snagov a fost încredinţată în custodia <strong>Ocolului Silvic Snagov,</strong> din cadrul Direcţiei Silvice Bucureşti, în baza convenţiei de custodie încheiată între Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov şi custode, astfel dreptul de administrare și folosinţă al terenului revenind Ocolului Silvic Snagov.</p>
<p style="text-align: justify;">Pădurea Snagov este o rezervaţie ştiinţifică, geobotanică, floristică, pentru protecţia în special a 15 exemplare seculare de <strong>fag</strong> (<em>Fagus silvatica</em>), crescute accidental în această regiune din Câmpia Română.</p>
<p style="text-align: justify;">Din spectrul floristic al ecosistemului de pădure de stejar, amintim: stejar, frasin, ulm, plop alb, plop cenușiu. Printre arbuştii din Pădurea Snagov amintim: porumbarul, măceșul, lemnul câinesc, păducelul, cătină albă, cătină roșie. Echilibrul ecologic al ariei protejate este susţinut şi de căprioare, cerbi lopatari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi, la care se adaugă cintezoi, piţigoi, privighetori, porumbei sălbatici şi turturele.</p>
<p style="text-align: justify;">În <strong>Aria Naturală Protejată Pădurea Snagov</strong> sunt permise activitățile silvice prevăzute în amenajamentele silvice, dar şi acţiuni de vânătoare cu permisiunea Ocolului Silvic Snagov. În cazul producerii unor pagube, Ocolul Silvic Snagov poate solicita derogări în conformitate cu legislaţia.</p>
<p style="text-align: justify;">Pe suprafaţa Pădurii Snagov este interzis accesul animalelor domestice aparţinând comunităţilor, asociaţiilor, firmelor sau persoanelor fizice şi totodată este interzisă extragerea prin orice mijloace a oricărui tip de vegetaţie forestieră.</p>
<p style="text-align: justify;">Recoltarea plantelor din flora sălbatică de pe teritoriul Pădurii Snagov nu este permisă. Colectarea se poate face doar în scop ştiinţific şi cu acordul scris al Ocolului Silvic Snagov. Nu este permisă capturarea vreunei specii din cadrul faunei sălbatice sau distrugerea cuibului, bârlogului şi colectarea ouălor avifaunei.</p>
<p style="text-align: justify;">Sunt acceptate la nivelul Ariei Protejate cercetările ştiinţifice promovate de Ocolul Silvic Snagov sau efectuate de colaboratori externi, desfăşurate pe baza unor contracte de cercetare cu Direcţia Silvică Bucureşti.</p>
<p style="text-align: justify;">Introducerea unor specii alohtone pe teritoriul Pădurii Snagov este interzisă, însă este permisă luarea unor măsuri de eliminare şi stopare a unor specii invazive, ce pot periclita integritatea ecosistemelor.</p>
<p style="text-align: justify;">Accesul persoanelor în Aria Protejată Pădurea Snagov este permisă pe trasee oficiale, însoţite de un delegat de la Ocolul Silvic Snagov. Vizitarea rezervaţiei se realizează pe baza unei taxe. În ceea ce priveşte circulația autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor şi a altor vehicule cu motor care folosesc combustibili tradiţionali, aceasta este permisă numai pe drumurile publice, dar şi pe cele forestiere până în dreptul indicatoarelor sau a barierelor ce au rol de a limita accesul.</p>
<p style="text-align: justify;">Comercializarea de produse alimentare în zona Ariei Naturale Protejate Pădurea Snagov este strict interzisă. Totodată, camparea şi aprinderea focului pe teritoriul Pădurii Snagov sunt strict interzise.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Zona Snagov</strong> este una dintre cele mai prolifice din ţară în ceea ce priveşte investiţiile în imobiliare. Tendinţa este normală având la bază condiţiile naturale (aer curat, acces la lac, pădure), istoricul locului şi apropierea de capitală, toate acestea făcând din Snagov un adevărat cartier rezidenţial.</p>
<p style="text-align: justify;">Acest lucru a generat de-a lungul timpului, la nivelul Pădurii Snagov, probleme de mediu, precum aruncarea molozului din construcții în pădure și depozitarea deşeurilor menajere în liziera pădurii. De-a lungul timpului, o problemă importantă a reprezentat-o tăierea copacilor.</p>
<p style="text-align: justify;">Dragi cititori, voi <strong>ce știți despre vestiții codrii ai Vlăsiei ? Cum vedeți situația lor peste 10 ani ?</strong></p>
<p style="text-align: left;"><strong>Surse:</strong> Planul de management al Ariei Naturale Protejate-Pădurea Snagov şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Ariei Naturale Protejate-Pădurea Snagov, <a href="http://www.fundatiasnagov.ro/">www.fundatiasnagov.ro</a>, <a href="http://www.cjilfov.ro/site/mediu">http://www.cjilfov.ro/site/mediu</a>, <a href="http://www.skytrip.ro/aria-naturala-protejata-padurea-snagov-din-judetul-ilfov-ob-2937.html">http://www.skytrip.ro/aria-naturala-protejata-padurea-snagov-din-judetul-ilfov-ob-2937.html</a>,<a href="http://www.realitatea.net/speciile-si-habitatele-naturale-din-ilfov-amenintate-de-deseuri-si-defrisari_853146.html">http://www.realitatea.net/speciile-si-habitatele-naturale-din-ilfov-amenintate-de-deseuri-si-defrisari_853146.html</a>, <a href="http://www.youtube.com/watch?v=8OpD6AQF4u8&amp;feature=related">http://www.youtube.com/watch?v=8OpD6AQF4u8&amp;feature=related</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-63350"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/arii-protejate/padurea-snagov/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
