Astăzi este Ziua Internaţional a Apei, aşadar am încercat să mă informez puţin în legătură cu subiectul. Mă gândeam iniţial să scriu un articol curat şi obiectiv despre apă şi energie (tema oficială pentru anul 2014), însă am dat, întâmplător, peste o imagine care mi-a schimbat complet abordarea. Imaginea respectivă este aceasta, vine de aici şi se numeşte Africa. 
Am aflat apoi că, la nivel global, 780 de milioane de oameni (11% din populaţia globală) nu au acces la apă curată. 780 de milioane de persoane. Întreaga Europă are 734 de milioane. Tot continetul. Aşa, ca să aveţi un reper. Imaginaţi-vă toţi locuitorii continentului nostru fără acces la apă curată.
În aceeaşi ordine de idei, un copil moare la fiecare 21 secunde din cauza unei boli legate de lipsa apei sau de calitatea scăzută a acesteia. 99% dintre morţile legate de prezenţa şi calitatea apei au loc în ţările în curs de dezvoltare. În 2009, vorbeam despre un copil la fiecare 15 secunde. Eforturile făcute pentru a îmbunătăţi accesul la apă în zonele sensibile salvează, astfel, viaţa a 1656 copii în fiecare zi.
Într-o lume în care 780 de milioane de oameni nu au avut ocazia (!) de a bea un pahar de apă curată, vreodată, dreptul la apă este recunoscut la nivel internaţional începând cu anul 2010, că făcând parte din dreptul la un standard de viaţă adecvat.
Îmi întorc privirea din ecranul calculatorului şi mă uit în jurul meu: am 2 chiuvete la mai puţin de 5 secunde de mine. Două surse de apă rece (şi potabilă!) şi caldă la discreţie, pentru un preţ derizoriu. O sticlă de apă minerală sta lângă birou – şi simt nevoia să fac o paranteză: producţia de sticle de apă necesită 17 milioane de barili de petrol pe an şi foloseşte de trei ori mai multă apă decât conţinutul sticlelor respective. Lângă fereastră, am 3 plante pe care le ud de 3 ori pe săptămână. În 3 minute pot avea un ceai sau o cafea caldă, proaspătă, sau mai bine îmi spăl un măr. Nimic din toate acestea nu mi se pare ieşit din comun, nu văd cum ar putea să fie altfel. Nu credeţi la fel?
Iar apoi, revăd fotografia copilului de mai sus. Şi îmi dau seama că ceea ce mie mi se pare o banalitate, este inimaginabil – în sensul din Dex al cuvântului – pentru atât de multă lume.
Dacă doriţi să ajutaţi – pentru că putem ajuta! – vizitaţi site-urile de mai jos.
www.charitywater.org, thewaterproject.org, www.water.org, www.onedollarwater.com
Şi haideţi să încercăm să înţelegem că aceste lucruri nu vin de la sine.
