În decursul lunilor noiembrie 2016 – ianuarie 2017, în urma documentărilor pe teren, a colectării unor date statistice și a interpretării lor, au fost surprinse câteva particularități demografice în arealul analizat, schimbări demografice ce afectează proiecția viitoare a resurselor umane din teritoriu.
Analiza demografică face parte dintr-un studiu integrat dedicat ecosistemelor din siturile Natura 2000 Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară, principalul rezultat al unui proiect internațional gestionat de Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie, în calitate de Promotor de proiect, și partenerii săi Asociția Heidenroslein și Norwegian Institute for Nature Research. Pe baza piramidei vârstelor asociate populației din cele 13 unități administrativ-teritoriale, a ratei de dependență demografică și a densității populației, au fost scoase în evidență câteva din riscurile demografice ale comunităților umane aferente: îmbătrânire demografică în unele localități, rata accentuată de dependență demografică, migrații exterioare însemnate.
Schimbările demografice au fost puternic influențate de evenimentele majore ce au avut loc atât la nivel național cât și internațional (exod al populației în căutarea unor locuri de muncă mai atractive financiar, rata scăzută a fertilității și natalității, îmbătrânire demografică și ritm accelerat de depopulare a spațiilor rurale, disponibilizări în sectorul industrial și orientări ale forței de muncă spre sectorul serviciilor).
Un prim indicator analizat a fost analiza structurii populației prin prisma variabilelor vârstă și sex, acestea fiind două dintre caracteristicile de bază. Un remarcabil element al studiului este realizarea piramidei vârstelor pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, predominând forma „amorfă” sau „căpiță”. Dintre toate unitățile administrativ-teritoriale analizate, comuna Săpânța se evidențiază prin forma unică a piramidei populației care, alături de Bistra, reprezintă una din comunele cu cele mai mari suprafețe și, totodată, cu cel mai mic număr de locuitori și valori de îmbătrânire demografică. O altă comună care s-a dovedit a fi diferită prin forma piramidei populației este Sarasău, care se abate de la forma standard prin histograma aferentă grupei de sex feminin cu o alură ce păstrează forma de „cupolă”, iar segmentul de sex masculin prezintă forma de „treflă”. Această din urmă formă este caracteristică și comunei Certeze, respectiv spațiilor unde populația se află în proces de reîntinerire, însă tendința de îmbătrânire demografică încă amenință spațiul analizat. Comunele cu formă stabilă de „cupolă” a piramidei vârstelor sunt Bârsana și Petrova.
Economia spațiului rural înregistrează anumite dezavantaje, distingându-se valori mici pentru populația activă adultă. Considerăm ca fiind soluții optime în vederea rezolvării problemelor economice reevaluarea potențialului economic din aceste zone și crearea cadrului prin care să fie încurajată atât creșterea natalității, dar și crearea de locuri de muncă, în așa fel încât să scadă rata de migrație, care este una foarte ridicată.
Studiul a fost realizat prin utilizarea bazelor de date privind efectivul populației României în urma recensământului din anul 2011, la nivel de UAT, fișelor de localități pentru un număr restrâns de UAT-uri obținute atât de la Direcția Județeană de Statistică Satu-Mare cât și de la primăria comunelor amintite. Printre metodele folosite în procesul de realizare al materialului cartografic se poate aminti metoda grafo-analitică și metoda GIS.
Tehnicieni Andrei Nițoaia, Ionuț Ponciș
