Cele mai importante delte ale Lumii

Dincolo de topurile și clasamentele personale, deltele sunt niște forme de relief deosebit de importante, vitale chiar pentru ecosistemele și biodiversitatea Terrei. Complexitatea elementelor hidro-geologice, forma acestora într-o continuă schimbare și numărul mare de specii fac din deltă nu doar o simplă formă de relief rezultată din depunerea de aluviuni (mâl și nisip) la vărsarea unei ape curgătoare într-un lac, mare sau ocean, ci o adevărată „Terră în miniatură”.

DELTA OKAVANGOULUI, Botswana – cea mai mare deltă interioară din lume

Grandiosul fenomen ia naștere în dealurile de vest din Angola, unde mai multe izvoare se unesc în râul Kavango, care străbate Namibia și intră în Botswana, pentru a forma în Delta Okawango. Cu mult timp în urma, fluviul Okawango se vărsa într-un uriaș lac interior cu apa dulce, numit Lacul Magkadigadi. În urma procesului de încălzire globală, lacul a secat și s-a tranformat în câmpiile Magkadigadi de astăzi. Activitatea tectonică a întrerupt cursul râului și a format actuala deltă. Astfel, a apărut o rețea singulară de ape care susține un ecosistem bogat cu o varietate imensă de plante și animale.

La intrarea în Deșertul Kalahari, circa 95% din volumul acvatic se evaporă. În timpul sezonului ploios, delta acoperă o suprafață de 16.000 kilometri pătrați, iar în cel secetos, se restrânge pe 9.000 kilometri pătrați. Aici trăiesc 400 specii de păsări și peste 200.000 de mamifere mari, între care circa 30.000 de bivoli și elefanți africani.

DELTA RHONULUI, Franța

Fluviul Rhone se varsă în Marea Mediterană, alcătuind nu doar cea mai frumoasă deltă din Franța, ci una dintre cele mai bine protejate delte din întreaga lume. Întreaga regiune este, de fapt, inclusă în granițele Parcului Național Camargue, zonă protejată încă din anul 1970.

Rezervația acoperă o suprafață de 80.000 hectare, incluzând aici mlaștini, pășuni, păduri, dune de nisip și sărături. Este cea mai mare deltă din Europa occidentală. Regiunea este celebră pentru vremea aspră, cu peste 300 de zile pe an în care bate Mistralul, un vânt rece și uscat care vine din nord-vest peste întreaga Vale a Rhone-ului. O treime din suprafața deltei este strict protejată, accesul oamenilor fiind interzis cu desăvârșire. Asprele măsuri au fost luate în scopul salvării și conservării speciilor rare de plante și animale, precum și pentru menținerea ecosistemului local, care este foarte fragil. În restul teritoriului deltei, cu un permis special, sunt acceptate vânătoarea, agricultura și extracția sării.

Deși Camargue adăpostește o bogata biodiversitate, delta este renumita în întreaga lume pentru trei specii: o rasă de tauri negri mai mici și mai supli decât cei de coridă, frumoșii Cheval Camarguais, o rasă locală de cai albi, alături de cele peste 50.000 flamingo roz care poposesc în mlaștini în timpul lunilor de vară.

DELTA GANGELUI, India

Deși este cel mai sacru fluviu al hinduismului, nu este nici cel mai lung, nici cel mai puternic curs de apă din lume, însă delta sa deține recordul de cea mai mare și mai întinsă deltă de pe Terra. În afară de acest record, Delta Gangelui mai deține un impresionant record. Denumita Sunderband în dialectele locale, locul unde Gangele se varsă în Oceanul Indian adăpostește cea mai mare concentrație de tigri din lume. De asemenea, regiunea este considerată drept una dintre cele mai fertile de pe Pământ.

Delta este cuprinsă între râurile Hooghly și Meghna, de-a lungul Golfului Bengalului, pe teritoriile Indiei și Bangladesh-ului, având o lungime de circa 350 kilometri. Are formă tipică, triunghiulară și acoperă o suprafață totală de aproximativ 105.000 kilometri pătrați. Este compusă dintr-un labirint de cursuri de apă, mlaștini, mangrove, lacuri, aglomerări de sedimente și câmpii inundate. În ciuda riscurilor ridicate, cauzate de inundațiile musonice, cicloni și atacurile venite din partea tigrilor și crocodililor, un număr imens de oameni (între 125-143 de milioane) trăiesc în Sunderband.

Delta este situată într-o zonă tropicală, cu precipitații bogate, în sezonul ploios înregistrându-se până la 3.000 mm zilnic. Conform specialiștilor, aici trăiesc aproximativ 1.020 tigri bengalezi, specie protejată, aflată pe cale de dispariție. Anual, peste 30 de oameni sunt uciși de tigri, dar populația continuă să venereze tigrii, considerați drept gardienii divini ai deltei.

