România traversează cea mai profundă transformare a pieței tutunului din istoria sa modernă. Tranziția de la fumul vizibil la aerosolul curat al produselor cu tutun încălzit (HTP) nu reduce impactul asupra ecosistemelor, ci îl complică. Substanțele persistente, deșeurile metalice și e-waste-ul bateriilor litiu-ion înlocuiesc silențios mucul clasic de celuloză, creând o criză de mediu invizibilă.

1. Context: Piața Tutunului în România

România se situează printre statele UE cu cea mai ridicată prevalență a fumatului – 30,7% din adulți în 2018 (GATS), cu estimări pentru 2024 de 26–30%. Diferența de gen rămâne accentuată: 40,4% la bărbați față de 21,7% la femei.

Un element critic este fenomenul de dual-use: ~68,3% din utilizatorii HTP nu au renunțat la țigara clasică, ci au adăugat-o în portofoliu, dublând expunerea la nicotină și generând simultan ambele tipuri de deșeuri (Fig. 1).

Figura 1. Consum țigări clasice vs stickuri

2. Criza Deșeurilor: Comparație Directă

Un utilizator IQOS care consumă un pachet de stick-uri pe zi generează ~7.300 unități de deșeuri compozite pe an, cu o masă totală de ~21,9 kg față de mucul clasic, mai mic, dar persistent chimic (Fig. 2).

Surse: Science of The Total Environment (2020); MDPI / IJERPH (2023); rapoarte PMI. 

Figura 2. Proiecție deșeuri țigări vs stickuri

3. PFAS și Riscul Toxicologic

PFAS Chimicalele Eterne: Ce înseamnă pentru Mediu

Substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS) detectate în stick-urile TEREA nu se degradează în condiții naturale și nu pot fi eliminate prin procesele standard de epurare a apei. Spre deosebire de chiștocul clasic, stick-urile HTP introduc un risc toxicologic calitativ nou în ecosisteme, soluri agricole, pânza freatică, cursuri de apă.

România cultivă tutun pe ~530 ha și este unul dintre primii doi exportatori mondiali de tutun procesat (1,37 mld. USD în 2024), ceea ce face ca persistența PFAS în solul agricol să fie o problemă de relevanță națională și europeană.

4. Cadrul Legislativ și Fiscal

Timp de aproape un deceniu, HTP-urile au operat în România printr-o lacună legislativă. Legea nr. 457/2004 nu anticipa tehnologia heat-not-burn, iar IQOS era promovat ca “accesoriu tehnologic”. Punctul de cotitură a venit în iulie 2024, prin Legea nr. 232/2024, care a interzis explicit publicitatea stradală și audiovizuală pentru produsele cu nicotină (sancțiuni: 2.000–40.000 EUR).

Pe plan fiscal, creșterea accizelor din august 2025 a fost de doar 2,25%, mult sub pragul de 10% sugerat de experții în economia sănătății. Un plan mai agresiv ar fi putut reduce prevalența cu 4% și preveni ~50.000 de decese premature pe termen lung.

5. Direcții Urgente de Acțiune

Direcții Urgente de Politică Publică

› Reclasificarea deșeurilor HTP ca deșeuri electronice periculoase și colectare separată obligatorie.

› Extinderea REP (Responsabilitate Extinsă a Producătorului) la toate componentele produselor cu nicotină, inclusiv dispozitivele electronice.

› Transparență chimică obligatorie: producătorii trebuie să declare prezența PFAS și a altor aditivi persistenți.

› Politică fiscală aliniată OMS: creșteri de accize >10% (față de 2,25% în 2025), care să reflecte costurile sociale și de mediu.

› Monitorizare națională PFAS: studii privind contaminarea solului și a ecosistemelor riverane în zone cu consum ridicat HTP.

Concluzie: Fără o infrastructură de colectare dedicată, fără o politică fiscală care să reflecte costurile sociale reale și fără transparență chimică totală, România riscă să înlocuiască o criză a fumului cu o criză a chimicalelor eterne și a deșeurilor metalice complexe. Drumul spre o generație cu dependențe reduse de nicotină trebuie pavat nu doar cu tehnologie, ci și cu responsabilitate de mediu.

Surse principale: GATS Romania 2018 (WHO); GSTHR 2024 (KAC); PMI Annual Reports 2018–2024; Blaues Kreuz / AT Schweiz, Raport HTP 2025; Science of The Total Environment (2020); Technavio (2024); Legea nr. 232/2024.

BIBLIOGRAFIE ȘI SURSE DE DATE

1. World Health Organization / CDC — Global Adult Tobacco Survey (GATS) Romania 2018. Geneva: WHO, 2019.
2. Knowledge Action Change (KAC) — Global State of Tobacco Harm Reduction (GSTHR) 2024. Londra: KAC, 2024.
3. American Cancer Society — The Tobacco Atlas, ediția 2023 & Romania Factsheet. tobaccoatlas.org.
4. Philip Morris International — Annual Report / Form 10-K, 2018–2024. pmi.com/investor-relations.
5. Blaues Kreuz / Addiction Switzerland (AT Schweiz) — Rapport sur les produits du tabac chauffé — analyse PFAS et glycidol. Septembrie 2025.
6. Eurobarometer 539/2024 — Atitudini ale europenilor față de tutun și produse conexe. Comisia Europeană, 2024.
7. Ministerul Finanțelor Publice Romania — Codul Fiscal, regim accize tutun, actualizat 2025. mfinante.gov.ro.
8. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) — Raport național privind mortalitatea atribuibilă fumatului. București: INSP, 2023.
9. Science of The Total Environment — Leaching of metals from heated tobacco product waste. Elsevier, 2020. doi:10.1016/j.scitotenv.
10. Technavio — Heated Tobacco Products Market Global Forecast 2024–2029. technavio.com, 2024.
11. University of Bath — Heated Tobacco Products: Global Market Shares and Brand Analysis. Bath, UK, 2024.
12. MDPI / International Journal of Environmental Research and Public Health — date privind deșeurile generate de produsele din tutun. 2023.

Notă metodologică grafice: Graficele de tendință reprezintă surse proprii, realizate în RStudio utilizând bibliotecile forecast, prophet și ggplot2, pe baza datelor reale extrase din GSTHR, PMI Annual Reports, Tobacco Atlas și rapoartele anuale BAT, JT, KT&G. Predicțiile (linii întrerupte) se bazează pe modele ARIMA și regresie logistică și reprezintă scenarii condiționate de menținerea tendințelor actuale, nu certitudini.

