Potopul lui Noe… mit sau adevar? (partea I)

Cu siguranta ca orice om a auzit despre marele potop sau potopul lui Noe, o catastrofa ce a distrus lumea antediluviana si a schimbat total morfologia scoartei terestre. Urmand raportul Biblic, oamenii de stiinta au incercat in ultimele veacuri sa gaseasca dovezi empirice ale existentei acestui potop, dovezi ce au produs mai mult confuzie in societate… Din cate stiu, Arca lui Noe este la a doua sau a treia descoperire in momentul de fata; astfel, scepticismul oamenilor, si-asa alimentat de superstitii si prejudecati, a fost mult accentuat in ultimele decenii.

Au fost mai multe teorii ale potopului care incearca sa lege oarecum descrierea Bibliei cu ultimele descoperiri ale stiintei, fara succes insa, datorita excluderii reciproce a celor doua modele in ce priveste vechimea evenimentului.  Cele mai cunoscute au fost „teoria potopului local” si „teoria potopului calm”. Vom incerca in cele ce urmeaza sa vedem cat de bine se leaga descrierea Biblica cu uniformismul sustinut de majoritatea oamenilor de stiinta.

In cazul unui potop local, construirea unei corabii chiar nu mai era necesara; marimea ei ar fi fost exagerat de disproportionata (echivalentul a 522 vagoane de tren) daca ar fi fost conceputa numai pentru o fauna regionala. Aceasta ar fi putut scapa usor de un potop local prin modalitatea evidenta de a migra la altitudini mai mari in alte parti ale pamantului. O alta inconsecventa a potopului local este legata de nivelul si durata acestuia. Relatarea biblica ne spune ca potopul a acoperit varfurile celor mai inalti munti (Genesa 7:19-20) si situatia aceasta a durat timp de zece luni (8:5) dupa ce a inceput potopul. Daca muntii au fost tot atat de inalti cum sunt astazi, asa cum presupune teoria potopului local, apele au fost de cel putin 5.165 m (înălțimea Munților Ararat, pe care s-a oprit corabia), cel putin pentru o perioada de noua luni. Ca sa consideri ca acesta a fost un potop local, acest lucru ar impune apei potopului niste cerinte hidraulice imposibile. Ar trebui sa ne imaginam un potop de forma unui ou, inalt de vreo cinci kilometri si jumatate !

A doua teorie accepta realitatea potopului, insa considera ca efectele acestuia au fost cu totul neglijabile. Cu toate ca este ciudat si aproape de necrezut, teoria potopului calm a fost promovata si sustinuta de geologi competenti ai secolului XX si unii contemporani (Charles Lyell, J.L.Kulp, Davis Young și alții). Ei recunosc ca a existat un potop universal care a avut loc pe vremea lui Noe, dar apoi ei abandoneaza realitatea fizica, imaginandu-si ca este posibil ca un astfel de potop sa fi fost bland si linistit, nedaunator din punct de vedere geologic si care sa nu fi lasat nici o urma de natura fizica prin care sa fie atestat.

Felul in care obisnuitele procese lente si uniforme ale naturii ar putea lasa urme permanente sub forma unor mari straturi sedimentare si a unor cimitire de fosile in toata lumea si de-a lungul veacurilor, in timp ce o puternica convulsie hidrodinamica mondiala si unica – ce a distrus animelele de pe uscat si pamantul insusi – nu lasa nici o urma vizibila, constituie o enigma geologica unica. Ideea de a avea un potop „calm”, mondial si cu o durata de un an este absurda din punct de vedere hidrologic si geofizic.

Asa cum era de asteptat, corelarea erelor geologice cu raportul Biblic despre potop nu poate fi posibila si respectata in totalitate. Daca prima se schimba ori se modifica in functie de noile descoperiri si are un spectru larg de variatie si adaptabilitate, cea de-a doua nu lasa loc nici unei schimbari in desfasurarea evenimentelor. Intre cele doua modele nu exista neutralitate, astfel ca oamenii de stiinta sunt fie adeptii catastrofismului (fosilele, rocile si alte elemente ale crustei pamantului s-au format intr-o perioada relativ scurta de timp), fie a uniformismului (fosilele si rocile s-au format incet, intr-o perioada lunga de timp, prin aceleasi procese care actioneaza acum pe pamant). Toti sunt de acord cu existenta unui cataclism provocat de apa, natura oferind nenumarate dovezi in acest sens, de la un capat la celalalt al pamantului. Divergentele apar insa la raspunsul intrebarilor „cand?” si „cum?”.

In partea a doua, voi incerca sa prezint cateva argumente pro si contra celor doua teorii, lasand cititorul sa decida unde este mai mult adevar. Si aici trebuie sa mentionez ca nu exista neutralitate !
Sursa foto: www.transitionvoice.com

Despre autor
Absolvent al Facultatii de Geografie (UB) - specializarea Stiinta Mediului și al masterului "Evaluarea Integrată a Stării Mediului".
18 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. Stiu ca din punct de vedere logistic ar fi imposibil ca Noe impreuna cu ai sai sa zamisleasca o asa nava (care sa protejeze viata speciilor care misunau la vremea aceea pe scoarta). „Teoria potopului local” si „Teoria potopului calm” au baze stiintifice care, dupa cum spui si dumneata, domnule Razvan…ajung sa se “certe” odata aprofundate.
    De data aceasta n-o sa-mi argumentez afirmatia..pentru ca nu am destule informatii care sa ajute tema, dar cred ca mai degraba arca lui Noe ar putea sa fi fost un soi de banca ADN. Noi oamenii “ajustam” astazi UNELE ecosisteme (biocenoze si biotopuri)…si decidem cand este timpul reintroducerii unei specii (mai ales in agricultura). Imi dau seama cate controverse naste parerea mea…si totodata-mi pare rau ca pentru moment nu am destule informatii care sa-mi permita continuarea….

    Marian; an 3; IFR; Mediu

    • Salut punctul dvs de vedere în legătură cu problema potopului, însă nu pot fi de acord cu toate afirmațiile. Posibilitatea sau imposibilitatea ca o navă să protejeze viața speciilor existente la acea dată va face parte din subiectul următorului articol, o continuare a celui prezent.
      În ce privește funcția de „bancă ADN” a corabiei din raportul potopului, este pură speculație, sprijinită pe un suport filozofic mai degrabă decât științific. Chiar aș fi interesat de câteva argumente ce susțin această idee…

  2. Salut! Am remarcat faptul ca esti student la Geografie. Cu toate acestea afirmi in articol: ” apele au fost de cel putin 5.165 m (înălțimea Munților Ararat”. Relatarea din Geneza spune ca a fost acoperit cu 15 coti (6,5 m) cel mai innalt munte. Si atunci, ca si acum, cel mai inalt varf de munte este Everest-ul, 8850 m. Conform relatarii si acesta trebuia sa fie sub apa.