DELTA NILULUI, Egipt

Delta fluviului sacru al vechilor egipteni este cea mai cunoscută și mai studiată deltă din lume. Aceasta se întinde de la Alexandria până în Port Said, are o lungime totală de 240 de km de la est la vest și de 160 de km nord – sud, fiind separată de brațele Damietta și Rosetta. Din punct de vedere geomorfologic, Delta Nilului este considerată o “deltă arcuită”, datorită formei sale specifice. Din cauza construirii barajului de la Asswan, delta nu mai primește aportul anual de nutrienți și sedimente iar pământul câmpiilor inundabile este din ce în ce mai steril, în prezent, agricultorii fiind obligați să folosească cantități mari de fertilizatori chimici, ceea ce, evident, nu duce decât la poluare și răspândirea fenomenului de eutrofizare.

Delta Nilului este și astăzi, la fel ca în Antichitate, grânarul Egiptului și singura speranță pentru agricultura din acesta țară deșertică. Din acest motiv, jumătate din populația Egiptului, adică peste 80 de milioane de oameni, traiește în Delta Nilului. Aici crește nufărul de Nil și celebra trestie de papirus. Câteva sute de specii de păsări de apă iernează aici, printre care și cea mai mare concentrație de pescăruși pitici din lume. Alte specii de păsări des întâlnite sunt egretele, ibișii și stârcii. Tot aici trăiesc multe broaște țestoase, manguste și varani de Nil. În Antichitate se întâlneau și crocodili, hipopotami, elefanți, leoparzi și lei, dar, în prezent, toate aceste specii au dispărut de aici.

Cele mai ridicate temperaturi se înregistrează în luna august, când mercurul termometrelor urcă până la 48 grade. Delta Nilului se află în pericol de eroziune, deoarece în fiecare an dispar circa 50 kilometri pătrați din suprafața sa, ceea ce i-a facut pe specialiști să estimeze că în anul 2550, delta străvechilor faraoni va dispare cu desăvârșire.

DELTA VOLGĂI, Rusia

Volga este cel mai mare fluviu al Europei, deci este de înțeles ca acesta să se verse în Marea Caspică formând cu această ocazie o deltă imensă, lungă de circa 160 km. Cu toate că și aici zelul absurd al comuniștilor și-a lăsat amprenta, cei care au vizitat-o susțin că seamănă cu Delta Dunării, așa cum arăta aceasta acum 50-60 ani.

Este o deltă relativ nouă, care crește într-un ritm susținut. Dacă în anul 1880, acoperea o suprafață de doar 3.222 kilometri pătrați, astăzi magnifica Deltă a Volgăi se întinde pe 27.224 kilometri pătrați. Și în privința protecției, Delta Volgăi stă mult mai bine decât abuzata Delta Dunării. Paradisul vegetal de pe Volga a fost protejat încă din anul 1919, când aici a fost declarată Rezervația Astrahan.

La fel ca delta noastră, Delta Volgai este un important loc de popas și cuibărit pentru păsările de apă și cele de pradă. Cu toate că este celebră la nivel mondial pentru numeroasele specii de sturioni care încă abundă în apele sale, crapii și somnii compun majoritatea populației piscicole de la gurile de vărsare ale Volgăi. Între anii 1984-2001, delta a pierdut circa 277 kilometri pătrați de mlaștini, din pricina agriculturii excesive. În prezent, aici, toate activitățile agricole și industriale sunt interzise, autoritățile străduindu-se să găsească o soluție care să ducă la stoparea deșeurilor industriale și a fertilizanților aruncați în amonte. Fenomenele negative au dus recent la eutrofizarea apelor salmastre de la vărsarea în Marea Caspică.

DELTA MEKONGULUI, Vietnam

Vietnamezii o denumesc: dong bang song Cuu Long, adică Delta celor Noua Dragoni. Este o delta de dimensiuni mari, care acoperă în sezonul ploios o suprafață de 39.000 kilometri pătrați. Fiind o deltă situată într-o regiune joasă de coastă, Delta Mekong-ului este foarte ușor predispusă inundațiilor de proporții, cu toate că, în ultimii ani, s-a constatat că încălzirea globală și-a pus și aici amprenta, sub forma aridizării.

Datorită altitudinii foarte scăzute, specialiștii presupun că dacă anotimpurile ploioase vor continua cu aceeași intensitate, în anul 2030 întreaga deltă va fi inundată. Cele mai afectate provincii vor fi Ben Tre și Long An, circa 51%, respectiv 49% din suprafețele lor urmând să se afle la 1 metru sub ape. Descoperirile arheologice din siturile Oc Eo și Funan sugerează că delta a fost fundamentul creșterii și dezvoltării regatelor Funan. De-a lungul zbuciumatei istorii a Vietnamului, locuitorii săi s-au refugiat deseori în deltă, de unde lansau atacuri-fulger asupra invadatorilor.

