Autori articol: Loredana Voicu, Delia Coman, Ana-Maria Toma, Maria-Alexandra Popa, Petronela Colăcel, Claudia Lungu, Mihai Chivu – Studenți anul II Master Climatologie și Resurse de Apă, Facultatea de Geografie
Motto: Fără ea nimic nu creşte,
Mugurul nu înfloreşte,
Şi pământul, să vezi, crapă,
Dacă lipsă e de….!
Apa este unul din factorii cei mai importanți în echilibrele ecologice, dar este și un bun de consum prețios. Astăzi, satisfacerea cerințelor tot mai mari de apă în diferite scopuri, precum cele casnice, industriale, energetice sau în agricultură, este tot mai dificil de realizat, datorită faptului că apele, atât cele subterane, cât şi cele de suprafaţă, sunt tot mai poluate.
De ce sunt poluate apele și care sunt factorii care determina acest lucru?
Poluarea apelor este cauzată, în primul rând, de dezvoltarea industrială, dar un factor foarte important este și creşterea numărului populaţiei urbane. Legat de această circumstanță este și deversarea în râuri şi lacuri a apelor uzate.
Directiva Consiliului Europei 91/271/2002, transpusă prin H.G. 188/2002, defineşte procesul de epurare ca fiind îndepărtarea din apele uzate a substanţelor toxice, a microorganismelor etc., în scopul protecţiei mediului înconjurător, a emisarului în primul rând, dar şi a solului şi aerului.
Epurarea apelor uzate orășenești, industriale, provenite de la zone rezidențiale sau unități comerciale, atât în România, cât și în Republica Moldova, se realizează în cadrul stațiilor de epurare. Stațiile de epurare reprezintă grupuri de instalații, având ca scop diminuarea cantităților de poluanți din apele uzate. Acestea fac parte integrantă din sistemul de canalizare al oraşului sau al platformei industriale, iar mărimea staţiei de epurare depinde de debitul apelor uzate şi de gradul de poluare a acestei apei.
Să descoperim care sunt cele mai mari stații de epurare din România și Republica Moldova
Cea mai mare stație de epurare din România a fost inaugurată pe data de 10 octombrie 2011 și este Stația de Epurare de la Glina (Fig. 1), care deservește Bucureștiul. În prezent, apa din canalizare este epurată mecanic 100%, dar biologic doar 50%, iar prin lucrările de extindere a stației se urmărește construirea unor noi linii de epurare, astfel încât epurarea biologică să ajungă la 100%. 
În județul Cluj, în 2013 a fost inaugurată cea mai modernă stație de epurare (Fig. 2). Stația deservește municipiul Cluj-Napoca, dar și comunele din amonte (Florești, Gilău, Baciu și Săvădisla). Elementul de noutate pe care îl aduce stația din Cluj este eliminarea fosforului și azotului pe cale biologică și chimică, dar și funcționarea pe bază de energie verde – biogazul rezultat din nămol.
Stația de Epurare Constanța Nord (Fig. 3) asigură tratarea apelor uzate pentru zona de nord a orașului și stațiunea Mamaia. Stația este prevăzută cu ultima tehnologie în domeniu, cu aerare prelungită, incluzând îndepărtarea biologică a azotului și fosforului, stabilizarea aerobă și deshidratarea nămolului. 
În Republica Moldova cea mai importantă stație de epurare este cea din Municipiul Chișinău (Fig. 4).
Fig. 4 Stația de epurare a Orașului Chișinău (Sursa: https://noi.md/md/)
Proiectarea şi construcţia Staţiei de epurare a fost efectuată în 4 etape, în perioada anilor 1963-1982, având capacitatea de 340.000 mc/zi şi reprezintă un complex de edificii şi instalaţii, care utilizează metodele şi tehnologiile clasice de epurare a apelor uzate.
Cea mai stringentă problemă în procesul de epurare a apelor uzate, care influenţează substanţial mediul ambiant în municipiul Chişinău, este lipsa instalaţiilor pentru înlăturarea azotului şi fosforului din apele epurate, precum şi a instalaţiilor performante de procesare a nămolurilor.
Ce se întâmplă cu apele uzate?
Unde ajung acestea? Dar în ce condiții?
În conformitate cu rezultatele evaluării situației la nivel național, volumul total de ape uzate evacuate în anul 2020 a fost de 1723,32 milioane mc, din care 1378,92 milioane mc (80,02%) au reprezentat ape uzate epurate corespunzător, 174,84 milioane mc (10,15%) au fost ape uzate necorespunzător epurate, iar 169,56 milioane mc (9,84 %) – ape uzate neepurate.
Resursele de apă ale Republicii Moldova sunt relativ limitate în comparație cu alte țări din regiune. Este țara cu cel mai mare deficit de apă din regiune, cu aproximativ 3.000 mc/locuitor/an de resurse regenerabile de apă, din care doar 400 mc/locuitor/an se formează pe teritoriul țării.
Resursele de apă moldovenești depind în mare măsură de cantitățile de apă din râurile Prut și Nistru, acumulate în mare parte în afara țării. Acest lucru este deosebit de important, având în vedere că principala sursă de alimentare cu apă pentru populație și pentru necesitățile economiei este apa de suprafață, care reprezintă 85% din totalul apei consumate. Restul de 15% provine din surse de apă subterane. În aceste condiții, sunt imperative măsurile de prevenire a poluării și asigurarea unui consum rațional și a unei gestionări adecvate a resurselor de apă. Relația cu țările vecine – Ucraina și România, alături de care Republica Moldova utilizează cele două bazine hidrografice – și modul în care aceste resurse de apă sunt gestionate peste granițe, sunt, de asemenea, foarte importante.
