Prin intermediul doamnei profesoare Mioara Clius, de la Facultatea de Geografie a Universității București, am primit la redacția revistei noastre știrea despre proiectul “Poduri între natură și oameni”. Să aflăm despre ce este vorba!…
Most este cuvântul slav al cărui înțeles în limba română este pod și el ne dezvăluie sensul hidronimului Mostiștea = vale cu poduri. Cel mai recent proiect al Asociației Centrul de Educație pentru Dezvoltare Durabilă (CEDDu) finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România tocmai asta și-a propus, să construiască “Poduri între natură și oameni”.
Pentru geografi, Mostiștea este un curs de apă, aflat în mijlocul câmpiei cu aceleași nume situată în partea central-sudică a județului Călărași. Pe acest râu s-a construit în perioada comunistă unul dintre cele mai mari sisteme de irigații din țară, sistem care era alcătuit dintr-un ansamblu de baraje ce țineau apele râului cantonate în lacuri pentru a asigura un supliment hidric culturilor agricole din acest spațiu care înregistrează un mare deficit de umiditate în sezonul cald. Alături de baraje au apărut stații de pompare pe malurile râului Mostiștea și o rețea impresionantă de canale de irigație. În perioada post-comunistă sistemul a fost treptat abandonat, la fel și canalele de irigație, stațiile de pompare au fost închise, iar acum barajele sunt locuri prin care poți traversa râul Mostiștea sau spațiile preferate de pescari în zilele însorite. Abandonarea acestui sistem de irigații este un model de evoluție extrem de interesant care ne demonstrează faptul că atunci când omul nu mai intervine într-un spațiu, natura este cea care începe “reconstrucția ecologică”. Pentru că volumele de apă depind acum doar de alimentarea de suprafață și subterană, pentru că scurgerea nu mai e controlată, pentru că adâncimea acestor lacuri e redusă mai ales aproape de maluri și aval de baraje, au apărut foarte multe suprafețe ocupate de stuf și papură pe care păsările sălbatice le-au ocupat treptat. Astfel, această salbă de lacuri cu golfuri, ostroave, popine și maluri joase a devenit un spațiu în care specii de interes comunitar precum stârcul pitic (Ixobrychus minutus), egreta mică (Egretta garzetta), stârcul roșu (Ardea purpurea), stârcul galben (Ardeola ralloides), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia) și egreta mare (Egretta alba) găsesc loc de hrană, de odihnă și chiar de cuibărit.
Pentru a proteja cele 39 de specii de păsări ce cuibăresc sau se află în pasaj aici și cele 4 habitate de interes comunitar, regiunea a fost declarată Sit Natura 2000 (ROSPA0105 Valea Mostiștea) în urmă cu aproape un deceniu. Ea face parte din Situl de Importanță Comunitară Oltenița-Mostiștea-Chiciu (ROSCI0130) alături de siturile Ciocănești-Dunăre (ROSPA0021) cu Rezervația naturală Ostrovul Ciocănești și Lacul Gălățui (ROSPA0055) la care se adaugă Rezervația Naturală Ostrovul Haralambie. Acest ansamblu de spații protejate se înscrie în categoria de Arii Speciale pentru Conservare (SAC – Special Areas for Conservation).
Pentru a atinge obiectivele de protecție într-o arie protejată, două tipuri de activități sunt esențiale: comunicarea și educația. În cursul anului 2016 echipa Asociației Centrul de Educație pentru Dezvoltare Durabilă (CEDDu) a implementat un prim proiect de educație ecologică finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România – Situl Natura 2000 Valea Mostiștei – Ținutul apelor din inima Câmpiei Române – alături de Asociația Echilibru (custodele acestui sit) și de patru școli gimnaziale: Lehliu-Gară, Valea Argovei, Frăsinet și Gurbănești. Rezultatele acestuia au fost remarcabile, dar echipa de implementare a constatat faptul că este necesară multiplicarea căilor de comunicare a informațiilor despre sit atât pentru localnici cât și pentru vizitatorii din zonă, dar și continuarea activităților de educație pentru elevii din zonă. Așa a apărut proiectul Poduri între natură și oameni pe Valea Mostiștea care are aceeași sursă de finanțare și aceeași parteneri. Începând cu data de 8 mai 2017 elevii de la școlile din Lehliu-Gară, Gurbănești, Valea Argovei și Frăsinet au participat la activități de învățare diferite de cele pe care le fac în mod obișnuit: lecții în natură, cartări și observații în localitățile lor, workshop-uri și ateliere creative.
În sens metaforic, scopul proiectului a fost construirea unor poduri între generații, poduri pe care să circule în primul rând informațiile și care să ajute la creșterea vizibilității acestei arii protejate. Dacă anul trecut echipa de implementare a lucrat mai mult cu copiii și atunci peste 40 dintre ai au devenit rangeri juniori pentru acest sit, în acest an, pe lângă multiplicarea și diversificarea activităților de învățare s-a încercat construirea unor poduri de legătură între adulți și elevi cu același scop.