Întreaga regiune este faimoasă pentru culturile sale de orez care produc aproape jumătate din cantitatea necesară Vietnamului pentru consumul intern – fapt care plasează Vietnamul pe locul doi, dupa Thailanda, pe lista producătorilor de orez, la nivel mondial. De fapt, Delta Mekongului produce singură mai mult orez decât Japonia și Corea de Sud la un loc. Pe lângă acest aspect, zona adăpostește o industrie piscicolă axată pe comercializarea peștilor din speciile basa, somnul Tra și diverse specii de creveți. Delta a fost declarată recent “Comoară Biologică”, un numar de peste 1.000 de noi specii de animale fiind descoperite aici în ultimii ani, incluzând o specie de șobolan sălbatic despre care lumea științifică credea că a dispărut.

DELTA FLUVIULUI YANGTZE, China

Fluviul Yangze este considerat leagănul culturii și civilizației chineze, iar delta sa a fost dintotdeauna principalul centru cultural și economic al Chinei. Delta în sine conține una dintre cele mai dens populate orașe din lume – metropola Shanghai, care are o densitate de 2.700 loc/km2. Dar, asupra deltei mitice a chinezilor pândește pericolul poluării: din cauza suprapopulării, a fabricilor, fermelor și orașelor, organizația internațională WWF a declarat că Delta Yangtze-ului a devenit, în ultimii ani, principalul factor poluator al Oceanului Pacific.

Delta beneficiază de un climat subtropical, cu temperaturi blânde. Aici se află cele mai fertile soluri din întreaga Chină, zona predominând în cultivarea orezului. Iazurile Qing Pu conțin cinci specii diferite de pești cu valoare economică ridicată, producând 29.000 de tone de pește anual. Principala temere a ecologiștilor și pescarilor chinezi este aceea că, la un moment dat, apele reziduale din orașe, fabrici și uzine se vor revărsa în lagunele create de om și în lacurile naturale, ducând la o catastrofă ecologică ireparabilă.

DELTA NIGERULUI, Nigeria

Este o deltă uriașă situată într-una dintre cele mai dens populate zone ale Africii. Se întinde pe o suprafață totală de peste 70.000 kilometri pătrați și ocupă 7.5% din suprafața Nigeriei. Delta este locuită de 31 de milioane de oameni din mai mult de 40 de grupuri etnice, majoritari fiind băștinașii Efik, Ibibo Annang, Oron, Ijaw, Youruba și Kalabari. Din nefericire, delta se află într-o zonă bogată în petrol, iar în momentul de față este devastată de poluare. Furturile și încălcarea flagrantă a drepturilor omului fac parte din realitatea zilnică. Luptele și razbunările între clanurile care se confruntă pentru stăpânirea tuturor resurselor deltei continuă și în prezent, nestingherite de autorități.

Vegetația deltei Nigerului este caracterizată de păduri lacustre, iar fauna este variată. Aici trăiesc încă specii periclitate în Africa, precum elefanți, cimpanzei, maimuțe guenon, antilope duiker, cimpanzei și hipopotamul pigmeu. La fața locului nu există însă nici cea mai mică formă de protecție a naturii, iar în cele câteva petice de teren declarate rezervații despăduririle continuă.

Cu toate acestea, pe lângă diminuarea alarmantă a pestilor și a lemnului din deltă, populația umană crește continuu, specialiștii estimând că tendința va continua până când dezastrul ecologic va fi total, iar oamenii nu vor mai găsi pește sau lemn; doar că atunci va fi prea târziu pentru delta ajunsă într-un punct fără întoarcere, în care autorefacerea ecosistemului nu va mai fi posibilă. Experții estimează că Delta Nigerului va fi astfel prima deltă din lume distrusă în totalitate și în exclusivitate de activitățile omului.

DELTA FLUVIULUI LENA, Rusia

În nordul Siberiei, la vărsarea în Oceanul Arctic, există o deltă neobișnuită și extrem de interesantă prin toate particularitățile sale. Aflată în nordul extrem și fiind putin afectată de activitatile umane, delta prin care se varsă fluviul Lena, adăpostește o lume secretă, puțin studiată, un paradis rămas în mare parte intact.

Lena este unul dintre cele mai mari fluvii ale Terrei, precum și unul dintre puținele fluvii al cărui curs de apă este orientat spre nord. Izvorăște dintr-un mic lac din sudul Rusiei și se întinde pe o lungime de 4.400 kilometri. Malurile sale sunt mărginite de păduri nesfârșite, meandre fluviale și coline stâncoase. Întreaga regiune a deltei se află timp de 7 luni sub imperiul iernii arctice, primăvara transformând această deltă de tundre, în mlaștini fertile.