Constanța este un oraș cu mult potențial — mare, istorie, viață culturală. Dar, uneori, tocmai în colțurile cele mai banale ale orașului, apar probleme care erodează zi de zi calitatea vieții urbane. Una dintre ele se repetă, cu consecvență tristă, în zona Piața Chiliei nr. 6, în imediata vecinătate a Facultății de Științe Economice.

La reîntoarcerea în Constanța (orașul meu natal), primul lucru care mi-a atras atenția nu a fost marea sau promenada — ci un adevărat peisaj al neglijenței colective: platformă de colectare a deșeurilor supraaglomerată, gunoi abandonat în jurul containerelor, obiecte voluminoase (inclusiv mobilier), lăsate la întâmplare pe domeniul public, și urme clare de vandalism în zonă (Fig. 1).

Figura 1. Imagine de ansamblu a platformei de colectare supraaglomerate

Situația nu pare să fie un incident izolat, ci o realitate care se repetă frecvent, amplificată de lipsa unor măsuri eficiente și constante din partea celor responsabili.

Problema în detaliu: mai mult decât „gunoi aruncat greșit”

Dincolo de aspectul vizual neplăcut, situația ridică mai multe probleme concrete:

Colectarea selectivă nu este respectată. Cartonul ajunge la plastic, materialele se amestecă, iar întregul sistem de reciclare devine ineficient. Nu e vorba doar de comoditatea unor cetățeni — e vorba de un lanț de responsabilități care se rupe undeva.

Deșeurile depășesc spațiul amenajat. Când containerele sunt pline și nu există o frecvență adecvată de ridicare, oamenii încep să lase gunoiul în jur. Se creează un efect de bulgăre de zăpadă: cu cât zona arată mai rău, cu atât mai mulți o tratează ca pe un depozit improvizat.

Deșeurile ajung pe domeniul public și în curțile din apropiere. Vântul, ploaia și — în mod special — păsările (pescărușii, prezenți masiv în Constanța) împrăștie deșeurile pe o rază largă (Fig. 2). Curtea Facultății de Științe Economice din apropiere este unul dintre spațiile afectate.

Figura 2. Deșeuri împrăștiate în afara platformei/ pe domeniul public

Zona este lângă o secție de poliție, ceea ce face absența oricărei intervenții și mai greu de explicat (Fig. 3).

Figura 3. Detaliu vandalism sau deșeuri voluminoase abandonate (mobilier etc)

Ce s-a făcut: sesizare oficială la Garda de Mediu

Situația a fost semnalată formal prin depunerea unei petiții la Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Constanța.

Garda de Mediu a acționat prompt din punct de vedere procedural: în baza art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cazul a fost redirecționat, spre soluționare, către: Primăria Municipiului Constanța, Direcția Generală Poliție Locală Constanța.

Documentul oficial, înregistrat, solicită explicit analizarea situației, adoptarea măsurilor legale în vigoare și comunicarea acestora atât petentei, cât și Gărzii Naționale de Mediu, în termenul prevăzut în legislație.

Cu alte cuvinte: mingea este acum la Primărie și la Poliția Locală.

O parte din vină aparține și cetățenilor

Nu toate problemele pot fi puse exclusiv pe seama autorităților. Gunoiul aruncat lângă container în loc de ”în el”, mobilierul abandonat pe domeniul public, cartonul aruncat la plastic etc – toate acestea reflectă și o lipsă de educație civică și de responsabilitate individuală. Atâta timp cât o parte dintre locuitori tratează spațiul public ca pe un depozit personal, nicio frecvență de colectare și nicio organizare a platformei nu va fi suficientă. Soluția pe termen lung nu este doar instituțională este și culturală.

Ce urmează: monitorizare și așteptarea unui răspuns concret

În următoarea perioadă, voi verifica frecvent această zonă pentru a observa dacă autoritățile au dat curs solicitării și ce măsuri au luat. Mă aștept să fie luate următoarele măsuri:

• Creșterea frecvenței de colectare a deșeurilor din zonă

• Organizarea mai clară a platformei, inclusiv soluții pentru deșeurile voluminoase

• Măsuri de informare a locuitorilor privind colectarea selectivă

• Sancționarea depozitărilor neconforme, acolo unde este identificat vinovatul

Nu este vorba de pretenții exagerate. Este vorba de funcționarea normală a unui serviciu public pentru care cetățenii plătesc taxe.

În loc de concluzie

Această situație arată că mecanismul civic funcționează — o sesizare poate parcurge drumul de la un cetățean atent până la biroul primarului. Întrebarea rămâne dacă și răspunsul va parcurge același drum, în sens invers, și dacă se va materializa în ceva concret pe teren.

Voi reveni cu un update după verificările din teren.

Și dacă lucrurile nu se schimbă? Ei bine, atunci vom scrie Episodul 2. Sperăm din suflet că nu va fi cazul.

Sintești, Ilfov – la 3 km de București, un sat învăluit zilnic în fum toxic.

La câteva minute de mers cu mașina din București, în satul Sintești din comuna Vidra (Ilfov) (Fig. 1), noaptea se aprind focuri nu pentru căldură, ci se ard cauciucuri, cabluri electrice, mase plastice, mobilier etc – orice material din care se poate extrage metal sau profit. Fumul se ridică în întuneric tocmai pentru ca autoritățile să nu îl vadă, iar dimineața îl respiră bucureștenii.

Fig. 1. Groapa de gunoi Sintești (Sursă: https://romania.europalibera.org/a/poluare-bucuresti-ardere-gunoi/31576956.html)

De ce nu se oprește?

Fenomenul are rădăcini economice adânci. Firme înregistrate în Sintești preiau deșeuri de la companii cu obligații legale de reciclare, le aduc în sat, iar localnicii le ard în gropi improvizate (Fig. 2). Cele mai căutate sunt cablurile electrice, care, după topirea plasticului, sunt valorificate pentru cupru. În Sintești există 120 de firme de tratare a deșeurilor la o populație de sub 3.000 de locuitori. În perioada 2019-2021, autoritățile au descoperit trei transporturi ilegale de deșeuri importante, în valoare de 150.000 euro, care ar fi trebuit să ajungă tot aici. Când un foc ilegal este descoperit, singurii acuzați sunt localnicii, oameni săraci, adesea nealfabetizați, care refuză să spună de unde provine gunoiul.

Fig. 2. Traseul deșeurilor care ajung să fie arse în Sintești (Sursă: https://romania.europalibera.org/a/poluare-bucuresti-ardere-gunoi/31576956.html)

De-a lungul anilor, Garda de Mediu, Poliția și Jandarmeria au intervenit de sute de ori în Sintești (Fig. 3). În octombrie 2025, prima operațiune cu drone achiziționate prin PNRR a mobilizat 120 de oameni. Din 2022 până în 2024 au fost desfășurate 40 de controale, cu amenzi totale de 4 milioane de lei și 51 de tone de materiale confiscate (Fig. 4).