    1 – Ai idee ce volum de apa este necesar pentru a-l acoperi?
    Acum pe Pamant, toata apa, este aproximativ 1400 milioane km3. Suprafata Pamantului este de 510 milioane km2. De cate milioane de km 3 de apa era nevoie pentru a acoperi TOT Pamantul?
    2 – De unde a venit toata apa aceea si mai ales, unde s-a dus?

    Apoi, volumul Arcei era de 40000 mc si 8800 mp. Tot Geneza spune ca Noe a luat in Arca din toate speciile cel putin doua exemplare.

    3 – Unde au incaput? Unde a depozitat cantitatea uriasa de alimente si apa necesare pentru a supravietuii un an intreg?

    4 – Era fizic posibil ca opt oameni sa hraneasca, adape si sa curate dejectiile atator animale?

    Cred ca sunt intrebari pertinente, nu speculatii.

    • Salut Viktor!

      Da, întrebările tale sunt pertinente și mă bucur că mi le-ai adresat. Voi încerca să răspund la fiecare, separat, poate în altă ordine de cum le-ai formulat tu.
      Mai întâi trebuie să precizez un lucru: admiterea existenței unui potop global ne forțează să acceptăm și restul evenimentelor ante și post potop. Ăsta e un lucru foarte important.

      1. De unde a venit toată apa aceea și mai ales, unde s-a dus ?
      Dacă cercetăm cu atenție raportul Bibliei, vom observa unele detalii care ne scapă la prima vedere. În Geneza 1:6-8 scrie așa: „Dumnezeu a zis: „Să fie o întindere între ape și ea să despartă apele de ape”. Și Dumnezeu a făcut întinderea și ea a despărțit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Și așa a fost. Dumnezeu a numit întinderea cer.”
      Eu înțeleg de-aici că existau și niște ape „deasupra cerului”, adică o pătură de apă ce înconjura planeta, care avea foarte multe roluri: filtra lumina soarelui (razele UV) rezultând o lumină difuză, păstra o temperatură și umiditate constantă pe Pământ, perfectă pentru plante, animale etc (o posibilă explicație a dimensiunilor uriașe a fosilelor). Mai mult, până la potop nu căzuse niciodată ploaie pe pământ, pentru că nu era nevoie; exista acel abur menționat în capitolul 2, versetul 6. De-asta nici nu l-au crezut oamenii pe Noe când le spunea că o să plouă pe pământ.
      O altă sursă a apei menționată în Biblie este cea subterană, „izvoarele Adâncului” – s-au rupt toate izvoarele Adâncului celui mare și s-au deschis stăvilarele cerurilor Geneza 7:11
      Deschiderea izvoarelor Adâncului, din punctul meu de vedere, este cauza tectonicii globale, a formării continentelor și a derivei continentelor, datorită presiunii uriașe cu care apa a ieșit la suprafață (sunt numeroase studii și teorii în acest sens).
      Admiterea că cel mai înalt vârf de astăzi (Everestul) a fost același și pe timpul lui Noe, este greșită din punctul meu de vedere, pentru că atunci relieful nu era atât de accidentat (vezi relatarea Genezei), iar formarea masivelor montane așa cum le cunoaștem astăzi cred că se datorează ciocnirii plăcilor tectonice (în cazul Everestului, placa Indochina cu cea Asiatică). App, s-au găsit fosile de organisme marine chiar și pe vârful Everestului.
      Cea mai mare parte a înălțării munților Himalaya este plasată temporal în terțiarul târziu și în pleistocen R.F.Flint, Glacial Geology and the Pleistocene Epoch, New Yortk, pg 515, anul 1947

      Datorită schimbărilor climatice apărute la nivel global (inclusiv apariția polilor), o parte din apă a fost stocată sub forma calotei glaciare, o altă parte a fost stocată în sol formând apele subterane, iar o altă parte s-a constituit în oceane (de remarcat că până la potop nu erau oceane, ci doar mări).

      2. Ai idee ce volum de apa este necesar pentru a-l acoperi? De cate milioane de km 3 de apa era nevoie pentru a acoperi TOT Pamantul?
      Sincer, nu am la îndemână informațiile astea, dar pot afla. Trebuie ținut cont de faptul că relieful, configurația reliefului nu era la fel cum o știm noi astăzi. Chiar în condițiile existente astăzi, dacă relieful ar fi uniform pe întreaga suprafață a globului, apele l-ar acoperi cu peste 6 m.

      3. Unde au incaput speciile de animale pe arcă? Unde a depozitat cantitatea uriasa de alimente si apa necesare pentru a supravietuii un an intreg?
      Înălţimea corabiei era de 13, 716 m sau 30 coţi. Având în vedere că înălţimea unui etaj, în mod obişnuit, este de 3 m, atunci această corabie avea înălţimea unei clădiri cu 5 etaje, minus un metru. Corabia era împărţită în trei etaje. Înălţimea unui etaj era de mai mult de 4 metri (13,716:3=4,572m), ceea ce nu este de loc puţin. În lungime corabia era de 137,16 m, comparativ ar fi cât înălţimea unei clădiri cu 45 de etaje (137,16:3=45,72)! Suprafaţa totală a unui etaj era de trei mii o sută treizeci şi cinci metri patraţi (137,16X22,86=3 135,5682), iar suprafaţa totală a corabiei (având în vedere că corabia era împărţită în trei etaje), era de nouă mii patru sute şase întregi şi şapte sute patru metri patraţi (3 135,5682X3=9 406, 704). Având în vedere că pe vremea aceea nu erau animale carnivore (despre aceasta trebuie să discutăm separat), într-o cămară puteau sta mai multe animale şi păsări împreună și rămânea loc destul și pentru provizii.

      4. Era fizic posibil ca opt oameni sa hraneasca, adape si sa curate dejectiile atator animale?
      Este o întrebare la care răspunsul tău și al meu se bazează pe formula „eu cred”. Poate tu nu crezi că a fost fizic posibilă treaba asta, dar eu cred.

      Acestea au fost răspunsurile mele și nu reprezintă altceva decât punctul personal de vedere. Din mulțimea teoriilor și argumentelor studiilor științifice, aceasta mi s-a părut cea mai credibilă. Oricum, discuția rămâne deschisă… Sunt multe lucruri care se desprind din ceea ce am scris mai sus și sunt convins că au apărut întrebări noi la care voi încerca să răspund atât cât timpul și cunoștințele îmi permit.

      Toate cele bune

      • Draga Razvan, pot sa spun public (si sper sa nu deranjeze pe nimeni) cat de mult ma bucur ca faci parte din echipa Greenly si cat de mult te apreciez :)? Sper sa ramai langa Greenly cat mai mult timp!! Esti un om deosebit :)!

  3. 1 – Parerea cea mai acceptata este ca: Munții Himalaya sunt formați din roci sedimentare care s-au depus întâi în mare.
    Acum circa 40 milioane ani, placa indo-australiană se mișca spre nord-vest, înspre placa eurasiatică. Rocile vechi de pe fundul mării, aflate între ele, au fost treptat împinse în sus, formând începuturile munților Himalaya și ale podișului Tibet. La un moment dat, placa indiana a intrat sub cea Eurasiatică împingând și mai sus munții.
    Plăcile se mai mișcă și azi una spre cealaltă cu o viteză de câțiva centimetri pe an. Iar întreaga regiune s-a ridicat cu circa 3 000 m în ultimele milioane de ani.

