Râul Neajlov reprezintă cel mai mare afluent al râului Argeş de tip alohton, ce străbate Câmpia Română. Acesta, împreuna cu afluenții săi, drenează o suprafaţă bazinală de 3720 km2, în același timp separând 4 compartimente din Câmpia Argeşeană: Câmpia Piteştiului, Câmpia Câlniştei, Câmpia Burnasului si Câmpia Găvanu.
Bazinul râului analizat este delimitat de o cumpănă de ape cu înălțimi ce variază între 78-322 m și delimitează râul Argeş în partea nordică și estică, de bazinul Teleormanului în partea vestică și de valea Dunării la sud.
Din punct de vedere al resurselor de apă, acestea sunt alcătuite din rețeaua de ape curgătoare, numeroase iazuri și din structuri acvifere freatice.
Râul Neajlov este un afluent de ordinul I faţa de colectorul său Argeș. Acesta primește 46 de afluenți de ordine diferite, și anume: 15 afluenți de ordinul II, 21 afluenți de ordinul III, 9 afluenți de ordinul IV, 2 afluenți de ordinul V. 34 dintre cei 46 de afluenți au lungimi cuprinse intre 5-30 km, iar 9 afluenți au lungimi mai mari: Glavacioc, Dâmbovnic, Holbaca, Câlnistea, Chiricanu, Milcovăţ, Jirnov, Mozacu si Ilfovăţ.
Râul Neajlov, în satul Gorneni, Jud. Giurgiu
Bazinul râului Neajlov are o formă triunghiulară.
Pe 23 de afluenți din bazinul râului analizat au fost amenajate 70 de iazuri, ce reprezintă o suprafață de 486 ha. Cele mai importante dintre acestea sunt amenajate pe Dâmbovnic, Mozacu, Ilfovaţ si Facău. Aceste iazuri sunt folosite în piscicultură și pentru irigarea terenurilor agricole.
Regimul hidrologic se caracterizează pe baza surselor de alimentare, a scurgerii lichide și solide și a proprietăților fizice și chimice ale apelor.
Ca principale surse de alimentare, întâlnim apele provenite din precipitații și din structurile acvifere freatice.
Scurgerea medie lunară se caracterizează prin ape mari în luna martie și mici în august și septembrie, ceea ce ii conferă râului un “regim valah”.
Debitele maxime se pot produce în orice anotimp, fie din căderea unor cantități pluviometrice mari, fie din topirea zăpezilor, acestea ducând în final la producerea viiturilor cu caracter brutal și cu urmări dezastruoase pentru activitatea social-economică.
Debitele minime se înregistrează vara sau toamna, în anii cu perioade mai lungi de secetă.
Debitul solid reprezintă cantitatea de aluviuni transportată de râurile mari. In lunile de primăvară, se înregistrează cele mai mari cantități de debit solid, iar în septembrie cele mai mici.
Temperatura râului este influențată în mod direct de condițiile climatice locale și de activitatea antropică.
Din punct de vedere al compoziției chimice și al calității apei, râul Neajlov a beneficiat de studii periodice, ce s-au efectuat direct pe râu.
Râul Neajlov, în satul Gorneni, Jud. Giurgiu
Oxigenul dizolvat depinde de temperatura apei și reprezintă un indicator important în stabilirea calității apei. El prezintă o concentrație medie de circa 7-7,8 mg/l.
pH-ul râului are o tendință alcalină ușoară, cu valori de 7,5-7,9.
Duritatea apei are o valoare de 10,5 G.
Râul Neajlov împreună cu afluenții săi se caracterizează prin ape de calitatea I, în care predomină anionul bicarbonic, alături de un conținut moderat de natriu și clor, lacurile și iazurile având o mineralizare redusă, fiind utilizate în irigații, piscicultură și în consumul casnic.
Articol realizat de Bărbărie Manuela-Raluca
Facultatea de Geografie
Master CRA, anul I
