Așa cum sugerează și numele său, Muntenegru este o țară muntoasă, impresionând prin trasee montane periculoase din punctul de vedere al dificultății parcurgerii lor și al pantelor. Acest lucru nu a oprit, însă, dezvoltarea turistică a țării, care a luat avânt în ultimii ani datorită imaginii politice din ce în ce mai bune pe care a căpătat-o această republică.
1. În primul rând, este de menționat masivul Durmitor, de vârstă alpină, al cărui nume îl poartă și cel mai întins parc național din Muntenegru. Masivul este situat în nord-vestul țării, iar pe teritoriul Muntenegrului ajunge la o altitudine maximă de 2522 m, în vârful Bobotov Kuk. Masivul se învecinează în nordul său cu canionul râului Tara, în vest cu canionul râului Piva, în sud cu canionul râului Komarnica, iar înspre est acesta se deschide larg către platoul său înalt, situat la o altitudine medie de 1500 m, numit platoul Kezerska Povrs (Platoul Lacurilor). Dintre aceste limite, cel mai spectaculos este Canionul Râului Tara (Foto 1), lung de 80 km și cu o adâncime de 1300 metri.
Panorama celor 48 de vârfuri ce depășesc 2000 m este superbă, iar înălțimile și canioanele sculptate în rocile dure ale masivului de râurile repezi conferă o frumusețe amețitoare parcului. Pe lângă acestea, cele 18 lacuri glaciare sunt dovezi inextricabile ale întinderii peste aceste înălțimi în sudul Europei a calotei glaciare pleistocene din trecutul geologic nu prea îndepărtat. Lacurile, supranumite ”Ochii muntelui negru”, se găsesc la altitudini variate și sunt împrăștiate atât în masivul propriu-zis, cât și pe Platoul Jezerska.
Numele masivului își are rădăcinile în vechiul dialect vlah, ba chiar, după unele surse, după cuvântul românesc ”dormitor”, care poate fi interpretat ca ”muntele care doarme”, sau ”muntele visător”. Parcul Național omonim a fost creat în 1952 și după nici 30 de ani a fost inclus pe lista Patrimoniului Universal UNESCO. Cu toată conservarea de care beneficiază, masivul Durmitor nu scapă de sub ochii turiștilor, mai ales în timpul iernii, când își demonstrează cu prisosință potențialul skiabil. Centrul turistic al Masivului Durmitor (Foto 2) este micul oraș Žabljak, care în timpul iernii și chiar și al sezonului estival, ajunge în unii ani să își dubleze numărul locuitorilor, datorită afluxului de turiști.
2. O altă destinație de recreere, dar și de studiu, este Pădurea Biogradska Gora, localizată în regiunea Bjelasica din centrul Muntengrului, între râurile Tara și Lim. Parcul Național Biogradska Gora se poate lăuda cu întinsele păduri nemorale și de conifere neatinse de mâna omului, desfășurate pe aproape toată suprafața sa (54 km²), cu pante ridicate, numeroase vârfuri de peste 2000 m altitudine, șase lacuri glaciare, dintre care cel mai accesibil și mai întins este lacul Biogradsko, situat chiar la intrarea în parc, la o altitudine mai mică de 1500 m. Pârâuri zgomotoase brăzdează versanții masivului, iar arborii seculari își găsesc reflectarea în petecele de pășuni alpine și în lacurile cristaline.
Parcul este recunoscut și pentru aspectele sale unice din punct de vedere geomorfologic, prin atractivitatea științifică a sa. Deși centrul urban al parcului este localitatea Kolašin, multe alte situri de o importanță istorică și arheologică au mare căutare printre oamenii de știință și turiști.
Deși este cel mai puțin întins dintre toate cele patru parcuri naționale ale Muntenegrului, Biogradska Gora deține o floră și faună diverse, cu peste 26 de habitate de plante diferite, 10 speci de mamifere sub strictă protecție, 150 de specii de păsări, dar și 86 de specii de arbori și arbuști protejați. În mediul acvatic, cel mai protejat este păstrăvul, cu cele trei specii ale sale, iar masivul forestier propriu-zis conține arbori de peste 500 de ani vechime. De asemenea, în jurul lacului Biogradska, există câteva specii caracteristice de arbori, cum ar fi: Fagul European, Paltinul și Frasinul European, iar pe pantele versanților cresc fagul și bradul argintiu.