    Acum 6000 de ani Everestul putem estima cu maxim 50 m. ( aproximativ, dar nu cu mai mult). Geografia Pamantului nu s-a modificat in 4300 de ani in mod substantial. Un munte de asemenea dimensiuni nu creste aproape instant, deoarece miscaile placilor tectonice sunt lente. Exista sapte placi tectonice majore si multe altele mai mici. Miscarea laterala a placilor este de 50 pana la 100 milimetri pe an.
    Eu consider ca ideea cu muntii mult mai mici acum 4300 de ani nu are sustinere geologica si nici logica.

    2 – Ar fi fost nevoie de aproximativ 4500 milioane km3 de apa ca sa fie acoperit Pamantul. Toata apa de pe tera este de 1400 milioane km3. Daca diferenta de 3000 milioane km3 a venit din cer, unde este? Toata lumea stie ca apa nu iese din atmosfera. Unde este?

    3 – Arca avea un volum de 40000 m3 si o suprafata de 8800 mp. Cate 2 animale si pasari din specia lor ar fi incaput acolo, cu tot cu mancarea si apa pentru un an de zile?

    • Faptul că o teorie este acceptată de mulți oameni de știință, nu înseamnă că este și adevărată; adevărul nu ține de majoritate. Și mi-e greu să cred că putem ști noi care sunt „taberele” în știință.
      Explicația ta cu privire la Munții Himalaya este doar o ipoteză bazată pe numeroase presupuneri. Mă leg acum doar de vârsta de 40 milioane de ani. Metoda de datare folosită (datarea radiometrică) depinde de următoarele lucruri:
      a) sistemul trebuie să fi fost un sistem închis
      b) sistemul trebuie să nu fi conținut inițial nici o cantitate din componenta-fiică.
      c) viteza de desfășurare a procesului trebuie să fi fost tot timpul aceeași.
      În realitate însă, nici una din aceste presupuneri nu este demonstrabilă, experimentabilă și nici măcar rezonabilă:
      - în natură nu există sistem închis
      - este imposibil să cunoaștem componentele inițiale ale unui sistem format în timpurile preistorice
      - nici o viteză de procese nu este neschimbată.
      Putem discuta separat de metodele de datare, pentru că e foarte interesant.
      Legat de Munții Himalaya, este binecunoscut faptul că sunt munți tineri, cel puțin în ce privește perioada lor de înălțare. Richard Foster Flint, specialist în geologie glacială, de la Yale, atribuie de fapt instalarea erei glaciale din pleistocen în mare măsură formării lanțurilor pe scară mondială, formare care a avut loc chiar înainte de vremea aceea.

      Geografia Pamantului nu s-a modificat in 4300 de ani in mod substantial.
      Dacă potopul a avut amploarea descrisă în prima carte a Bibliei, geografia pământului s-a modificat foarte rapid, extrem de rapid (fosilele pot fi folosite ca argument). Deriva continentelor, activitatea vulcanică pot fi percepute ca niște ecouri ale activității tectonice și seismice declanșate de potop. Vastele reajustări izostatice necesare după potop, mărite probabil prin deriva și prin ciocnirea continentelor declanșate de asemenea de potop, constituie o explicație mai plauzibilă, mai credibilă pentru mine.
      Uniformismul mi se pare foarte confortabil ca și teorie, deoarece, la vârstele colosale cu care operează, îți permite să jonglezi cum vrei cu ele. Îți lipsesc 20 milioane de ani dintr-un depozit geologic (ex: Marele Canion – Colorado) ? Nu-i nimic, înseamnă că am avut eroziune 20 milioane de ani (20 milioane !!!!).
      Mi se pare ciudat că toți oamenii de știință folosesc în explicațiile lor apa, sub diferite forme: potop local, transgresiune – regresiune etc. Deși urmele apei se văd pe tot pământul, sunt puțini cei care au curajul să certifice textul Bibliei. De ce ? Răspunsul e destul de complex.

      Eu consider ca ideea cu muntii mult mai mici acum 4300 de ani nu are sustinere geologica si nici logica.
      Susținere geologică eu cred că are, și încă multă. Cât despre susținerea logică trebuie făcută o mențiune: logica, în punctul ăsta, nu este dictată de rațiune, ci de altceva… Ai într-adevăr nevoie de credință să accepți teoria asta, însă consider că ai nevoie de muult mai multă credință să accepți uniformismul.

      Daca diferenta de 3000 milioane km3 a venit din cer, unde este?
      Răspunsul la întrebarea asta l-am dat în comentariul anterior. Dacă plecăm de la premisa că relieful, configurația acestuia era diferită atunci față de timpurile noastre, problema este rezolvată. Acei 4500 milioane km3 bănuiesc că sunt calculați la situația de acum, ceea ce nu este corect (științific). Prezentul nu este cheia trecutului.

      Arca avea un volum de 40000 m3 si o suprafata de 8800 mp. Cate 2 animale si pasari din specia lor ar fi incaput acolo, cu tot cu mancarea si apa pentru un an de zile?
      De ce nu ? S-a ridiculizat prea mult textul biblic în general (neîntemeiat), inclusiv relatarea despre potop și avem impresia că devenim și noi ridicoli dacă vom accepta ce scrie acolo. Chiar și descoperirea Arcei lui Noe stârnește zâmbete astăzi. De ce ? Pentru că validarea unei astfel de realități este ca un joc de domino – te forțează să accepți și celelalte relatări și în final dai nas-în-nas cu Dumnezeu.

  4. Un alt argument:

    Ötzi este numele care se folosește pentru mumia omului zăpezilor (omul ghețarilor) găsit în Alpi în apropierea graniței dintre Austria și Italia în anul 1991. Cuvântul provine de la valea râului Ötz și se pronunță [ pron. ö-ți ] .
    Numele său oficial este „Omul din (localitatea) Hauslabjoch”. Alte nume sunt „Omul din ghețar”, „Mumia din (muntele) Similaun” și „Bărbatul din Similaun”. Este vorba despre un corp de bărbat mumificat care a trăit la sfârșitul neoliticului respectiv la începutul epocii cuprului, acum circa 5.300 ani. Corpul, care a fost găsit la 3.210 m altitudine într-un ghețar din Alpii Ötztal, este foarte bine păstrat și este aproape complet, inclusiv îmbrăcămintea, încălțămintea și armele de corp din acea vreme. Bărbatul a ajuns la vârsta de cca 46 de ani. Se pare că a murit într-o luptă, din cauză că a fost străpuns de săgeți adverse.
    Actualmente este expus publicului în muzeul arheologic din orașul italian Bolzano (germană: Bozen)
    Sursa textului: Wikipedia

    Potrivit cronologiei Biblice, Potopul a avut loc in anul 2370 i.c. Astfel, Otzi a trait cu aproximativ 1000 de ani inainte de Potop. Adam a murit in jurul anului 3100 i.c. Rezulta ca Otzi a fost contemporan cu Adam pe o perioada de aproximativ 200 de ani.

