Împreună împotriva exploatării gazelor de șist!

Exploatarea gazelor de șist prin folosirea tehnologiei de fracționare hidraulică atrage tot mai multe păreri pro sau contra. Motivul acestei tatonări este cauzat de absența unei legislații privind exploatarea gazelor de șist. Gazul de șist este un gaz natural, dar care se găsește în rezervoare neconvenționale  cum ar fi straturile geologice de argilă de adâncime.

Legislația română în domeniul petrolului nu face deosebire între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale, petrolul fiind reprezentat de „substanţe minerale combustibile din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub forma de gaze naturale, sau  lichidă, sub formă de ţiţei sau condensat”.

La nivelul țării nu se eliberează licențe de exploatare pentru aceasta resursă, ci Agenția Națională pentru Resurse Minerale semnează un acord petrolier cu agenții economici, la baza acestuia stând trei etape: explorare, dezvoltare și exploatare. Durata etapei de explorare este de circa 5 ani, și cuprinde studii geologice, prospecțiuni seismice şi sonde de explorare verticale, care urmăresc evidenţierea hidrocarburilor în arealul investigat. Studiile de evaluare a impactului asupra mediului pot fi făcute numai după ce s-au efectuat studiile geologice și prospecțiunile seismice.

Pentru a putea extrage  gazele de şist, situate la adâncimi foarte mari, este necesară folosirea unei metode numită fracturare hidraulică/despicare/izbire (fracking). Fracturarea hidraulică constă în despicarea artificială a rocilor prin explozii provocate în forajele săpate vertical, la adâncimi de circa 3-6 km. La o presiune de peste 1000 atm, milioane de litri de apă sunt injectate în sol, apă amestecată cu substanțe chimice. Acest tip de fracţionare crează fracturi dintr-un puţ de extracţie săpat în formaţiuni de roci-rezervor. Ea a fost practicată pentru prima dată în 1974, deşi tehnica de fracţionare curentă s-a folosit pentru prima dată spre finele anilor 1990 în Texas. Energia din injecţia unui fluid de fracţionare de mare presiune crează canale noi în rocă, crescând astfel rata de extracţie şi în final recuperarea combustibililor fosili. Susţinătorii fracţionării aduc ca argument imensa cantitate de hidrocarburi inaccesibilă până acum şi care se poate extrage prin acest proces.

Potrivit studiilor și rapoartelor realizate de Parlamentul European, aditivii folosiți în timpul forării nu sunt pe deplin cunoscuți; dintre aceștia, însă, New York State menționează:

• 17 substanțe clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
• 38 clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea umană;
• 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi acrilamida, oxid de etilenă şi diverși solvenți pe baza de petrol;
• 6 clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi clorhidrat de hidroxilamină ;
• 5 clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

În Statele Unite, experiența extractivă a gazelor de șist se întinde pe o durată de 40 de ani, timp în care s-au înregistrat  mai multe accidente. Acest lucru a dus la apă potabilă mai sărată în apropierea sondelor de gaze și la contaminarea apelor subterane cu metan. Robert B. Jackson, de la Universitatea Duke, a declarat că o planificare atentă este necesară pentru a face față apelor uzate, deoarece sunt de multe ori mai sărate decât apa de mare și conțin substanțe chimice care pot fi dăunătoare pentru mediu. Pauline Jaramillo, profesor de cercetare la Departamentul de inginerie și politici publice de la Universitatea Carnegie Mellon, a declarat că tehnica de a fora gaze la suprafață ar putea duce la emisii de CO2 și de metan eliberate în atmosferă. Totodată Mark Johnston, de la WWF, a precizat că organizația de conservare a naturii a fost împotriva fracturării gazelor de șist din cauza modului în care aceasta ar putea afecta schimbările climatice.

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri, riscul de contaminare a acestora, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (pentru că terenurile nu vor mai fi irigate). De asemenea, apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, există riscul unui seism, dar și risc de mobilizarea a unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de seră.

În ceea ce privește contaminarea apei freatice, există deja incidente privind contaminările apei, în cazul exploatărilor anterioare din Statele Unite. Filmul Gasland, ce a avut premiera în anul 2010 la Festivalul de Film Sundance, afirma că substanţe toxine, cancerigene, şi metale grele au poluat apa freatică în apropierea puţurilor din Pennsylvania, Wyoming şi Colorado. Vă recomandăm să vizionați acest film pentru a înțelege efectele devastatoare ale fracturării gazelor de șist (vezi http://www.filmeonline2012.info/gasland-2010-documentar-online-subtitrat)

Un alt dezavantaj îl reprezintă monitorizarea și măsurarea fracturării prin utilizarea nisipiului radioactiv, care conține izotopi radioactivi gamma, ce poate dezvolta simptome ale sindromului de radiație acută, sau oboseală, leucemie, febră, stări de vomă, în rândul oamenilor.