Astfel, probabil cea mai frumoasă și emoționantă activitate a fost cea numită în aplicația proiectului “Bunicii Mostiștei“. Cu sprijinul profesorilor de la cele 4 școli, au fost organizate întâlniri ale elevilor cu oameni ce au foarte multe povești după o viață petrecută pe valea Mostiștei. Bunicii – foști lucrători în domeniul amenajărilor hidrotehnice sau cadre didactice pensionare, care sunt modele în micile comunități rurale din acest spațiu – au povestit micuților despre viața de acum câteva decenii în acest spațiu, au adus în fața lor oameni, obiceiuri, toponime uitate, fapte si povești cu tâlc.
În ultimele săptămâni din anul școlar și chiar în primele două din vacanța de vară, elevii însoțiți de profesorii lor au avut programate activități outdoor. Vârsta satului, La pas prin…, Biodiversitatea Sitului Natura 2000 – Valea Mostiștea, Vânătorii naturii sunt nume ale unor activități outdoor care au însemnat multe ore de muncă placută pentru întocmirea de schițe, pentru cartări sau aplicarea unor chestionare și completarea unor fișe de observație realizate de elevii de la cele patru școli partenere sub îndrumarea cadrelor didactice. Parcurgerea acestor activități a avut două obiective: primul a fost acela de a arăta copiilor că au foarte multe lucruri de învățat și în afara sălii de clasă și mai ales faptul că observațiile directe pot fi realizate prin intermediul unor mijloace extrem simple. Cel de-al doilea obiectiv a fost testarea viabilității acestor activități pentru a fi introduse într-un manual ce este în curs de realizare în acest proiect, manual – “Natură și oameni în Valea Mostiștea” – ce va putea fi folosit de toate școlile din și din apropierea sitului la disciplina nou introdusă în planul cadru Opțional integrat la nivelul mai multor arii curriculare. Fiecare lecție din acest manual – ce va fi tipărit pe hârtie, dar care se va afla în curând și în mediul on-line pe site-ul www.ceddu.ro – va avea o componentă informativă și una aplicativă. Activitățile de învățare vor integra cunoștințe ale elevilor de la două sau mai multe discipline tocmai pentru a schimba paradigma învățării. Spre exemplu – o lecție de geografie desfășurată în sat – La pas prin… – în care elevii realizează schițe ale străzilor, fac observații despre modul în care arată locuințele din comunitate, materialele din care sunt construite, modul de organizare al gospodăriilor, poate fi utilizată și la orele de Educație tehnologică dar și la TIC (pentru prelucrarea informațiilor obținute pe teren). O lecție de biologie despre ecosistemele naturale poate fi utilizată și la matematică pentru a evalua numărul de ecosisteme, de câte specii și de câte exemplare e nevoie pentru avea un ecosistem complex, ce înseamnă abundența și dominanța speciilor într-un ecosistem. O lecție de istorie se poate transforma în una de geografie folosind hărți vechi și analizând dinamica spațială a localitățior și a toponimelor, modificările morfologiei văii și rețelei de drumuri sau a amenajărilor antropice.
Majoritatea activităților desfășurate pe teren au fost valorificate apoi în școală și prezentate de elevii participanți colegilor lor în cadrul unor workshop-uri și a unor ateliere creative organizate la fiecare școală parteneră. Aici copii și-au demonstrat competențele de prezentare, de organizare a informațiilor, de realizare a unor materiale didactice sau de promovare turistică a Sitului Natura 2000 Valea Mostiștea. Astfel, o mulțime de informații colectate pe teren și chiar la întânirile cu Bunicii Mostiștei au ajuns la colegii lor, dar după ce au fost filtrate și prelucrate de cei ce le-au colectat.
Un alt obiectiv important al echipei CEDDu a fost realizarea unei hărți turistice a sitului. Aceasta are o varianta printată și una interactivă prezentă în mediul on-line, ce poate fi accesată chiar și de pe telefonul mobil la adresa http://ceddu.ro/situl_natura_2000_valea_mostistei/index.html. În numeroasele vizite desfășurate în ultimii doi ani de activități în Valea Mostiștea, echipa CEDDu a constatat două lucruri: peisajele de câmpie pot fi spectaculoase, iar oamenii ce au trăit în aceste locuri au lăsat povești și construcții absolut remarcabile. Aceasta a identificat și a propus vizitatorilor douăsprezece puncte de interes ale Mostiștei care cuprind puncte de belvedere sau de observare a păsărilor, situri arheologice, biserici vechi cu povești fascinante, o casă memorială, popasuri turistice, dar și o parte din barajele de pe râul Mostiștea. Fiecare punct de interes are atașate informații și fotografii care vin să întregească experiența vizuală a unui turist aflat în vale. Pentru că vorbim de o arie protejată, echipa s-a gândit ca ar fi oportun să încurajeze velo-turismul și a propus – alături de Asociația Adevărații VeloPrieteni – și un traseu de bicicletă care urmărește malurile lacurilor de pe Mostiștea și ajunge în sau în apropierea punctelor de interes.
Proiectul finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România și coordonat de Asociația CEDDu a construit în ultimele luni o mulțime de Poduri între natură și oameni. La numai o oră distanță de București, într-un sit Natura 2000, copiii descoperă și învață în afara spațiului școlii, bătrânii se destăinuie și spun povești pe care elevii le duc mai departe, specialiștii împărtășesc rezultatele muncii lor, vizitatorii descoperă minuni naturale și antropice ascunse pe malurile apei, în mici pâlcuri de pădure sau risipite prin satele de câmpie și le împărtășesc prietenilor.