    – Oamenii de ştiinţă au aflat că Ötzi prezenta o predispoziţie genetică pentru maladiile cardiovasculare şi suferea deja de o rigidizare a arterelor în momentul în care a fost ucis.
    Avea înaltimea de 159 cm, suferea de artrită şi era infestat cu viermi intestinali.
    Este adevarat ca a murit la varsta de 46 de ani, ca urmare a unei morti violente, insa afectiunile de care suferea deja sunt un indiciu clar referitor la speranta lui de viata. Cateva zeci de ani doar.

    ?1 – Nu spune Geneza ca pe vremea aceea oamenii traiau sute de ani? Era el un specimen retard si izolat de ar fi murit atat de devreme din cauza bolii? Nu ar fi trebuit sa fie si el “multicentenar”?

    – Era echipat ca un vanator. Avea la el un arc, sageti, un topor din cupru (interesant ca erau deja atat de evoluati) si un cutit. Facea parte dintr-o comunitate care evident avea aceleasi ocupatii. In stomacul lui era carne de Ibex (un fel de capra de munte).

    ?2 – Arata Geneza ca inainte de potop oamenii mancau carne?

    – Geneza spune ca atunci exista un strat gros de apa deasupra pamantului. Aste inseamna ca era o atmosfera inchisa, asemenea unei sere. Totusi, corpul lui Otzi s-a conservat atat de bine intr-un ghetar la o altitudine de doar 3200 de metrii.

    ?3 – Cum ar fi fost posibil acest lucru?

    – Potrivit Genezei, la Potop apa a acoperit pamantul in intregime 150 de zile. Apa aceea era una relativ calda.

    ?4 – Cum de nu s-a topit si gheata unde se afla Otzi?

    • Este interesantă povestea acestui Ötzi și recunosc că nu am auzit până acum de el. O primă întrebare care se naște din citirea primei părți a comentariului tău, este De unde știm că acel bărbat a trăit la sfârșitul neoliticului ? Cum au aflat oamenii de știință treaba asta ? Nu e deloc nelalocul ei întrebarea asta, pentru că dacă stai să analizezi metodele de datare, la fel cum spuneam și înainte, observi o grămadă de nereguli. De aceea, dă-mi voie să pun la îndoială veridicitatea vârstei acelui om.

      1 – Da, Geneza spune că oamenii trăiau sute de ani (Metusala a trăit 969 de ani) înainte de potop, pentru că, așa cum spuneam, exista acea pătură de apă care crea alte condiții de viață față de cele actuale. Și, cum altfel ar fi putut arăta pământul după ce a fost creat ? Dumnezeu declară în Geneza 1:31 că toate erau „foarte bune”.
      Nu mi se pare prea interesant că erau atât de evoluați, pentru că omul încă de la creațiune a fost înzestrat cu niște capacități și o inteligență extraordinară.

      2 – Întotdeauna când spui „înainte de potop”, trebuie să menționezi la care perioadă te referi: înainte de păcătuirea omului (grădina Eden), sau după evenimentul ăsta. Spun asta pentru că trebuie judecate diferite cele două perioade (prima nu poate fi apreciată ca timp). Dumnezeu spune clar care era hrana destinată omului: „orice iarbă care face sămânță și orice pom care face rod”; nici vorbă de carne. După aceea (după alungarea omului din Eden) vorbim de entropie, degradare, dezorganizare la toate nivelele universului, atât în familie, societate, gusturi, apetit, relații etc etc. Este posibil ca oamenii să fi început să mănânce carne la scurt timp după episodul din Eden.

      3, 4 – Cum a fost posibil conservarea lui Otzi la 3200 m altitudine ? În primul rând, Otzi nu cred că a fost contemporan cu Adam; pe timpul lui Adam era altă configurație a reliefului (deci nu putem vorbi de astfel de altitudini), alt climat (nu existau ghețari, poli). Toate acestea au apărut după potop, cauzate mai bine zis de potop.

      Bineînțeles că răspunsul meu aduce a basm, dar diferența dintre punctele noastre de vedere constă în numărul adepților și nu în veridicitatea informației, pentru că (încă o dată spun), din punct de vedere științific, pentru a adera la una din cele două teorii, ai nevoie de credință. Eu aleg să cred în explicația Bibliei pentru că întotdeauna informațiile ei s-au dovedit adevărate. Dacă mențiunile Bibliei cu privire la istorie, arheologie, medicină, sociologie, psihologie sunt adevărate, de ce n-ar fi adevărată și relatarea originii omului ?

  5. Tu spui:
    “pe timpul lui Adam era altă configurație a reliefului (deci nu putem vorbi de astfel de altitudini), alt climat (nu existau ghețari, poli). Toate acestea au apărut după potop, cauzate mai bine zis de potop….
    … diferența dintre punctele noastre de vedere constă în numărul adepților și nu în veridicitatea informației, pentru că (încă o dată spun), din punct de vedere științific, pentru a adera la una din cele două teorii, ai nevoie de credință. ”

    TOATA CREDINTA depinde de adevarul scrierilor Genezei. Tot ce urmeaza apoi in Biblie se dezvolta pe baza lor. Chiar Isus s-a raportat la Geneza si nu mai departe. Este un cerc vicios, in felul urmator:

    Cred ca relatarea Genezei este reala deoarece si restul scrierilor Biblice spun ca este adevarata. Dar, toate celelalte scrieri isi au esenta si tema in Geneza.
    Este ca si cum ai spune:
    – Uite, omul ala cand era tanar alerga in jurul Pamantului in numai cinci minute.
    - Cum poti fi sigur de asta?
    - Deoarece mi-au povestit copii si nepotii lui.
    - Dar ei de unde stiu?
    - Ei stiu pentru ca le-a povestit el!

    Mitul nu devine real in functie de numarul celor care cred in el.
    Oamenii pot spune povesti despre orice. Doar ca diferenta intre ele este ca povestea nu va trece proba veritatii.
    Faptul ca viata pe Pamant a aparut prin creatie nu acrediteaza automat ideea ca oamenii merg in iad sau rai dupa moarte. Se ajunge la aceasta idee prin dezvoltarea momentului initial din Geneza dupa foarte multi ani si multe alte detalii adaugate.
    Doar ca toate astea depind de autenticitatea Genezei.
    Daca argumentele despre autenticitatea Potopului se rezuma la faptul ca asa a scris Moise in Geneza, iar ceilalti au preluat ideea de la el si au spus si ei ca asa a fost, atunci orice incercare de a dezvolta logic subiectul nu are sens.
    Credinta nu are nevoie de dovezi. A cauta argumente stiintifice este doar o pierdere de timp. Doar ca, fara proba veritatii, credinta in Dumnezeul biblic este la fel de intemeiata ca si credinta in Zeii din Olimp, Horus si chiar Inorogul Roz.
    Da, un lucru nu este adevarat doar pentru ca multi oameni spun asa. Este adevarat pentru ca poate fi dovedit. Pana atunci, el nu exista…

    • Sunt câteva lucruri ce trebuie lămurite:
      1. Credința nu depinde numai de adevărul cărții Geneza, dar fără Geneza credința este șchioapă. De ce e importantă Geneza ? Pentru că acolo aflu care îmi este originea, care îmi este scopul pe pământul ăsta și unde merg. Arunc la gunoi cu Geneza, totul devine incert, nesigur, relativ etc… De aici decurg multe urmări complicat de explicat.