Fracționarea la nivel global

Fracţionarea hidraulică este o problemă de mediu şi sănătate mondială. Țări precum Franța și Bulgaria au interzis fracționarea. În Australia fracţionarea este limitată la o singură zonă şi la un număr mic de operaţiuni de fracturare. În Canada, fracking-ul este suspendat temporar, timp în care se studiază efectele sale asupra mediului şi sănătăţii. China foloseşte fracţionarea hidraulică cu puţuri orizontale, rezervele sale fiind cu 50% mai mari decât cele ale SUA. Polonia deține cele mai mari rezerve de gaz de şist din Europa, aceasta folosind în prezent fracţionarea. Irlanda și  Noua Zeelandă folosesc fracţionarea, dar în momentul actual există numeroase proteste împotriva acesteia. În Marea Britanie, în urma producerii unor cutremure cauzate de fracționare, s-a refuzat folosirea fracking-ului, dar procedeul nu este  încă interzis oficial.

România și fracționarea gazelor de șist

Fracturarea hidraulică în şisturi nu se compară cu cea în rocile compacte, în care pot fi controlate mărimea şi geometria fisurii, precum şi direcţia fluidului. Metoda pe care compania americană Chevron vrea să o utilizeze pentru extragerea gazelor de şist din cele patru perimetre deţinute în România este contestată de unii specialişti.

În anul 2010, Chevron a demarat operațiunile de explorare, dezvoltare și producție în Romania, odată cu obținerea concesiunilor pentru exploatarea argilitelor din sud-estul țării. Chevron a câștigat concesiuni pentru blocurile 17, 18 și 19 care măsoară aproximativ 2.700 kmp, la care au adăugat o suprafață semnificativă în anul 2011, odată cu achiziționarea a 6.350 kmp reprezentând zona EV-2 Bârlad, în nord-estul României.

Chevron CRUSH este o tehnologie experimentală de extracţie in situ a petrolului din şisturi bituminoase, pentru a converti kerogenul (din şisturile bituminoase) în petrol. Pentru fracturarea prin metoda Chevron Crush, se utilizează dioxidul de carbon în spargerea zonei de protecție din puțurile forate, dioxid de carbon ce este mai apoi redirecționat către generatorul de gaz pentru a fi reciclat. Ceea ce rămâne de la zonele încălzite, respectiv materia organică, este arsă in situ pentru generarea gazelor necesare în proces.

La nivelul țării, protestatarii din toate orașele s-au alăturat inițiativei de oprire a acestui masacru. Astfel că, interzicerea fracturării gazelor de șist a scos în stradă mii de oameni. Demersuri în aceasta privință au fost realizate și prin petiția online pentru interzicerea exploatării gazelor de șist ROMANIA, pe care o puteți accesa la următorul link: http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h

Există la momentul actual pagini de informare (vezi http://www.facebook.com/pages/Impotriva-exploatarii-gazului-de-sist-prin-fractionare-hidraulica/367516606594649) și grupuri (vezihttp://www.facebook.com/groups/444752518917275/) pe site-urile de socializare, pe care le puteți accesa, și unde veți găsi oameni drepți, onești și iubitori de mediu, gata să vă răspundă la întrebări; în plus, veți putea fi la curent cu toate informațiile legate de fracturarea gazelor de șist la nivel mondial.

Vă anunțăm că pe data de 4 aprilie, va avea loc un marș național împotriva explorării și exploatării gazelor de șist; acesta este susținut de ONG-urile de mediu, după cum susține și președintele Eco-Civica, Nicolae Radulescu-Dobrogea.

Redacția Greenly se alătură inițiativei de interzicere a exploatării gazelor de șist!

Surse: http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h

http://www.facebook.com/pages/Impotriva-exploatarii-gazului-de-sist-prin-fractionare-hidraulica/367516606594649

http://www.facebook.com/groups/444752518917275/

http://www.filmeonline2012.info/gasland-2010-documentar-online-subtitrat

http://www.mehedinteanul.ro/blog/stiinta/5088-fracionarea-hidraulic-i-gazele-de-ist

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/cancerul-din-gazul-de-sist-metoda-folosita-de-chevron-presupune-introducerea-in-pamant-a-600-de-substante-chimice-636447.html

http://barladonline.blogspot.ro/2012/02/ce-inseamna-exploatarea-gazelor-de-sist.html

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/cancerul-din-gazul-de-sist-metoda-folosita-de-chevron-presupune-introducerea-in-pamant-a-600-de-substante-chimice-636447.html

http://www.chevron.ro/

http://www.green-report.ro/eco-civica-mars-national-impotriva-gazelor-de-sist-in-4-aprilie/

http://www.youtube.com/watch?v=dZe1AeH0Qz8

http://www.gaslandthemovie.com/

http://arstechnica.com/science/2011/12/how-the-epa-linked-fracking-to-contaminated-well-water/

http://inhabitat.com/nyc/state-will-allow-fracking-within-1000-feet-of-nycs-water-supply-tunnels/

http://stateimpact.npr.org/texas/tag/fracking/