Concluziile Colocviului CAESAR – planuri îndrăznețe împotriva inundațiilor din România

Așa cum probabil așteptați de mult, vă aducem astăzi în prim-plan sinteza concluziilor rezultate  în urma work-shop-ului de Energie și Mediu, al grupului de expertiză CAESAR, la care redacția Greenly Magazine a luat parte. În scopul întâmpinării cauzelor inundațiilor și despăduririlor din România, atelierele de lucru au avut de dus la capăt o luptă grea, concretizată printr-o serie de discuții  între participanții reprezentanți ai diferitelor organizații neguvernamentale (Mai Mult Verde, Let’s do it, Romania!, etc), guvernamentale (Ministerul Mediului și al Pădurilor, Institutul Național de Gospodărire a Apelor, etc), sau alte entități interesate de aceste discuții pe teme ;tiințifice aplicate și, în același timp dispuse să ajute la rezolvarea problemelor ridicate în cadrul lor.

În continuare, vom prezenta pe scurt ideile care au fost dezbătute în cadrul work-shop-ului, acestea reflectând pilonii centrali pe care o astfel de inițiativă trebuie să se sprijine pentru a încerca să implementeze politica de protecție a teritoriului României contra inundațiilor și despăduririlor. Ce ar trebui să nu lipsească din România pentru monitorizarea periodică și administrarea terenurilor supuse unor astfel de riscuri?

-     un sistem de informare prin SMS a prognozelor meteo;

-      în cazul defrișărilor – injectări de beton pentru stabilizarea solului și împăduriri pe terenurile publice;

-    plantarea unor perdele verzi urbane;

-       modificările legislative pentru schimbarea destinației unor terenuri;

-      reprezentarea statului în probleme de litigii în ceea ce privește pădurea, care ar trebui sa înceapă cu suplimentarea corpului juridic al Rom Silva;

-     procesul de accesare a fondurilor Euro – realizarea unor programe nișate și scoaterea la licitație a unor secțiuni private -  redactarea master-planurilor;

-       lobby la Ministerul Mediului pentru transferul fondului silvic în GIS (care, datorită utilității lui necontestate în zilele noastre, ar trebui impus ca lege), cu aplicații pentru Smart Phone-uri + balloon Mapping (folosirea pe scară largă a imaginilor satelitare, capabile să semnaleze mult mai bine situația de fapt a terenurilor, inclusiv compoziția vegetației, gradul de umiditate al suprafețelor…etc);

-       pentru reducerea până la stoparea tăierilor de păduri în ariile protejate, Coaliția de Mediu ar fi o voce răsunătoare în încercarea de a rezolva această problemă. Planul ar fi sesizarea în scris a problemei, stabilirea direcției de implementare – prin activism și colaborarea cu persoane care pot oferi o acoperire mediatizată;

-      reconstrucția după inundații – este imperios necesară realizarea de studii de fezabilitate, precum și conceperea unor planificări teritoriale contra-risc, mergându-se până la o eventuală și necesară strămutare a populației din imediata vecinătate a zonelor vulnerabile la inundații și procese hidro-morfologice cauzate de restrângerea forțată a învelișului forestier;

-       implicarea partenerilor privați în proiectele de mediu – strategia pentru turism corelată cu rezolvarea problemelor de mediu;

-      certificatele verzi (co-interesare a micilor proprietari și a organizațiilor de mediu), în acest sens o soluție ar fi să cerem crearea acestei piețe ”verzi”;

-      materialul biologic al celor care împăduresc este de asemenea foarte important. Achiziționarea materialelor de împădurire trebuie să aibă în vedere etajul de vegetație în care se află viitoarea pădure, natura substratului edafic – suport al vegetației, tipul speciilor de arbori care se pretează…etc;

-     identificarea problemelor și soluțiilor potențiale. Crearea unor baze de date este cea mai potrivită soluție pentru a gestiona superior problemele apărute în legătură cu pădurile, terenurile supuse riscurilor la inundații, mărimea pagubelor potențial produse…etc;

-         măsuri nestructurale -  publicarea unui ghid de bune practici în toate cele trei momente legate de un risc (prevenție, pregătire și refacere), investiții în școli, pentru o mai atentă educare a tinerilor în privința comportamentului lor de zi cu zi și în caz de inundați;

-         vegetația forestieră – importantă pentru atenuarea viiturilor. Trebuie văzut care specii sunt mai rezistente;

-      proprietăți piscicole – nu rare au fost dățile când proprietarii au refuzat să pregolească lacurile de acumulare după ce au fost avertizați de iminența unei inundații;