Fig. 3. Sintești la 9 aprilie 2021 (Sursă: https://romania.europalibera.org/a/poluare-bucuresti-ardere-gunoi/31576956.html)

Sintești nu este o excepție, este un simptom. Atât timp cât reciclarea ilegală rămâne mult mai profitabilă decât cea legală, iar adevărații organizatori nu ajung în fața judecătorilor, focurile se vor reaprinde în fiecare noapte și noi vom continua să închidem geamurile.

Fig. 4. Cablurile arse (Sursă: https://romania.europalibera.org/a/poluare-bucuresti-ardere-gunoi/31576956.html)

Bibliografie

https://romania.europalibera.org/a/plangere-penala-sintesti-garda-de-mediu/33166918.html

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/video-descinderi-la-sintesti-unde-sunt-arse-ilegal-tone-de-deseuri-localnica-noi-facem-gratare-multe-aici-1400904

https://www.g4media.ro/poluare-masiva-in-bucuresti-si-imprejurimi-vineri-dimineata-comisarii-garzii-de-mediu-au-descoperit-arderi-de-deseuri-la-sintesti-dar-au-plecat-fara-sa-ia-masuri-usr-la-o-luna-de-la-demiterea-lu.html

https://tvrinfo.ro/controale-cu-drone-la-sintesti-si-bolintin-vale-75-de-tone-de-deseuri-confiscate-si-amenzi-de-peste-400-000-de-lei/

Toate cele trei depozite de deșeuri ce deservesc Bucureștiul au rămas fără autorizație de mediu (Iridex-zona de nord a capitalei; Vidra din sud-Popești Leordeni și Glina din sud-est). Depozitul de deșeuri din Glina a fost închis din 2019. A rămas funcțional depozitul Vidra (Fig. 1), dar e considerat epicentrul poluării cu metan din București. S-a creat și o asociație civică a locuitorilor din zona numita „Iar Miroase”. Platforma online a fost lansată în 2023 de un inginer IT care locuiește în zonă.

Figura 1. Depozitul Vidra

Am stat de vorbă cu el și cu locatarii din Popești și Berceni cei mai afectați de miros:

• D-na X— tânără mămică care ne spune: — Nu pot scoate copilul la plimbare în fiecare zi și uneori nu pot aerisi nici camera copilului. Miroase puternic a hazna. Vine vara, ce fac? Închid geamurile?

• D-nul Y — pensionar relatează: — Am ales după pensie sa mă remut în Popești în casa părintească, unde am copilărit, pentru spațiu și aer curat. Așa era pe vremea copilăriei mele. Copiii de azi nu se mai pot bucura de joacă, afară miroase uneori de zici ca ești lângă un WC public. Alteori dau unii foc la gunoaie și e și mai rău. Fumul și mirosul toxic ne bagă în casă pe toți și chiar și așa… Vine vara, ce facem?

• Familia M — tineri care s-au mutat de curând la un bloc nou din Popești — Ne-am bucurat că ne-am luat casă ceva mai ieftină decât în centru și am crezut că aerul aici e mai bun. Ne dorim copii, dar unde să se joace în mirosul ăsta. Vin căldurile noaptea, nu putem deschide geamul de miros…

• D-na Y— gospodina ne spune: — Nici animalele mele (găini) nu miros așa de urât cum e uneori aerul aici. Îmi plăcea în grădină să am flori, erau parfumate. Acum și ele săracele sunt acoperite de un miros înfiorător. Uneori noaptea e și fum (Fig. 2), de nu poți deschide un geam, nu mai pot scoate lenjeria de pat sau covoarele afară, că le bag în casă îmbâcsite!

  

  Figura 2. Depozitul din Vidra – incendiu

• Inginerul IT-ist care a făcut programul ne zice: — Când m-am mutat în zonă nu era așa, dar de 4-5 ani încoace groapa asta de gunoi ne-a stricat liniștea și confortul. De aceea s-a înființat asociația “Iar Miroase” de către un grup de locatari și eu am ajutat cu o platformă online pentru transmiterea automată a sesizărilor către Garda Națională de Mediu și Direcția de Sănătate Publică Ilfov. În primele șase luni ale anului 2023, au fost trimise 11.580 sesizări (Berceni – 8000, Popești Leordeni – 1683, Vidra – 473). În 2024-2025 reclamațiile s-au înmulțit, ajungând la un maxim în luna iunie 2025 de 6734 reclamații/lună, în special noaptea și dimineața devreme, când la adăpostul nopții au avut loc și incendieri ilegale.

Depozitul Vidra e operat de Eco SUD SA. Zona de depozitare acoperă peste 60 ha cu 8 celule principale, dintre care doar 3 au sisteme de captare a biogazului. Zilnic aici ajung între 2500-3000 de tone de deșeuri din București și localitățile limitrofe. În perioada 2023-2025, operatorul a primit amenzi de peste 200.000 de lei pentru poluare și nereguli, dar sancțiunile au fost plătite la jumătate, iar activitatea nu a fost suspendată niciodată (Fig. 3). Ba mai mult, locatarii susțin că factura la salubritate s-a dublat în ultimii ani.

Figura 3. Depozitul de la Vidra – închis provizoriu

“Plătim pentru un miros de WC și fum o groază de bani” ne-a spus supărat un administrator de bloc.

Și dacă ar fi numai asta, dar specialiștii spun că metanul, care în sine nu e toxic, în groapa de gunoi vine cu un cocktail letal:

• Hidrogen sulfurat (H₂S): iritant și care produce leziuni neurologice în cantități mari și repetate.

• Amoniac (NH₃): atacă ochii, pielea și plămânii.

• Mercaptani (metil mercaptan CH₃SH, etilmercaptan C₂H₅SH): extrem de agresivi pentru sistemul respirator.

• COV (compuși organici volatili), cancerigeni confirmați: benzen C₆H₆, formaldehidă CH₂O.

  

  Figura 4. Deșeurile de la depozitul Vidra

Expunerea cronică duce la astm bronșic, crize de sufocare, cancer pulmonar, tulburări cognitive la copii, depresie, AVC, disconfort accentuat.

Figura 5. Rătăcit și nefericit la depozitul Vidra

În concluzie: VINE VARA! ÎNCHIDEȚI GEAMURILE!