Conform Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, în anii 2019 și 2020, ani care se suprapun perioadei pandemiei Covid-19, s-au evacuat în total 70,4 milioane mc ape uzate, în 2019, și, respectiv, 66,9 milioane mc în anul 2020, din care 68,4 milioane mc în 2019, respectiv 64,9 milioane mc în 2020 au fost ape uzate evacuate cu epurare.
Există vreo legătură între epurarea apelor uzate și Covid-19?
Relația dintre apele uzate și detectarea virusului SARS-CoV-2 este una foarte strânsă (Fig. 5). Potrivit cercetărilor, COVID-19 este de obicei deversat în apele uzate de către persoanele infectate în termen de trei zile de la infectare. Acest interval de timp este mult mai scurt decât timpul necesar în mod normal pentru ca populația să dezvolte simptome suficient de vizibile pentru a putea solicita ulterior asistență medicală și un test pozitiv pentru COVID-19.
Boala Coronavirus 2019 sau COVID-19 este boala infecțioasă cauzată de noul coronavirus descoperit: sindromul respirator acut sever Coronavirus 2 (SARS-CoV-2). Noul virus și boala au fost raportate pentru prima dată în decembrie 2019 în Wuhan, China (OMS 2020). Transmiterea acestuia se realizează în mod direct prin picăturile lui Pflüge (picături mari generate de tuse, strănut, vorbit precipitat, care nu se deplasează pe distanțe >2 m, prin contact direct cu obiecte contaminate (“fomite”), prin aerosoli, dar și prin materiile fecale.
Fig. 5 Relația dintre apele uzate și detectarea COVID-19 (Sursa: https://www.msnbc.com/msnbc/amp-video/mmvo87790661608)
La ora actuală transmiterea fecal-orală nu poate fi complet exclusă, dar nu pare a fi un element determinant în lanțul epidemiologic. Există excreție virală în materiile fecale, însă rezultatele în privința eliminării de virus viabil (care poate infecta celule în cultura) sunt contradictorii.
La 17 februarie 2021, Comisia Europeană a adoptat un plan european de pregătire în domeniul bioapărării denumit „Incubatorul HERA”, care are ca scop acțiunea imediată pentru a pregăti Europa împotriva amenințării tot mai mari reprezentate de variantele virusului Covid-19. Astfel, monitorizarea apelor uzate ar trebui considerată drept o abordare complementară și independentă față de strategiile de supraveghere și testare a Covid-19.
Epidemiologia pe bază de ape uzate este una dintre cele mai bune abordări, care permit monitorizarea continuă pentru a determina amploarea și dinamica infecțiilor într-un oraș, în special în orașele metropolitane cu o densitate mare a populației. De asemenea, poate fi o modalitate de avertizarea timpurie a focarelor de boală și furnizarea de informații pentru public, mai ales în cazul pacienților asimptotici, prin testarea probelor de apa uzată din stațiile de epurare (Fig. 6).
Colectarea și testarea probelor din apele uzate necesită mai mult timp și costuri ridicate. Mai multe studii au demonstrat deja că monitorizarea apelor uzate poate detecta focarele de norovirus și poliovirus mai devreme decât anchetele clinice.
Fig. 6 Privire de ansamblu asupra pandemiei și transmiterea SARS-CoV-2 prin apă (Sursă: https://www.nature.com/articles/s41893-020-00605-2)
Metoda testării apelor uzate este deja folosită în zone metropolitane din țări precum Franța, Olanda, Italia, Finlanda sau Spania, prin identificarea încărcarii virale cu SARS-CoV-2 RNA în materiile fecale, secreții respiratorii sau urină.
La nivelul României, pe lângă testele PCR și testele Antigen Rapid, care sunt bazate pe probe de salivă și sânge, se utilizează și testul SARS-CoV-2 RT-PCR, un test real time PCR (RT-qPCR) ce detectează și cuantifică ARN din virusul SARS-CoV-2 în probele de ape uzate netratate. Din păcate, la nivelul României nu exista fonduri suficiente pentru a aplica teste de detectare a Covid-19 în apele uzate.
Concluzionând, România, în prezent, este pe drumul cel bun în ceea ce privește epurarea apelor uzate, însă acest proces a fost unul anevoios. Totodată, calitatea de membru UE a României a crescut investiţiile în dezvoltarea alimentării cu apă şi tehnologia de tratare a apelor uzate. Pe de altă parte, Republica Moldova ar putea, însă, să rămână fără apă dacă nu se vor depune eforturi financiare, instituționale și nu se va implica populația pentru a elimina sursele de poluare a apelor. Marea problemă sunt apele uzate, epurate insuficient sau neepurate, care vin din sistemele de canalizare sau din sectorul menajer și de la agenții economici. De asemenea, protecția mediului este importantă pentru a evita poluarea apelor de suprafață și subterane, care din păcate nu sunt resurse nelimitate.
Bibliografie:
https://alsenvironmental.ro/monitorizarea-aparitiei-sars-cov-2-in-apele-uzate/
https://rowater.ro/wp-content/uploads/2020/12/Brosura-ape-uzate-pentru-public-2012.pdf
https://mfe.gov.ro/raja-statia-de-epurare-constanta-nord/
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:L:2021:098:FULL&from=EN
https://www.msnbc.com/msnbc/amp-video/mmvo87790661608
