De foarte multe ori, in discutiile despre protectia mediului se face referire la ”amprenta ecologica” si la ”amprenta de carbon”, doi importanti indicatori ai presiunii exercitate de oameni asupra naturii. Arjen Y. Hoekstra, profesor la Universitatea din Twente (Olanda), a introdus in anul 2002 un nou concept numit ”amprenta de apa”, el fiind complementar indicatorilor mentionati anterior. Mai mult, in urma unui proiect finantat de Uniunea Europeana prin intermediul celui de-al 7-lea Program Cadru pentru Cercetare si Dezvoltare (FP7), acesti trei indicatori (amprenta ecologica, amprenta de carbon si amprenta de apa) au fost inclusi intr-o ”familie a amprentelor”, complementaritatea lor conducand la o mai buna analiza a impactului asupra mediului inconjurator.
Amprenta de apa, dupa cum se poate intelege si din denumirea sa, studiaza consumul de apa dulce (direct si indirect) aferent unui produs sau serviciu. Ea poate fi calculata pentru un grup de consumatori bine definit (un singur individ, o familie, un sat, un oras, o provincie sau un stat) sau pentru producatori (organizatii publice, companii private sau chiar sectoare economice). De asemenea, ea poate fi calculata si pentru un singur produs. Amprenta de apa a unui produs (comoditate, bun sau serviciu) reprezinta volumul de apa dulce utilizat in procesul de productie si masurat exact acolo unde este produs acesta (amprenta de apa luand in calcul si consumul din afara frontierelor unui stat).
Conceptul amprentei de apa se afla in stransa legatura cu cel al apei virtuale. Apa virtuala este definita ca fiind volumul de apa necesar producerii unui bun sau serviciu. Conceptul a fost introdus la inceputul anilor ’90 de catre John Anthony Allan, pe cand acesta studia posibilitatea importului de apa virtuala (cea aflata deja in compozitia produselor alimentare) ca o solutie partiala la framantarile Orientului Mijlociu in legatura cu deficitul de apa.
Amprenta de apa a unui individ sau a unei comunitati este alcatuita din trei componente: amprenta de apa albastra, verde si gri. Amprenta de apa ”albastra” reprezinta volumul de apa extras si transportat din acvifere, rauri etc, prin irigatii sau alte metode si folosit la producerea unui bun sau serviciu. Amprenta de apa ”verde” se refera la apa de ploaie folosita acolo unde ea cade, de exemplu pe o cultura de floarea soarelui. Amprenta de apa ”gri” reprezinta apa poluata ca urmare a producerii unui bun sau serviciu sau volumul de apa necesar pentru a dilua poluantii rezultati si aducerea concentratiilor la un nivel care sa nu depaseasca nivelul maxim admis.
Ca si metoda de calcul, putem lua ca exemplu carnea de vita, analizand consumul de apa de la nivelul intregului flux de productie (de la apa utilizata pentru obtinerea hranei si pana la apa consumata direct de animal). Intr-un sistem industrial, dureaza aproximativ trei ani pana cand animalul este sacrificat pentru a se obtine 200 kg de carne de vita. Animalul consuma in aceasta perioada aproape 1300 kg de cereale (grau, ovaz, orz, porumb, mazare uscata, boabe de soia si alte cereale), 7200 kg de furaje (nutret, fan uscat si alte furaje), bea 24 metri cubi de apa iar pentru menaj sunt folositi 7 metri cubi de apa. Asta inseamna ca pentru a produce un kilogram de carne de vita sunt necesare aproximativ 6,5 kg de cereale, 36 kg de furaje si 155 litri de apa (doar pentru menaj si baut). De la insamantare si pana in momentul culegerii recoltei cu care va fi hranit animalul, se folosesc in medie 15300 litri de apa. Prin urmare, pentru 1kg de carne de vita se folosesc in medie 15500 litri de apa. Atentie, o vita crescuta in Romania si lasata sa pasca liber nu are aceeasi amprenta de apa ca o vita crescuta în mega-fermele de calibru industrial din Statele Unite ale Americii, deoarece hrana lor este total diferita.
Alte exemple
Cafeaua reprezinta cel mai important produs agricol tranzactionat la nivel mondial, pentru productia ei folosindu-se foarte multa apa. In Olanda, pentru a se obtine o ceasca de cafea sunt necesari 140 de litri de apa. Anual, consumul national de cafea necesită 2,6 miliarde de metri cubi de apa, olandezii consumand doar 2,4% din totalul anual global. Per total, locuitorii planetei au nevoie anual de 110 miliarde de metri cubi de apa doar pentru a bea cafea (majoritatea apei fiind folosita la cresterea plantei).
Articol realizat de Miroiu Alexandru-Codruț
(Student in anul II, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului si om care traieste o viata “eco”.)