      2. Afirmația ta cum că Isus s-a raportat doar la Geneza și nu mai departe, este categoric neîntemeiată. Ți-aș putea aduce o serie de paragrafe din Evanghelii în care Isus citează și alte cărți din Vechiul Testament (ex: Isaia, Psalmi, Deuteronom). Și totuși, nu este puțin lucru ca Isus să facă referire la Geneza (asta, bineînțeles, dacă credem cine a fost ISUS).

      3. Exemplul tău cu cercul vicios, bate direct în autenticitatea și integritatea Bibliei, adică în credibilitatea ei. Indirect, tu pui la îndoială faptul că Biblia a fost inspirată. Acesta este un alt subiect (diferit de ce am discutat până acum), dar îl putem aborda cu cea mai mare plăcere. Discuțiile de până acum și explicațiile mele au pornit de la premisa că relatarea potopului este adevărată, iar dacă potopul a fost adevărat, atunci și evenimentele ante-post potop trebuie să fie adevărate.
      Mi se pare un exemplu mai bun de cerc vicios, cel folosit în datarea rocilor/ fosilelor:
      - Cum aflăm vârsta rocii ?
      - După fosilele găsite în acel strat !
      - Cum aflăm vârsta fosilelor ?
      - Păi după vârsta rocilor în care au fost găsite !

      Faptul ca viata pe Pamant a aparut prin creatie nu acrediteaza automat ideea ca oamenii merg in iad sau rai dupa moarte.
      Faptul că viața a apărut prin creație acreditează multe idei (de ce a apărut prin creație, ce planuri a avut Creatorul, ce a intenționat prin crearea omului, ce așteptări are de la om, ce perspective are omul). Unde merg oamenii după moarte iarăși este un subiect în sine, ce trebuie abordat separat.

      Se ajunge la aceasta idee prin dezvoltarea momentului initial din Geneza dupa foarte multi ani si multe alte detalii adaugate.
      Din nou, afirmația este neîntemeiată. Mi-ar plăcea să aduci măcar un text din Geneza unde se specifică locul/starea omului după moarte.

      Daca argumentele despre autenticitatea Potopului se rezuma la faptul ca asa a scris Moise in Geneza, iar ceilalti au preluat ideea de la el si au spus si ei ca asa a fost, atunci orice incercare de a dezvolta logic subiectul nu are sens.
      Nu, argumentele despre autenticitatea Potopului nu se rezumă la faptul că așa a scris Moise în Geneza. Nu este ciudat că una din cele mai vechi scrieri descoperite (Epopeea lui Ghilgameș) face referiri la un potop global ? Și nu numai asta… dar în mai toate civilizațiile găsim referiri la evenimentul ăsta. Mă rog, ăsta să zicem că n-ar fi un argument prea bun. Dar, cum se explică (prin teoria uniformistă)
      a) Formarea rapidă a depozitelor geologice (ex: evaporiții, conglomeratele, calcarele și dolomitele; cărbunele, țițeiul, metalele)
      b) Prezența fosilelor – fosilele, pentru a se forma, au nevoie de niște condiții speciale (îngropare rapidă, mediu anaerob). Fosilele marine se regăsesc pe toată suprafața globului, atât în Sahara de astăzi cât și pe Everest.
      c) Fosilele polistrat – fosile care străbat mai multe straturi geologice, cu vârste foarte diferite (de milioane de ani)

      Sunt doar câteva întrebări la care oamenii de știință încă nu au răspunsuri pertinente.

  6. Am spus ” Chiar Isus s-a raportat la Geneza si nu mai departe. ” El s-a referit si la alte scrieri, dar ce-a mai veche, pe care se bazau si celelalte scrieri citate de el, era Geneza.

    2 – Geneza propune urmatoarele idei:

    Cap 2:10 Şi din Eden ieşea un râu, care uda raiul, iar de acolo se împărţea în patru braţe.
    RAIUL sau ce?
    Cap 2:17 Iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit!»

    “Mi-ar plăcea să aduci măcar un text din Geneza unde se specifică locul/starea omului după moarte.”
    Cap 3:19 În sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce.
    MOARTE, intoarcere in Pamant, ulterior dezvoltata ca Iad, pentru cei morti in dizgratie divina.

    Cap 3:24 Şi izgonind pe Adam, l-a aşezat în preajma grădinii celei din Eden şi a pus heruvimi şi sabie de flacără vâlvâitoare, să păzească drumul către pomul vieţii.
    HERUVIMI, tema elaborata mai apoi de scriitorii Bibliei.
    Cap 5:24 Şi a plăcut Enoh lui Dumnezeu şi apoi nu s-a mai aflat, pentru că l-a mutat Dumnezeu.
    Acestea sunt puncte de pornire, pe care se dezvolta mai apoi subiectele.

    3 ” – Cum aflăm vârsta rocii ?
    - După fosilele găsite în acel strat !
    - Cum aflăm vârsta fosilelor ?
    - Păi după vârsta rocilor în care au fost găsite !”
    Nimic mai FALS!!!
    Varsta rocilor se stabileste comparativ cu alte roci prin expunere radioactiva.
    Varsta fosilelor se stabileste prin comparatie cu altele si expunere radiactiva.

    4 – “Nu, argumentele despre autenticitatea Potopului nu se rezumă la faptul că așa a scris Moise în Geneza. Nu este ciudat că una din cele mai vechi scrieri descoperite (Epopeea lui Ghilgameș) face referiri la un potop global ?”

    Epopeea lui Ghilgames a fost scrisa cu cel putin 500 de ani inainte ca sa scrie Moise si se refera la o data a potopului mult mai indepartata decat cea din Geneza. Ea, precum si celelalte, majoritatea mult mai vechi decat Geneza, nu pot fi argumente in favoarea Potopului lui Noe.
    Ba mai mult, sustin ideea de “PLAGIAT” sau macar sursa de inspiratie pentru Moise.

    5 – “a) Formarea rapidă a depozitelor geologice (ex: evaporiții, conglomeratele, calcarele și dolomitele; cărbunele, țițeiul, metalele)
    b) Prezența fosilelor – fosilele, pentru a se forma, au nevoie de niște condiții speciale (îngropare rapidă, mediu anaerob). Fosilele marine se regăsesc pe toată suprafața globului, atât în Sahara de astăzi cât și pe Everest.”

    Toate acestea au aceeasi varsta in fiecare loc unde au fost gasite pe Tera?