Bibliografie și webografie:

1)    https://www.facebook.com/iar.miroase.ONG/posts/%EF%B8%8F-poluatorii-dac%C4%83-se-%C3%AEnchide-depozitul-vidra-bucure%C8%99tiul-r%C4%83m%C3%A2ne-f%C4%83r%C4%83-groap%C4%83-de-g/122198404760177633/

2)     https://zin.ro/28/07/2025/investigatii/poluare-metan-sulfura-hidrogen-amoniac-mercaptani-groapa-gunoi-vidra-sintesti/

3)     https://greennews.ro/article/singura-groapa-de-gunoi-a-bucurestiului-cea-de-la-vidra-este-inchisa-oficial-de-ce-se-mai-depoziteaza-totusi-deseuri/

4)     https://buletin.de/bucuresti/autorizatia-de-mediu-de-la-groapa-de-gunoi-vidra-in-dezbatere-publica-cetatenii-din-patru-localitati-acuza-mirosuri-insuportabile/

5)     https://www.capital.ro/dezvaluiri-incredibile-despre-groapa-de-gunoi-de-la-vidra-totul-despre-interesele-care-stau-in-spatele-afacerii.html

6)     https://tvrinfo.ro/incendiu-la-gropa-de-gunoi-de-la-vidra-oamenii-care-locuiesc-in-zona-se-plang-de-mirosul-pestilential/

Surse foto:

Figura 1 - Sursa: https://b365.ro/video-duhneste-de-trasneste-si-prin-poze-inspectie-de-mediu-la-groapa-de-gunoi-vidra-care-sufoca-bucurestiul-si-unde-totul-se-arunca-de-a-valma-573446/

Figura 2 - Sursa: https://tvrinfo.ro/incendiu-la-gropa-de-gunoi-de-la-vidra-oamenii-care-locuiesc-in-zona-se-plang-de-mirosul-pestilential/

Figura 3 - Sursa: https://www.focus-energetic.ro/groapa-de-gunoi-de-la-vidra-inchisa-provizoriu-45678.html

Figura 4 - Sursa: https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/gunoiul-bucurestiului-unele-sectoare-recicleaza-altele-sufoca-groapa-de-la-vidra-evolutia-in-doi-ani.html

Figura 5 - Sursa: https://www.bursa.ro/protest-la-groapa-de-gunoi-de-la-vidra-44082532

La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Conflictul rezultat este cel mai mare și mai sângeros război din Europa, după cel de-al Doilea Război Mondial. Este, de fapt, o escaladare majoră a războiului dintre cele două țări, care a început când Rusia a atacat Ucraina în 2014. Luptele au provocat sute de mii de victime militare și zeci de mii de victime civile de ambele părți. În februarie 2026, trupele ruse ocupau aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Din populația de 41 de milioane de locuitori, aproximativ 8 milioane de ucraineni au fost strămutați intern, iar 6-7 milioane au fugit din țară, provocând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Marea Neagră a devenit o găleată de deșeuri în urma războiului dintre Ucraina și Rusia.

Rusia a provocat un dezastru ecologic în Marea Neagră, după ce a lovit rezervoare de ulei din portul Odesa, pe data de 23 mai 2025.

Catastrofă de mediu în Marea Neagră. O scurgere de ulei a ucis mii de viețuitoare.

Numeroase viețuitoare au fost ucise de poluare. O poluare masivă cu ulei de floarea-soarelui pe coasta Mării Negre a fost înregistrată ca urmare a atacului aerian rusesc asupra portului Odesa. Numeroase păsări și pești au fost uciși ca urmare a acestui eveniment tragic.

Pe coastă au fost găsite zeci de păsări moarte, în special corcodei tineri. Medicul veterinar Leonid Stoianov a declarat că păsările afectate mor de hipotermie după ce uleiul le îndepărtează stratul natural de grăsime de pe pene, esențial pentru menținerea temperaturii corpului.

De asemenea, pești precum guvidul sau hamsia au pierit în masă, din cauza stratului de ulei care a împiedicat dizolvarea oxigenului în apă. Au apărut numeroase bancuri plutitoare de pești morți în regiune și au fost scoase bărci cu voluntari pentru a-i pescui și distruge înainte de a se descompune și polua apele teritoriale cu produși de degradare.

În Marea Neagră, din cauza curenților marini, se așteaptă ca petele de ulei să atingă și litoralul de nord al României…

Începe perioada de îmbăiere și turiștii ar trebuie informați despre astfel de evenimente pentru a nu se îmbăia.

Totodată, în urma distrugerii materialului exploziv cu drone, se eliberează plumb și metale grele, care ajung în Marea Neagră, fie direct în cadrul luptelor navale de pe mare sau indirect prin vărsarea râurilor poluate în mare (bazinul hidrografic al Niprului face parte din bazinul Mării Negre).

În același timp, trebuie menționată contaminarea cu produse petroliere a râului Nistru, de la începutul acestei luni, ce a avut loc în urma bombardamentului unui complex hidroenergetic (Novodnestrovsk).

Poluare Nistru

Poluare Nistru

Bombardamentele asupra Insulei Șerpilor (aproape de teritoriul românesc) au continuat și în martie 2026, Rusia folosind rachete supersonice Kh-32, ceea ce contribuie la poluarea marină cu resturi metalice și combustibil.

Poluarea din 2026 se adaugă daunelor cumulate în anii precedenți, incluzând mine marine care plutesc în derivă, resturi de rachete, scurgeri de combustibil de la navele scufundate și distrugerea habitatelor naturale, cum ar fi Limanurile Tuzlei din Ucraina. Zone mari de coastă sunt poluate cu hidrocarburi, influențând negativ biodiversitatea marină.

Toate acestea pot afecta zona de îmbăiere a coastelor românești și consumul de pești și produse marine. Acest dezastru va fi de lungă durată, deoarece Marea Neagră este o mare semiînchisă, ce se va ”curăța”/ autoepura foarte greu de poluanți.

Bibliografie și webografie:

1)     Laboratorul de mediu comunitar al Institutul Național de Sănătate Publică București- probe de apa cu metale grele și plumb

2)     https://panorama.ro/razboi-ucraina-ecologie-poluare-impact-mediu-romania/

3)     https://www.google.com/amp/s/m.ziare.com/amp/poluare-marea-neagra/scurgere-ulei-pasari-moarte-terorism-ecologic-1993826

4)     https://stirileprotv.ro/stiri/international/marea-neagra-e-in-pericol-sa-fie-poluata-dupa-ce-un-petrolier-rusesc-s-a-rupt-in-doua-zmor-vietuitoarele.html

Surse foto:

https://ziare.com/poluare-marea-neagra/scurgere-ulei-pasari-moarte-terorism-ecologic-1993826

https://ziua.md/informatia-privind-camionul-ucrainean-rasturnat-la-otaci-care-ar-fi-poluat-raul-nistru-este-falsa-sustin-autoritatile/

https://timpul.md/articol/o-noua-tabara-de-gestionare-a-crizei-de-poluare-a-nistrului-amenajata-la-unguri-militarii-si-salvatorii-au-instalat-noi-baraje-absorbante.html

Studenții au reacționat cu vehemență, cerând să vină Garda de Mediu. Garda nu vine nici când popularizarea unei situații periculoase e maximă, prin Recorder sau alte canale mass-media cu impact uriaș.