-       abordarea holistică a bazinelor hidrografice – amenajarea holistică a lor, atât pe albie, cât și pe versanți;

-         analize Cost-Beneficiu (componenta socială și financiară);

-         întocmirea unui indice de stare a lucrărilor;

-     retrocedarea unor secțiuni de pădure din ariile protejate. Pentru aceasta s-au propus ca soluții compensațiile pecuniare și posibilitatea de răscumpărare a pădurilor de către stat;

-      cum convingem micul proprietar de pădure să nu mai taie?  – prin certificate de mediu, albia de mal plantată cu răchită, cătină, practicarea acvaculturii, bambus, stejar pufos;

-         realizarea unor hărți de hazard care să conțină limitele potențiale ale zonelor inundabile;

-         delimitare – acțiuni cu acordul Autorității Centrale și Locale – a zonelor către care trebuie să ducem cu prioritate strategia;

Amenințările sau punctele slabe identificate în cadrul grupului de discuții sunt mai departe enumerate și, unele din ele, scurt explicate:

-      insuficienta presiune publică asupra problemei gestiunii pădurilor, care ar putea fi concretizată printr-un trend de trimiteri de scrisori către Primul Ministru, sau alți factori de decizie locali, dar mai ales formarea unor grupuri de lucru pe tematici punctuale;

-         lipsa unui sector de cercetare axat pe refacerea fondului genetic forestier;

-       lipsa capacității de investiție pentru prevenirea dezastrelor. NU există un incentive (o motivație reală, susținută) pentru investirea de către mediul privat în prevenirea și atenuarea inundațiilor și a celorlalte riscuri induse de defrișări;

-       lipsa de organe consultative;

-       proasta administrare a pădurilor;

-       vulnerabilitate: lipsa unor indicatori socio-economici și demografici corelați în scopul diminuării riscurilor la inundații induse de efectele despăduririlor;

Organigrama care a rezultat în urma discuțiilor este sintetizată în următorul tabel:

Orice județ are un plan de amenajare a teritoriului, dar acesta este în cele mai multe cazuri unul rigid, dictat de Stat și nu întotdeauna bine fundamentat pe baze științifice. De aceea, au fost semnalate trei probleme, care merită și ele aduse în discuție în viitor:

1. Piața Materialelor Forestiere – Asociațiile de producători locali: cine vinde lemn să fie membru;

2. Fundamentarea tehnico-economică a fondurilor cerute – voința politică;

3. Corupția.

Managementul riscului la inundații ar trebui abordat nu neapărat strategic, ci în direcția progresului spre propuneri de strategii coerente pe perioade de timp finite. De aceea, totul trebuie privit global și trebuie căutat în experiența și a altor popoare, în rezultatele ce se pot obține implicând toți factorii (umani, de infrastructură, economici) care pot contribui la punerea în practică a strategiilor. De unde ne putem inspira și ce precedente favorabile avem în țara noastră?

-          existența la ora actuală a cca 3500 de acumulări cu rol de atenuare a undelor de viitură pentru prevenirea inundațiilor;

-          diguri, derivații la ape mari întreținute și menținute în stare de funcțiune;

-          strategia belgiană – până în 2035 (referitor la riscurile la inundații existente permanent în regiunea polderelor). Costul = cca 17 mld Euro;

-          documente: Directiva Cadru a Apei 2000;

-      Risc ”0” =  imposibil, dar se poate calcula un risc acceptabil (acceptat de populație și de factorii de decizie locali) direct proporțional cu fondurile primite;

-          1948- Anul Naționalizării – an de referință pentru retrocedarea proprietăților forestiere;

-          s-au lăsat resturi în urma exploatărilor forestiere – diguri, unde de viitură.

Dacă vi se par realizabile planurile gândite de participanții la Work-shop-ul de Energie și Mediu, dacă aveți soluții mai bune, sau dacă ați identificat și alte amenințări cu care se confruntă România la acest nivel, suntem nerăbdători să auzim părerile voastre.

Deocamdată, este bine să medităm la semnificația afirmației ilustrului academician Gh. Ionescu Sisești, ce ne-a întâmpinat și vegheat la intrarea în sala de conferințe a sediului central a Regiei Naționale a Pădurilor, pe tot parcursul dezbaterilor din cadrul Colocviului CAESAR, și care ne oferă argumentul suprem în baza căruia noi trebuie să luptăm pentru păstrarea pădurilor noastre:

”Pierderea pădurii nu înseamnă numai pierderea unei bogății, ci pierderea însăși a obârșiei din care se trage bogăția. Iată de ce problema silvică nu e o problemă tehnică de specialitate, ci o problemă națională! ”Gh. Ionescu Sisești