    6 – Fosile ale unor specii disparute de mii de ani? Fosile ale unor specii aparute acum zeci de mii de ani? Datate toate ca fiind doar de 4300 de ani vechime?

    Eu nu spun ca Geneza este falsa sau adevarata. Spun doar ca daca lasam putin deoparte ideea ca “a facut Dumnezeu o minune”, dezbaterea devine interesanta.

    • Ce-a mai veche, pe care se bazau si celelalte scrieri citate de el, era Geneza.
      Mi se pare normal, pentru că Geneza este cea mai veche carte a Bibliei, de care se leagă multe alte lucruri. Practic, dacă elimini Geneza nu mai ai nici creație (origine), nici noțiunea de păcat, nici lege, nici nevoia de un Mântuitor (Isus Hristos) nici nici…nimic.

      Geneza cap 2:10 – RAIUL sau ce?
      Rai = (grădina) Eden

      “Mi-ar plăcea să aduci măcar un text din Geneza unde se specifică locul/starea omului după moarte.”
      Geneza Cap 3:19

      Provocarea pe care ți-am lansat-o viza mai exact afirmația ta anterioară, despre ajungerea la noțiunea de rai și iad (ca destinație a omului după ce acesta moare), plecând de la relatarea Genezei. Atenție, nu am spus că n-a existat/ nu există raiul, ci că nu am găsit nici un text în cartea Genezei care să sugereze că acesta ar fi locul omului după moarte. Raiul și Iadul la care te refereai tu este o interpretare dată de anumite religii/ confesiuni (și în nici un caz bazată pe textul Genezei). Și mai e ceva aici: ce înseamnă expresia „din pământ ești și în pământ te vei întoarce” ? Tu pretinzi că ai înțeles foarte bine textul, dar hai să aruncăm o privire asupra contextului. Dumnezeu spune ceva mai devreme (Geneza 2:7) că „L-a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață și omul s-a făcut astfel un suflet viu”. Adică: țărâna (Pământ) + suflare de viață (de la Dumnezeu) = SUFLET VIU. Deja lucrurile se complică. Deci ce înseamnă că omul (sau sufletul) se întoarce în pământ ? E o altă discuție starea omului în moarte. Am vrut doar să arăt că lucrurile trebuie judecate și analizate în ansamblu, în context și nu în afara acestuia.

      HERUVIMI, tema elaborata mai apoi de scriitorii Bibliei.
      Termenul „Heruvim” apare în 15 texte ale Bibliei (de șase ori în Ezechiel, de două ori în 2 Cronici, de 2 ori în Exod și o dată în Geneza, Psalmi, 1 Regi și 2 Samuel). Ce temă elaborează mai apoi scriitorii Bibliei plecând de la Heruvimii menționați în Geneza ? Ce doctrină se desprinde din existența heruvimilor ?
      Heruvimii, confom Bibliei ocupă o poziție ierarhică în felul de guvernare al lui Dumnezeu, alături de serafimi și îngeri. De aici, nu știu de învățături pot să desprind sau au putut să desprindă scriitorii Bibliei menționați.

      ” – Cum aflăm vârsta rocii ?
      - După fosilele găsite în acel strat !
      - Cum aflăm vârsta fosilelor ?
      - Păi după vârsta rocilor în care au fost găsite !”

      Nimic mai FALS!!!
      Varsta rocilor se stabileste comparativ cu alte roci prin expunere radioactiva.
      Varsta fosilelor se stabileste prin comparatie cu altele si expunere radiactiva.

      Aș vrea să-ți dau câteva referințe științifice:
      „În fiecare strat sedimentar anumite fosile par a fi caracteristic abundente: aceste fosile sunt cunoscute ca fosile index. Dacă într-o formație necunoscută se găsește o fosilă index, este ușor să se dateze acel strat de rocă și să fie corelat cu alte formații din regiuni îndepărtate care conțin aceleași specii”. J.E.Ransom, „Fossils in America” (Fosile în America), New York: Harper and Row, 1964, pagina 43
      „Așadar se pare că singurele indicii geocronologice raționale care sunt disponibile astăzi sunt fondate biostratigrafic, adică, biocronologic.” T.J.Miller, „Time in Stratigraphy” (Timpul în stratigrafie), Paleontology, 8 februarie 1965, pg 119.
      „Este un lucru bine cunoscut că actuala noastră cunoaștere a ordinei straturilor în crusta pământului se datorează în cea mai mare parte informației date de fosile. Pur și simplu, prin rolul lor de constituenți distinctivi ai rocii, fosilele au furnizat, prin faptul că au înregistrat evoluția vieții pe planeta aceasta, o cheie uimitor de eficace pentru poziționarea relativă a straturilor în regiuni separate prin mari distanțe și pe continente diferite”. H.D.Herberg, „The Stratigraphic Panorama” (Panorama stratigrafică), Bulletin of the Geological Society of America, 72 (aprilie 1961), pg 499.
      Autorul acestei ultime afirmații a fost o vreme președintele Societății Geologice a Americii, astfel încât afirmația lui paote fi considerată ca autoritară. Cum se determină deci ordinea straturilor ? „Fosilele au furnizat… o cheie uimitoare pentru poziționarea relativă a straturilor”. Și cum fac fosilele un lucru atât de uimitor? „Prin înregistrarea de către ele a evoluției vieții”.
      Cheia ultimă pentru datarea geologică se pare că este evoluția! Toate celelalte metode sunt echivoce și sunt supuse alterării și erorii. Numai ordinea evoluției este sigură:
      „Singura scară cronometrică explicată în istoria geologică pentru clasificarea stratigrafică a rocilor și pentru datarea exactă a evenimentelor geologice ne este furnizată de fosile. Datorită ireversibilității evoluției, ele ne oferă o scară de timp lipsită de ambiguitate pentru determinările de vârstă relativă și pentru corelarea pe scară mondială a rocilor.” O.H.Schindewolf, „Comments on Some Stratigrafic Terms” (Comentări asupra unor termeni din stratigrafie), American Journal of Science, 255 (iunie 1957), pg 394.

      Epopeea lui Ghilgames a fost scrisa cu cel putin 500 de ani inainte ca sa scrie Moise si se refera la o data a potopului mult mai indepartata decat cea din Geneza. Ea, precum si celelalte, majoritatea mult mai vechi decat Geneza, nu pot fi argumente in favoarea Potopului lui Noe.
      Ba mai mult, sustin ideea de “PLAGIAT” sau macar sursa de inspiratie pentru Moise.

      Nu cred că poate fi vorba în nici un caz de plagiat, ci de două consemnări ale aceluiași eveniment, realizat de oameni diferiți, numai că Moise a scris dintr-o perspectivă diferită și în condiții diferite (inspirat de Dumnezeu). Așadar, faptul că mai există o relatare despre acest eveniment, aduce un plus de credibilitate Bibliei.

      Toate acestea au aceeasi varsta in fiecare loc unde au fost gasite pe Tera?
      Fosilele unui organism (ex: dinozaurul X), da, în accepțiunea evoluționistă, au trăit într-o perioadă clar delimitată (ex: Jurassic). Aceelași lucru este și în privința depozitelor geologice. Granitul, de exemplu, peste tot în lumea asta, se consideră că are vârsta X (în funcție de metoda de datare).