Delta Lenei este de o importanta capitală pentru clima globală. Fără fluviul Lena, Marea Laptev, în care se varsă acesta, nu și-ar putea îndeplini funcția termorelgatoare. Pe timpul iernii, apele dulci strânse de Marea Laptev, putin adâncă, se transforma în uriașe blocuri de gheață ce se răspândesc în Oceanul Arctic. Blocurile se topesc în câțiva ani, iar întregul proces menține stabilă temperatura Oceanului Planetar și circulația curenților marini prin nordul planetei. Fauna ornitologică este deosebit de bogată aici, fiind compusă din diferite specii de lebede, fundaci, ploieri, gâște, pescăruși, șoimi și bufnițe polare. În anul 1995, autoritățile de la Moscova au decis crearea unei rezervații care să includă cea mai mare parte a deltei.

DELTA AMAZONULUI, Brazilia

Amazonul are peste 1000 de afluenţi, dintre care 15 au lungimea de peste 1500 km fiecare, iar doi dintre ei sunt mai lungi decât Dunărea, având peste 3000 km. Astfel, afluentul Madeira are 3379km şi este cel mai lung afluent de pe glob. Lăţimea apelor Amazonului propriu-zis are 2 km la Iquitos şi 5 km către Manaus, iar adâncimea apei este între 20 şi 50 m, pe alocuri chiar 80 m. Lăţimea apei în cursul inferior este intre 15 şi 20 km, iar înainte de delta, între 80 şi 150 km, dar adâncimea apelor scade la 20-25 m. După alte surse, lăţimea cursului ar fi de 11 km la intrarea în estuar şi aproape 300 km în sectorul terminal al estuarului.

Ansamblul gurilor Amazonului corespunde unei delte în care fluviul se desparte in multe braţe, ce delimitează numeroase insule, printre care şi Marajo, cea mai mare insulă fluvială înconjurată de ape dulci.

Datorită marilor cantităţi de aluviuni, delta amazoniană este într-o continuă schimbare. Este o deltă de un tip aparte (cea mai mare din lume, de circa 100 000 km pătraţi). Această deltă este limitată la nord-vest de braţul principal, Amazonul propriu-zis, iar la sud-est de braţul Para în care se varsă apele râului Tocantins.

DELTA DUNĂRII, România

Este a doua deltă ca mărime din Europa, iar specialiștii susțin că este și cea mai bine conservată. Cea mai mare parte a Deltei Dunarii se afla în Județul Tulcea, iar partea sa de nord din brațul Chilia aparține Ucrainei. Suprafața totală a Deltei Dunării este de 4.152 kilometri pătrați, dintre care România deține 3.446 kilometri pătrați.

Din punct de vedere geomorfologic, este o câmpie joasă aluvională, acoperită de mlaștini și ape. Este alcătuită dintr-o încrengătură de canale, lacuri, plauri, dune, păduri și smârcuri care comunică între ele. Cel mai mare lac este Dranov, cu o suprafață de 27,1 kilometri pătrați. Clima de aici este continental-marină, delta fiind cea mai secetoasă și însorită parte din România. Clima este influențată puternic de vânturile din Câmpia Rusă, care produc furtuni frecvente, mai ales primăvara și toamna.

Delta Dunarii circumscrie ecosistemul cu cele mai multe specii de păsări din Europa, pe timpul verii întâlnindu-se aici peste 320 de specii, dintre care 166 cuibăresc în deltă, iar 159 sunt migratoare. Pe timp de iarnă, peste 1 milion de gâște sălbatice, lebede, lișițe și rațe poposesc între stufuri. În deltă trăiesc aproximativ 20.000 de localnici, dintre care 4.600 în orașul port Sulina. Zona are cea mai mică densitate umană din România, aici fiind întâlnite doar 27 de sate.

Întregul ecosistem deltaic al Dunării a fost declarat Rezervație a Biosferei și sit UNESCO încă din anul 1991, dar, cu toate acestea, distrugerea și poluarea continuă nestingherite. Lipsa unor mecanisme eficiente de protecție și a unor amenzi pe măsură fac ca poluarea Dunării din amonte, concesionările private ale luciurilor de apă, construcțiile ilegale, cursele cu șalupe de mare viteză care deranjează păsările, braconajul fără limită, arderea haotică a suprafețelor de stuf, să rămână principalele și gravele probleme încă nesoluționate ale Deltei Dunării.

Sursa info: Travel.descopera, anidescoala, wikipedia

Surse foto: trilulilu, turism.bzi, zooland, greenly, travel.descopera, toxel, commons.wikimedia, parstimes, gorj-domino, mediafax, arctic-predators, awi, tinas, plaja, ecodeltafishing, kootation, dimensionsinfo, paxgaea, anidescoala