Dar să începem… cu începutul.

Trebuia să fie o zi obișnuită de aplicație practică pe teren, alături de studenții din anul 3, specializarea Meteorologie-Hidrologie, și de colega și prietena mea, profesoara Gabriela Toroimac.

Am ales Parcul Herăstrău și apele lacului cu același nume, pentru a măsura diverși parametri de calitatea apelor, cu ajutorul unor dispozitive portabile și kiturile de rigoare.

Indicatorii s-au încadrat în valorile permise de lege… dar la un moment dat, îndreptându-ne spre ecluză, eu am observat o spumă abundentă în apropierea malului.

Spume_Apele Lacului Herăstrău

Spume_Apele Lacului Herăstrău

Spume_Apele Lacului Herăstrău

Am fotografiat, am ajuns la ecluză și am hotărât să facem măsurători de calitatea apelor și în acel punct. Surpriza a fost uriașă, în sens negativ. Valoarea fosfaților era atât de mare, încât depășea de zeci de ori (!!) scala de culoare (și valoarea implicită).

Revolta urmată descoperirii poluării

Revolta urmată descoperirii poluării

Conform Ordinului 161/2006 privind clasificarea calității apelor de suprafață, valoare fosfaților pentru clasa I-a de calitate este de 0,1 mg/l, iar pentru clasa a IV-a – 0,9 mg/l. Valorile mai mari de 0,9 mg/l corespund unei calități proaste a apelor. Valoarea apreciată de noi, conform scării de culori a kitului de măsurare, a fost de cel puțin 10 mg la litru… de 100 de ori mai mare decât cea corespunzătoare primei clase de calitate. Valoare apreciată vizual, subliniez!

Comparație culoare probă de apă din lac cu scala de culori a kitului

Comparație culoare probă de apă din lac cu scala de culori a kitului

Comparație culoare probă de apă din lac cu scala de culori a kitului

Comparație culoare probă de apă din lac cu scala de culori a kitului

Oxigenul dizolvat a avut valoarea de 3,35 mg/l, corespunzătoare clasei a V-a de calitate (valoarea oxigenului dizolvat pentru clasa a IV-a de calitate este de 4 mg/l). Este logic, evident, că atunci când poluarea chimică este atât de puternică, oxigenul dizolvat prezintă valori reduse. Și, mai ales, când sunt prezenți fosfații… ceea ce înseamnă poluare cu DETERGENȚI, de unde și spumele observate pe malul lacului, în drumul spre ecluză. Detergenții împiedică schimbul de oxigen dintre aer și apă, formează spume la suprafața apei și sunt extrem de nocivi pentru toate formele de viață din apă.

Kit de analiză

Reguli de analiză

Proba noastră de apă

Proba noastră de apă

De unde provin acești detergenți din apele Lacului Herăstrău? De la ”salba” de restaurante, ”minunate”, ”faimoase”, comercializând hrană obținută prin cruzime (niciunul din aceste restaurante nu este vegan), igienizând spații și vase cu ajutorul detergenților, deversați apoi direct în apele Lacului Herăstrău. Oare câte din aceste restaurante au ministații de epurare? Dragi cititori, vă rugăm să vă răspundeți singuri…

Ce putem să facem? Doar să popularizăm, să transmitem informația către un număr cât mai mare de oameni și canale mass-media, să evităm acele restaurante… și, poate, într-o bună zi, Garda de Mediu va ajunge și la aceste localuri… nu pentru a mânca, ci pentru a controla.

Vizită stație compostare Bloc Liric

Vizită stație compostare Bloc Liric

Vizită stație compostare Bloc Liric

Cred că puțini bucureșteni cunosc faptul că în orașul lor, până în prezent, există 8 stații pentru compostare comunitară locală:

1. Floreasca – La intersecția str. Ludwig van Beethoven cu str. Johann Sebastian Bach, sector 2

2. Văcărești – Str. Mărțișor nr. 26, sector 4, București (livada din incinta/ din spatele muzeului Casa Memorială Tudor Arghezi)

3. Cotroceni – Str. Grigore Romniceanu, nr. 17-21 (în scuar, lângă punctul de transformare)

4. Titan – Str. Gheorghe Petrașcu nr. 51, bl. PM 54, sc. 2, sector 3, București

5. Vitan – Str. Foișorului 6, sector 3, București

6. Tei – Intr. Pontonului 1, sector 2, București

7. Apusului – Str. Ghirlandei nr. 5, bl. 46, scara 3, sector 6, București (în gradina din spatele scării 3)

8. Cișmigiu – Strada Ion Brezoianu, nr. 47-49, blocul Liric, București 010137 (curtea interioară)

… iar între timp am aflat că o asociație de proprietari din Sectorul 3 a câștigat în urma unui concurs ceea ce va fi a 9-a ministație de compostare din București.

Dar să revenim la vizita noastră. Stația de compostare din grădina Blocului Liric a fost instalată prin acțiunea Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu, înființat de Alex Oprița și Matei David în 2016, o comunitate de vecini/ prieteni dornici să îmbunătățească calitatea locuirii în cartierul Cișmigiu.

Noi l-am cunoscut pe priceputul, energicul și prietenosul domn Alex Oprița, pe care studenții l-au îndrăgit imediat, nemaidorind să plece din grădina celebrului bloc (fotografia de mai jos surprinde un scurt istoric al acestui bloc de locuințe).

Istoria Blocului Liric

Stația de compostare este formată din trei lăzi special construite pentru această activitate, fiecare având 1mc. Într-una din lăzi se adună constant resturile alimentare, mai precis resturi vegetale din grădină, coji de ouă puternic mărunțite (ideal ar fi măcinate), zaț de cafea, resturi/ coji/ cotoare de la fructe și legume – mărunțite și ele, săculeți de ceai din hârtie. Atât, subliniez, DOAR ATÂT!

Lada pentru compostare

Se amestecă bine biodeșeurile și se adaugă la suprafață… un strat de material uscat, aflat în lada pentru lemn măcinat/ mărunțit (crengi mărunțite/ măcinate, frunze uscate, paie, iarbă uscată).

Lada pentru compostare

Așa se procedează de fiecare dată când un iubitor al naturii aduce material nou biodegradabil. Deci, ultimul strat, cel vizibil, atunci când se deschide lada, trebuie să fie constituit din materie uscată.

Lada pentru compostare

Detalii compostare

Lada fractie uscata

Lada fracție uscată

Amestecare ladă compost

Ultima ladă este cea destinată maturării compostului. Aici nu se mai adaugă deșeuri organice proaspete, compostul fiind într-un stadiu avansat de maturare, odihnindu-se, în timp ce minunatele râme lucrează… iar în 2-3 luni, compostul, binefăcător îngrășământ, este gata pentru a fi folosit. În felul acesta, deșeurile organice generate de locatari, dar și de vecinii din alte blocuri (ce au aflat despre minunăție), nu mai ajung la depozitul de deșeuri (nu au ce căuta acolo!), nu mai poluează mediul și…sunt convertite într-o mană pământească.

Lada pentru maturare

Aceste lăzi aducătoare de hrană pământului au fost instalate acum câteva luni, la începutul anului 2024, lecția de compostare fiind susținută de doamna Gabriela Iordan, o super-femeie, un om grozav, ca și Alex Oprița și prietenii lor cei ”verzi” pentru binele naturii, doamna Iordan fiind coordonatoarea proiectelor Academia de compost și Livada Comunitară Mărțișor.

Containere colectare selectiva

Grădina si containere colectare selectivă

Trebuie precizat faptul că nu doar stația de compostare aduce originalitate blocului Liric, oricum cu o istorie interesantă și romanțioasă, dar și grădina blocului, cea amenajată cu gândul la schimbările climatice, la condițiile locale, la cerințele plantelor, la o minimă intervenție în mediu, constituindu-se într-o oază de liniște, frumos, oxigen, relaxare.

Iriși

Lalele

Cartier frumos

Studenții mei au fost foarte plăcut impresionați…nici nu știți ce studenți grozavi am, ca niște bureței dornici să absoarbă la nivel mental tot ce este bun pentru mediu și natură și apoi să pună în practică (aici intervin inimioarele lor) ceea ce au învățat.

Aventura continuă! După Magazinul Zero Waste, Stația de Compostare a Blocului Liric, urmează alte descoperiri încântătoare… dar nu divulgăm, ci vom scrie la momentul potrivit.

Cu bine, dragi iubitori ai naturii!

Valentina Mănoiu și dragii ei studenți

În era preocupărilor ecologice în creștere, studenții din anul II, de la Facultatea de Geografie, specializarea Geografia Mediului, Universitatea din București, au explorat o oază a sustenabilității la magazinul Zero Waste, UNIC ÎN BUCUREȘTI, în cadrul seminarului de Gestionarea Durabilă a Deșeurilor din data de 28 martie 2024. Acest magazin nu doar că oferă produse fără ambalaje, dar se implică și în procesul de compostare, integrându-se perfect în misiunea lor de a promova un stil de viață eco-friendly și responsabil.

Magazin Zero Waste

În timp ce se plimbau printre rafturile pline cu produse esențiale, de la cereale și condimente proaspete, până la produse de igienă personală și de curățenie, studenții au avut ocazia să observe direct impactul pe care alegerile lor de consum îl pot avea asupra mediului înconjurător. Au fost impresionați de varietatea și calitatea produselor disponibile, precum și de atmosfera prietenoasă și educativă a magazinului, care îi încuraja să devină mai conștienți și mai responsabili în ceea ce privește alegerile lor de consum.

Magazin Zero Waste

Pe lângă achiziționarea de produse Zero Waste, studenții au avut ocazia să învețe mai multe despre procesul de compostare și importanța reciclării deșeurilor organice. Ei au fost încurajați să se implice activ în procesul de compostare și să își împărtășească cunoștințele dobândite cu comunitatea lor, consolidând astfel angajamentul lor față de protejarea mediului și promovarea sustenabilității.

Despre compostare, Magazin Zero Waste

Magazin Zero Waste

Magazin Zero Waste

Magazin Zero Waste

Conf. dr. MĂNOIU VALENTINA, cadrul didactic care a însoțit studenții, mărturisește: Mirosul e de vis și te îmbrățișează în magazin, aranjamentul interesant, mărfurile așezate în recipiente transparente și cochete, mirodenii care te poartă în Orientul ispititor, cereale, sărățele, fructe uscate, ciocolată blândă cu mediul, șampoane, săpunuri, balsamuri și detergenți, fericite de le dă spuma pe-afară că le-ai cumpărat! Eu chiar azi mi-am făcut un abonament de 200 de lei pentru magazin. Astfel, în fiecare lună pot să-mi cumpăr diverse bunătăți, FĂRĂ AMBALAJE, și să fac treptat trecerea la o viață cu cât mai puține deșeuri. Puteți începe cu un abonament de 100 sau 200 lei… sau puteți alege unul mai generos. Intrați pe site și găsiți detalii! Dacă fiecare din noi ar fi mai preocupat de mediu, am avea un București curat și civilizat. Cu pași mărunți, dar susținuți, constanți, cu educație minut de minut, non-stop aș spune, putem atinge statutul de capitală prietenoasă cu mediul.

Magazin Zero Waste

Studenții participanți la  aceasta experiență au fost foarte încântați. Printre ei se regăsește și AIOANEI CRISTIANA, care spune că: Mă bucur enorm ca am participat la această experiență și în sfârșit am putut vedea o soluție de gestionare durabilă a deșeurilor, unică în București. Angajații și voluntarii, pentru ca DA, poți face voluntariat acolo, au fost foarte deschiși la discuțiile și întrebările noastre legate de funcționalitatea magazinului. Plimbându-mă printre rafturile pline de bunătăți, mă gândeam la problema ridicată de personalul magazinului, și anume faptul că au puțini clienți, iar întrebarea DE CE? mă neliniștea. Cum un loc cu o idee atât de bună și sustenabilă nu este suficient de promovat și vizitat de locuitorii capitalei României? Eu cu siguranță voi începe să îmi asigur alimentele de bază de la Zero Waste, fapt ce mă va ajuta să renunț la ambalajele produselor și la scăderea cantității de deșeuri pe cap de locuitor.

Magazin Zero Waste

Magazin Zero Waste

Această experiență dobândită la magazinul Zero Waste nu doar că le-a oferit studenților oportunitatea de a înțelege mai bine conceptul de sustenabilitate și impactul său asupra mediului, dar i-a și inspirat să devină agenți activi ai schimbării în comunitatea lor. Prin adoptarea practicilor Zero Waste și împărtășindu-și cunoștințele cu alții, acești studenți demonstrează că fiecare individ poate contribui la construirea unui viitor mai verde și mai sustenabil pentru toți.

Accesați pagina de Instagram a magazinului și luați în considerare o vizită acolo: https://www.instagram.com/magazinzerowaste/.

Facultatea de Geografie, Universitatea din București

1. Aspecte introductive

Colectarea selectivă a deșeurilor a devenit obligatorie odată cu anul 2019. În cadrul legilor sunt stipulate atât metode de punere în practică a colectării, precum apariția containerelor speciale (pentru fiecare tip de deșeu), cât și implicațiile penale rezultate din nerespectarea regulilor. Cu atât mai mult, această acțiune este necesară deoarece gropile de gunoi/depozitele de deșeuri ajung la capacitatea maximă mult mai repede decât o entitate ce reciclează, reutilizează și compostează.

Punerea în aplicare a unui astfel de sistem în cadrul unui bloc de locuințe ar avea anumite efecte pozitive:

• Conservarea resurselor naturale neregenerabile;
• Păstrarea sferelor mediului (apă, aer, sol, biodiversitate) mai curate;
• Reducerea consumului și, implicit, punerea în funcțiune a unei economii circulare;
• Eficientizarea energiei.

Pe lângă acestea, ce implică, în general, componentele mediului, se conturează anumite avantaje și la nivelul comunității, ca urmare a dezvoltării unui sistem sub forma unei echipe:

• Închegarea unei congregații formată din locuitorii blocului ce va fi mult mai eficientă (rapiditate în luarea deciziilor, posibilitatea de încheiere pe cale rezonabilă a conflictelor, întrajutorare);
• Reducerea consumului de materii prime;
• Reducerea costurilor (taxă de salubrizare mai mică);
• Responsabilizare;
• Posibilitatea preluării acestui model de organizare și în activitățile zilnice.

2. Deșeurile: categorii și subcategorii

Deșeurile menajere se împart în 2 categorii: FRACȚIE UMEDĂ și FRACȚIE USCATĂ.

Fracția umedă

În cadrul fracției umede sunt prezente acele deșeuri ce nu pot fi reciclate, ele mai fiind cunoscute și ca deșeuri reziduale/amestecate. Acestea se depozitează în recipientele gri.

Printre exemplele de deșeuri reziduale se numără: resturi de mâncare (carne, lactate, ouă, vegetale), scutece și absorbante, reziduuri și excremente ale animalelor domestice, conținutul sacului de la aspirator, șervețele folosite, mucuri de țigară, lemn tratat sau vopsit.

De asemenea, sunt anumite deșeuri care nu trebuie încadrate aici, precum: îmbrăcămintea și încălțămintea folosite, mobila veche/uzată, deșeuri din construcții (moloz), nisip, pietriș, electrice și electrocasnice, baterii sau anvelope. Acestea fac parte din categorii speciale de deșeuri (voluminoase, DEEE sau deșeuri din construcții).

Fracția uscată

În cadrul fracției uscate sunt prezente deșeurile ce pot fi reciclate, iar acestea se împart în 4 mari categorii: PLASTIC/METAL, HÂRTIE/CARTON, STICLĂ și DEȘEURI BIODEGRADABILE.

Un lucru important de care trebuie să se țină cont când se realizează colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile este ca acestea să fie curate. Astfel, recipientele din plastic (PET-uri) și sticlele din ciob se clătesc înainte de colectare. De asemenea, hârtiile și cartoanele nu trebuie să conțină reziduuri de mâncare deoarece pot contamina și alte deșeuri colectate selectiv.

De asemenea, după cum s-a evidențiat și mai sus, fiecare categorie se adună în recipiente cu o anumită culoare:

• Plastic/metal – galben
• Hârtie/carton – albastru
• Sticlă – verde
• Deșeuri biodegradabile – maroniu

Figura 1 – Afiș cu rol în explicarea procesului de colectare selectivă

3. Sistem de colectare selectivă în cadrul blocurilor de locuințe

1. Discuții (acord unanim pentru realizarea sistemului de colectare selectivă)
2. Facilitarea infrastructurii de colectare selectivă (educare, amenajarea locurilor de depozitare)
3. Dezvoltarea/evoluția sistemului

Primul și poate cel mai greu pas este de a aduce toți locatarii la un numitor comun. Astfel, dacă unul nu este de acord, pot apărea conflicte în sensul „eu de ce trebuie să fac și el nu?”. Pentru a convinge că un astfel de sistem este facil și ajută mediul dar și comunitatea, trebuie să se pună accent, mai întâi, pe beneficiile ce pot apărea la nivelul locatarilor. Aici intervin avantajele:

• Locatarii vor fi mai uniți deoarece apare conlucrarea. Dacă o verigă din acest sistem nu merge, tot mecanismul va eșua în a funcționa. Astfel, această unire va avea avantaje, acestea materializându-se în întrajutorare, luarea mai rapidă a deciziilor la nivelul blocului, comunicare mai ușoară.
• Dacă deșeurile sunt sortate, operatorul de salubritate va investi mai puțin capital, dar și timp, pentru ca acestea să ajungă sub această formă la depozit. Astfel, vor scădea și taxele de salubritate la nivelul fiecărei familii. La momentul actual, în sectorul 3, taxa este de 5,99 lei/persoană/lună însă dacă se realizează colectarea selectivă, costurile sunt suportate aproape în totalitate de primărie, ajungând ca taxa să fie de 0,06 lei/persoană/lună.
• Acest tip de organizare/ordonare (fiecare deșeu să fie la locul lui) poate responsabiliza o persoană. De asemenea, preluarea acestui principiu în viața cotidiană va ajuta o persoană să-și organizeze mai bine ziua.
• Odată ce o persoană înțelege implicațiile unui astfel de sistem, va ajunge inevitabil să și refolosească. Astfel, refolosirea va crea un efect în lanț: va fi eliminată o cantitate mai redusă de deșeuri (costuri mai mici de la operatorul de salubritate) și, de asemenea, costurile vor mai scădea la nivelul fiecărei gospodării dacă anumite produse se refolosesc, nefiind nevoie să se achiziționeze altele la fel de des ca înainte.
• Apare o satisfacție personală când un individ știe că face bine, atât mediului cât și altor persoane. Astfel, cineva care colectează selectiv contribuie indirect la o eficientizare a consumului de energie, la reducerea consumului de materii prime, dar și la reducerea poluării (apei, aerului, solului, biosferei).