      Eu nu spun ca Geneza este falsa sau adevarata. Spun doar ca daca lasam putin deoparte ideea ca “a facut Dumnezeu o minune”, dezbaterea devine interesanta.
      Deci, în final, problema cu privire la autenticitatea minunilor, supranaturaluli ? Păi, oricât am încerca, nu-L putem scoate pe Dumnezeu din Biblie. Iar Biblia fără Dumnezeu, nu mai e Biblie… e carte de povești.

  7. “nu mai e Biblie… e carte de povești.” – he he, vad ca incepi sa prinzi ideea.

    Glumeam! Nu imi permit sa fac afirmatii categorice.

    K… mai departe.

    1 – Cum este cu dinozaurii? Au murit si ei la Potop? De ce nu vorbeste relatarea si despre ei? De ce nu i-a luat noe in arca? T-rex si altii ca el erau carnivori… pai se poate?

    2 – Salinitatea apei. Cum ar fi putut supravietuii pestii de apa dulce, ca apa era sarata? Cum supravietuiau cei de apa sarata, pt. ca salinitatea era diluata.

    3 – Cum au supravietuit toate animalele la mare altitudine?

    4 – Cate specii a luat Noe cu el? Macar asa, o estimare minima…

    • 1 Cum este cu dinozaurii? Au murit si ei la Potop? De ce nu i-a luat noe in arca?
      Nu am nici o problemă cu existența dinozaurilor. La potop a murit orice animal terestru, cu excepția celor din arcă. Dinozaurii în fond sunt niște șopârle super-uriașe. După cum știm, șopârlele cresc tot timpul vieții. În condițiile de mediu de dinainte de potop este numai normal ca dinozaurii să fi ajuns la asemenea dimensiuni, dar Noe cred că a fost destul de inteligent să ia în arcă niște pui (care aveau apoi posibilitatea să ajungă la maturitate) și nu dinozauri maturi, pentru că n-ar mai fi încăput nimic pe arcă.
      Personal cred că dinozaurii au existat mult timp după potop (ex: dragonul în cultura chineză ș.a.), dar dimensiunile lor au început să scadă, la fel ca și omul de fapt.

      De ce nu vorbeste relatarea si despre ei?
      Care relatare ? Geneza ? Păi îți dai seama cum ar fi fost să fie menționat fiecare animal în Geneza ? În fine…

      T-rex si altii ca el erau carnivori… pai se poate?
      Am impressia că se strecoară o doză de ironie în întrebări (1) și nu e frumos. Unde este problema că T-rex era carnivor ?

      Salinitatea apei. Cum ar fi putut supravietuii pestii de apa dulce, ca apa era sarata? Cum supravietuiau cei de apa sarata, pt. ca salinitatea era diluata.
      Cred că e interesant de văzut cum răspund uniformiștii la întrebarea asta.
      Punctul meu de vedere este că la început, când a fost creat Pământul, nu exista apa sărată (nu existau oceane), ci apă dulce și deci pești de apă dulce. Odată cu modificările induse de potop, ieșirea la suprafață a apelor subterane (bogat mineralizate), reconfigurarea scoarței terestre etc etc, au început modificări și în chimismul apei, modificări ce s-au continuat apoi (până în zilele noastre). Viețuitoarele marine au putut așadar să se adapteze noului mediu de viață (pentru că Dumnezeu a lăsat variabilitatea asta genetică), iar cele care nu s-au adaptat, au dispărut. Este o explicație personală, pentru că nu m-am documentat în privința asta până acum. Totuși, întrebarea este foarte bună ! ;)

      3 – Cum au supravietuit toate animalele la mare altitudine?
      Nu înțeleg la ce te referi aici. La ce altitudine ? Unde anume ? După potop, când corabia s-a oprit pe Ararat ? Sau când ?

      4 – Cate specii a luat Noe cu el? Macar asa, o estimare minima…
      Este imposibil să estimez sau să apreciez numărul speciilor pe care Noe le-a luat în corabie. Părerea mea este că Noe a luat câte un reprezentant (o pereche) din fiecare specie – care după potop au deveni reprezentanți de genuri din care au evoluat alte specii pe măsură ce s-au adaptat noilor condiții de mediu. De exemplu, Noe a luat în corabie specia Caballus (Cal), care mai apoi a devenit Equus, pentru că din Equus s-au desprins grevyi, quagga, zebra (zebra) etc.

  8. MI-a facut placere sa schimbam cateva idei. Observ insa faptul ca discutia nu ar duce nicaieri, si ca parerile preconcepute nu lasa loc pentru o dezbatere obiectiva.
    Credinta este o chestiune de optiune si nu necesita niciun argument, mai ales stiintific.
    Esti un tanar inteligent, iar asta, combinata cu credinta sunt suficiente pentru o viata plina de sens.
    Bafta in continuare!

    • Plăcerea a fost de partea mea și mulțumesc pentru discuție; eu consider că a fost una constructivă. Într-adevăr, în tipul ăsta de discuții nu prea se ajunge la nici un rezultat, deoarece (din experiență) am observat că nu mulțimea argumentelor schimbă viziunea de viață a unei persoane, ci altceva… și aici mă refer la exemplul personal în cercul tău de influență. Atunci când ești un om integru, viața ta de zi cu zi reprezintă un argument mai puternic decât orice, iar în ce privește credința…îmi place mult definiția Bibliei: Credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd. Personal, consider că știința și credința pot merge mână în mână și chiar se completează reciproc.
      Mă bucur pentru că am putut avea o discuție de calitate și mulțumesc pentru aprecieri; (acestea) se aplică cel puțin la fel de bine și în cazul tău ! ;)
      Toate cele bune îți doresc !

  9. Citiți în continuare și Epopeea lui Ghilgameș: “Corabia lui Utnapishtim și Potopul cu apă”. Prin cercetările făcute am aflat că potopul acesta, ar fi avut loc, cu o mie două sute de ani inainte de potopul din vremea lui Noe:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Utnapishtim

    Utnapishtim (Akkadian) este un personaj în Epopeea lui Ghilgameș. Din istoria acestuia aflăm, că datorită neascultări omului de Dumnezeu, a răutăți mare și a păcatului din lume, Dumnezeul Enki și zeii din mitologia sumeriană, s-au supărat pe oamul creiat și a hotărât ca să nimicească: toți oameni, toate animalele, toate pasările și toate târâtoarele. Pentru a prezerva totuși viața pe pământ, Dumnezeul Enki ia cerut neprihănitul Utnapishtim, ca să-și abandoneze munca și posesiunile sale și să construiască o navă gigantică, dupa dimensiunile si caracteristicile date de el. După terminarea corăbiei, Dumnezeul Enki i-a spus lui Utnapishtim, ca să-și aducă în corabie: familia, rudele și meșteri care au lucrat la construirea iei. Deasemenea ia poruncit, ca să aducă in corabie câte o pereche din toate animalele, din toate pasările și din târâtoarele de pe pământ și să le bage în corabie.