3. Parcul Național Lovćen se suprapune masivului montan omonim, situat în sud-vestul Muntenegrului. Muntele Lovćen ”răsare” din apele Adriaticii și formează acea ”terra ingognita” de dincolo de orașul Kotor (Foto 3), cel mai important centru urban de pe coastele golfului Boka Kotorska. Deși nu atât de semeț precum Masivul Durmitor, Muntele Lovćen ajunge aproape de 2000 de metri, prin cele două vârfuri impunătoare ale sale, Štirovnik (1,749 m) și Jezerski (1,657 m).
Aspectul masivului este diferit de cel al munților din centrul și nordul țării, acesta fiind cu mult mai stâncos, fragmentat și străbătut de depresiuni înguste. Privit de pe malul Mării Adriatice, se poate observa ușor cum Muntele Lovćen stă sub influența a două climate, cel mediteranean și cel montane, prin succesiunea etajelor sale de vegetație în altitudine și întrepătrunderea lor pe văile râurilor ce izvorăsc de acolo și se varsă în golf. Conexiunile la nivel biogeografic dintre cele două etaje au stat la baza dezvoltării și menținerii a unor asociații biologice diverse, care înglobează nu mai puțin de 1158 de specii de plante, dintre care patru sunt endemice.
Parcul a fost creat, ca și cel precedent, în anul 1952, iar în afară de bogățiile naturale de ordin biologic și geomorfologic, sub aripa acestuia sunt conservate și câteva situri istorice și arhitecturale (cătunurile ce amintesc de organizarea teritoriului în spațiul rural apusean din România), specifice culturii muntenegrene. De menționat este și drumul în serpentine ce leagă orașul Kotor de satul Njegusi, unde își are sorgintea familia regala a Muntenegrului, Petrović.
4. Ultimul nostru popas este la lacul Skadar (Foto 4), un lac tectonic situat la granița Muntenegrului cu Albania, și care deține și recordul de a fi cel mai întins lac din întreaga Peninsulă Balcanică. Lacul ajunge la o adâncime de 6 m sub nivelul mării, iar dimensiunile sale variază între 370 km2 și 530 km2. Lacul este considerat de limnologi ca fiind o criptodepresiune umplută cu apa adusă de râul Morača și drenat înspre Marea Adriatică de râul Bojana. Pe lângă sursele de suprafață ale lacului, au mai fost descoperite și câteva surse de apă dulce provenite din subteran și care alimentează fundul lacului în zona sa centrală. Lacul nu este nici pe departe omogen, acesta prezentând câteva mici insule, precum insula Beška, ce găzduiește viața monahală a două mănăstiri ortodoxe, precum și sediul unei fortărețe. 
Parcul Național Skadar a fost organizat recent, în 1983, dar acesta cuprinde doar cele două treimi ale sale situate pe teritoriul Muntenegrului. Restul lacului, de pe teritoriul Albaniei, face parte din Zona Umedă Skadar, protejată prin Convenția Ramsar a zonelor umede de importanță internațională. Cu ce vine lacul Skadar nou din punct de vedere științific? Acesta este unul dintre cele mai mari refugii ale păsărilor din Europa. Dintre cele 270 de specii de păsări care trăiesc în această arie protejată, pelicanii sunt cei mai populari, iar stârcii și pescărușii găsesc și ei condiții prielnice și surse de hrană bogate în specii de crap și anghilă, pentru a se stabili aici în număr mare. Turiștii care ajung la acest lac în interes piscicol trebuie să fie foarte atenți, deoarece șapte specii de pești sunt deja considerate endemice pentru Lacul Skadar (Foto 5), iar celelalte nu pot constitui obiectul nelimitat al unui pescuit sportiv.
Dacă v-am făcut curioși în privința parcurilor naționale din Muntenegru, rutele complicate spre acest stat sunt deschise aventurierilor și nu numai. Dar până la vară, când traseele vor fi iarăși pretabile parcurgerii pentru cei cărora le place să străbată lumea cu rucsacul în spate sau șoferilor curajoși, pârtiile de schi din Masivul Durmitor își așteaptă vizitatorii.
Îi mulțumesc în mod special prietenei mele, Andra Tomescu, de la care am obținut pozele, și care și-a dat acordul să le public spre a fi utile cititorilor Greenly!
Referințe:
http://www.nparkovi.me/sajt/np-biogradska-gora
http://baumzaehlen.de/en/areas/montenegro/biogradskagoranationalpark.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Lake_Skadar
http://whc.unesco.org/en/list/100
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_national_parks_of_Montenegro
Anto
14/12/2013
superb