După ce toți sunt de acord, are loc procesul de creare a sistemului propriu-zis de colectare selectivă, iar aici poate intra educarea locatarilor cu privire la colectare (prin afișe, video-uri, lucruri simple, plăcute ochiului). De asemenea, este nevoie și de un loc pentru depozitarea deșeurilor până la apariția operatorului de salubritate:

• Ghena blocului: aici pot fi aruncate și depozitate deșeurile ce nu pot fi reciclate (fracția umedă)
• Grădina blocului: se poate folosi pentru depozitarea deșeurilor reciclabile (fracția uscată)
• Anexe ale blocului: încăperi precum cele prin care trece toboganul de gunoi pot deservi ca locuri de depozitare

Dacă se ajunge în punctul acesta, limita este cerul. Sistemul de colectare selectivă se poate dezvolta pe mai multe ramuri: becuri, baterii, electronice.

Desigur, este prezent un grad mai mare de libertate dacă nu colectăm selectiv, respectiv, un confort mai mare având în vedere că nu ne batem capul și cu asta. Însă, o organizare bună, atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate, face acest plan realizabil. Zona de confort este plăcută, dar lucrurile mărețe se petrec în afara ei.

Facultatea de Geografie, Universitatea din București

Odată cu trecerea timpului, numeroasele dezastre ecologice ne demonstrează faptul că activitățile oamenilor au un impact devastator asupra planetei pe care o numim „casă”. Exploatarea intensă a resurselor neregenerabile, poluarea excesivă a învelișurilor Terrei, suprapopularea, sunt doar câteva dintre activitățile care ne pot aduce mai aproape de final.

Un exempu în acest sens este dezastrul ecologic din orașul japonez Minamata, ale cărui efecte s-au reflectat în sănătatea locuitorilor.

De vină pentru acest dezastru ecologic au fost activitățile fabricii Chisso, fabrică de fertilizatori, care își deversa rezidurile în Golful Minamata (10 mari dezastre ecologice, n.d).

Fabrica Chisso Joseon Hungnam

Construită în anul 1901, fabrica a fost declarată bun național după al Doilea Război Mondial deoarece oferea multe locuri de muncă într-o țară distrusă de una dintre cele mai mari conflagrații mondiale (Dumitrescu, 2012).

Totuși, poluarea golfului nu a avut efecte negative doar asupra mediului înconjurător, ci și asupra sănătății oamenilor. Primele simptome ale bolii au fost observate la animalele de companie care manifestau convulsii bruște, ajungând chiar să se arunce în mare (10 mari dezastre ecologice, n.d). Boala a fost identificată mai târziu și la locuitorii orașului. Aceasta  se manifesta prin convulsii, vorbire îngreunată, pierderea funcţiilor motorii şi mişcări incontrolabile ale membrelor (Dumitrescu, 2012).

Până în anul 1953, ciudata boală afectase mai mult de jumatate din locuitorii orășelului Minamata (Dumitrescu, 2012). Nu se știa dacă este contagioasă, astfel că cei afectați erau tratați cu repulsie si prudență maximă de societate. De-abia după ce copiii au început să se nască cu malformații ciudate, Guvernul și Corporația Chisso au intrat in alertă.

Primul care a efectuat invesigații asupra bolii a fost doctorul Hajime Hosokawa. În 1956, acesta descria o “boală necunoscută a sistemului nervos care a cuprins Minamata” (Dumitrescu, 2012). Doctorul a acuzat Corporația pentru apariția bolii, ca efect al deversării deșeurilor chimice ale acesteia în golf, între care a fost identificată o mare cantitate de mercur.

Hajime Hosokawa este înlăturat din fruntea comisiei de anchetă, cazul fiind mușamalizat de Guvern și Corporație. Totuși, deși autoritățile ascundeau totul de populație, boala continua să facă ravagii în rândul locuitorilor.

Victime ale dezastrului ecologic din Minamata

În 1958, fabrica își mută activitatea în apropierea râului Minamata, iar în câteva luni și locuitorii din apropierea râului au început să manifeste simptomele bolii (Dumitrescu, 2012).

În consecință, Guvernul decide să interzică localnicilor să mai vândă peștele prins în apele locale, în alte piețe, dar nu interzice, însă, activitatea fabricii. Colapsul economic în care intră orașul, ca urmare a măsurilor Guvernului aduce cu sine o puternică criză alimentară: localnicii sunt nevoiți să se hrănească tot cu peștele contaminat. Astfel, Guvernul recunoștea faptul că fabrica era vinovată pentru această epidemie.

În 1968, Corporația convinge populația, cu bani și prin acțiuni de intimidare, să semneze documente care o absolveau de vină.

Totuși, în 1969 locuitorii orașului Minamata sunt salvați de un grup de voluntari care dau în judecată Guvernul și Corporația Chisso. Se estimează că numărul victimelor afectate de această boală a fost de aproximativ 10 000 persoane, fără a fi luați în calcul copiii născuți cu malformații (Dumitrescu, 2012).

Acesta este doar unul dintre cazurile în care corupția și incompetența au pus în pericol viețile a mii de oameni. De asemenea, povestea locuitorilor acestui orășel japonez ne demonstrează faptul că poluarea nu afectează nici pe departe doar Planeta, ci și societatea umană.

Bibliografie:

Dumitrescu, I. (2012, februarie 5). Sindromul Minamata: unul dintre cele mai mari dezastre provocate de om. Preluat de pe Ziare.com: https://ziare.com/cultura/documentar/sindromul-minamata-istoria-cutremuratoare-a-unuia-dintre-cele-mai-mari-dezastre-provocate-de-om-1148974

Hernon, M. (n.d). Minamata disease victims struggle to find closure. Preluat de pe thejapantimes: https://www.japantimes.co.jp/news/2020/10/24/national/social-issues/minamata-disease-victims-closure/

History, C. o. Chisso Joseon Hungnam Factory. Chisso Joseon Hungnam Factory, c1927, Private Collection. Alamy Stock Photo.

Redacția. (n.d). 10 mari dezastre ecologice. Preluat de pe Historia: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/10-mari-dezastre-ecologice

Surse foto:

Fabrica Chisso Joseon Hungnam, sursa: History, C. o. Chisso Joseon Hungnam Factory. Chisso Joseon Hungnam Factory, c1927, Private Collection. Alamy Stock Photo.

Victime ale dezastrului ecologic din Minamata, sursa: Hernon, M. (n.d). Minamata disease victims struggle to find closure.