    Epopeea lui Ghilgames este un poem epic din Mesopotamia antică, aparținând culturii sumero-babiloniene. Aceasta este cea mai veche scriere literară păstrată a umanității, datând de la începutul mileniului al III-lea î.Hr. Scrierile s-au păstrat, lacunar, pe 12 tăblițe de lut ars, în biblioteca regelui asirian Assurbanipal de la Ninive. Epopeea lui Ghilgames și istoria lui Utnapishtim cu potopul și Arca de salvare, a fost scrisă în anul 2500 BCE, cu o mie două sute de ani înainte de Moise și de potopul Biblic cu Arca lui Noe. Manunscrise din Epopeea lui Ghilgameș, le veți putea găsi (copiate și traduse) în mai multe limbi, prin bibliotecile mari sau chiar și pe internet, iar tăblițele de lut pot fi găsite acum în colecția British Museum din Anglia. Ce ni se pare foarte interesant este, că un concept foarte asemănător ne este reflectat și-n povestirea biblică cu Arca lui Noe. Din nefericire, asemănările mari și micile deosebiri a devenit foarte evidente și greu de ignorat.

    Aici este o listă mai extinsă cu asemănările și deosebirile celor doua istorii:
    1) Atât Dumnezeul zilelor noastre, cât și Dumnezeul Enki (Ea) și zeii din mitologia sumeriană, cu toate că au fost la diferențe de mii de ani unul față de altul, fiecare au decis ca să distrugă omenirea din aceleaș motive, din cauza stricaciuni și a păcatului din lume (Geneza 6:5-7).
    2) Pentru a realiza aceasta, un om neprihănit a fost găsit în ambele cazuri. Acești oameni deosebiți au fost Utnapishtim și Noe. Pentru a se prezerva și conseva viața pe pamânt, fiecăruia i sa poruncit ca să construiască câte o corabie.
    3) Amândoi au primit ordin direct de la Dumnezeu (fiecare de la Dumnezeul lui) de a construi aceste corăbii de salvare.
    4) Ambilor li sa dat măsuri exacte pentru construirea corăbiei.
    5) Ambele corăbii erau uriașe și se puteau încărca pe ele greutăți imense.
    6) Atât lui Noe cât și lui Utnapishtim li sa cerut, ca în corabie să aducă un număr limitat de oameni și câte o pereche din toate speciile de animale, din toate pasările și din toate târâtoarele de pe pământ.
    7) Ambele Corăbii a avut o singură ușă și o singură fereastră.
    8) In ambele cazuri, o ploaie foarte mare a inundat tota suprafață pămâtului cu apă, acoperind chiar și cei mai înalți munți din acele vremurii (Geneza 7:11).
    9) În cazul lui Noe aflăm, ca ploaia a ținut 40 de zile și 40 de nopți (Geneza 7:12), iar în cazul lui Utnapishtim, inundațiile au fost doar de 6 zile și 6 nopți.
    10) În ambele cazuri, toate fapturile și tot ce avea suflare de pe fața pământului au fost nimicite cu desăvârșire, cu excepția celor din corabiile de salvare (Geneza 7: 21-23).
    11) În ambele cazuri, după ce ploaia sa oprit 3 păsări zburătoare, (Corbul și porumbei) au fost eliberate pentru a găsi teren uscat pe pământ (Geneza 8:6-12).
    12) După ce apele s-au retras, ambele corăbii s-au oprit pe câte un munte foarte înalt. In cazul lui Noe, Corabia sa sa oprit pe Muntele Ararat (Geneza 8:4); iar în cazul lui Utnapishtim Corabia dânsului sa oprit pe muntele Nisir. Acești munți fiind doar la 300 de kilometri distanță unul de celălalt.
    13) În ambele cazuri la ieșirea din corabie, atât Noe cât și Utnapishtim au adus sacrificii și jertfe de mulțumire, fiecare dumnezeilor lor (Geneza 8:20).
    14) Atât Dumnezeul lui Noe cat și zeii lui Utnapishtim, au fost foarte mulțumiți de lucrarea făcută și de sacrificiile și jertfele aduse (Geneza 8:21).
    15) Pentru reușita acestei mari lucrări, Atât Noe cât și Utnapishtim au fost binecuvântați și răsplătiți de Dumnezeii lor. Lui Noe și fiilor săi, li sa dat în stăpânire pământul și toate viețuitoarele de pe el (Geneza 9:1-3); Lui Utnapishtim și nevestei sale, li s-au dat nemurirea și un loc deosebit împreuna cu zeii în Împărăția Cerurilor.
    16) În cele din urmă, atât Dumnezeu lui Noe cât și zeii lui Utnapishtim au promis, că nu vor mai distruge omenirea prin potopul cu apă niciodată (Geneza 8:21-22).

    Ce ziceți fraților, citind cele doua istori și asemănările greu de ignorat dintre iele, să fie oare doar o coincidență? Este posibil, ca doi dumnezei diferiți și în timpuri diferite, să decidă că să distrugă omenirea din aceliași motive, folosind exact aceiași pedeapsă și aceiași metodă de salvare? Haideți să fim realiști, ne vine forte greu ca să credem, că cei care au scris cartea Genesei cu o mie două sute de ani mai târziu (Moise sau cine a scris-o), nu au auzit sau nu au citit și istoria lui Utnapishtim din Epopeea lui Ghilgameș? Iar dacă au auzit de ia și-au ignorat-o, scriind sau copiind aceleași întâmplari cu lux de amănunte (crezând că versiunea veche nu se va mai găsi niciodată), ce ne spune noua toate acestea despre Biblia noastră? Nu cumva potopul cu apa nu a avut loc niciodată, iar inspirațiile în scrierea acestor povestiri nu au fost însuflate de nici un Dumnezeu? Studiind și alte cărți din trecutul antic aflăm, că în afară de Corabia lui Noe și Arka lui Utnapishtim, la sute sau chear mii de ani diferență, am găsit alți doi eroi ai secolelor trecute, care și iei așa ca și Noe și Utnapishtim, fiecare au avut de-a face cu câte un potop cu apă, și la porunca Dumnezeiilor lor, au construit fiecare câte o corabie, pentru a prezerva și conseva viața pe pamânt. Numele acestora sunt Atrahasis si Ziusudra. Daca le v-ețti pune numele in Google î-i veți găsi foarte ușor pe internet. Cei care cunoașteți și limba engleză, le v-ți putea citi foarte ușor manunscrisele. Citindule v-eți realiza foarte repede, că și acestea sunt foarte asemănătoare, cu conținutul istoriei cu Arca lui Noe. Tragedia mare este, că dacă v-eți studia atenți și alte manunscrise din trecutul antic, v-eți găsi și multe alte scrieri de genul acesta, care sunt foarte asemănătore și greu de ignorat cu multe alte istorii din Biblia noastră, atât din noul testament cât și din vechiul.

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2024 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress