Informatia este cea care face diferenta dintre a sti ce se intampla cu noi si in jurul nostru si a fi „purtati de valurile vietii”. Este baza de la care plecam pentru a lua decizii mai mult sau mai putin pertinente in orice privinta, atata timp cat suntem capabili sa o sintetizam si sa o folosim corespunzator, deoarece, asa cum ne spunea simplu si clar Einstein: „Informatia nu reprezinta cunoastere”. In domeniul poluarii aerului, o problema ce poate fi ridicata de mine la nivel de informatie este cea a efectului de canion urban (stradal).
Termenul de canion urban este frecvent folosit si descrie, in mod ideal, strazi relativ stramte cu cladiri aliniate continuu de-a lungul ambelor parti, dar se poate referi si la strazi mai late, denumite bulevarde canion. Din punct de vedere arhitectural canioanele stradale reprezinta una dintre structurile geometrice de baza ale topografiei urbane, iar o definitie mai larga si mai apropiata de realitate le include si pe cele ce nu sunt flancate continuu de cladiri, permitand astfel existenta deschiderilor in peretii lor.
M-am amagit pentru o perioada cu gandul ca aceasta structura presupune existenta unor blocuri inalte ce marginesc strazi inguste si ca pentru a resimti cu adevarat efectul de canion va trebui sa ajung pe strazile New York-ului sau in Hong Kong. Totusi, raportul geometric al canionului stradal, definit drept raportul dintre inaltimea cladirilor de pe cele doua laturi si latimea strazii poate fi si mai mic de 0.5, fara ca acest efect sa dispara. Asa ca m-am uitat pe fereastra apartamentului din Bucuresti in care stau si primul lucru care mi-a trecut prin minte a fost: Am incurcat-o!
De ce? Pentru ca aici, fie ca esti pieton, ciclist, sofer sau rezident, vei fi expus unor concentratii de poluanti mai mari fata de restul orasului si fata de imprejurimile acestuia, ce depasesc standardele de calitate a aerului. Noxele sunt emise preponderent de catre autovehiculele ce traverseaza artera de circulatie sub forma de monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi (benzen, toluen, etan, etilena, pentan, etc), dar si de metale grele precum plumbul. La acestea se pot adauga HAP-urile (hidrocarburi aromatice policiclice), ozonul si bine cunoscutul praf, ce contine particule aflate sau nu in suspensie si care este omniprezent pe strazile Bucurestiului.
La nivelul canionului urban climatul este influentat in special de efectele la scara micrometeorologica create de geometria urbana, circulatia generala a atmosferei avand un rol secundar. Efectul general este acela de reducere semnificativa a dispersiei poluantilor in interiorul canionului si de acumulare si concentrare a acestora la nivelul solului si la cativa metri deasupra acestuia, datorita reducerii proceselor naturale de ventilatie a aerului.
Multi alti factori precum lungimea canionului (distanta dintre doua mari intersectii), intensitatea traficului, materialul din care sunt construite cladirile, directia vantului, temperatura vor influenta circulatia aerului intr-un canion urban si deja totul devine prea complicat pentru a putea fi descris in cateva randuri. Totusi, voi da un exemplu si anume cazul formarii unui vortex stabil (asa cum se poate vedea in figura alaturata), ce apare in momentul in care directia vantului de deasupra cladirilor este perpendiculara pe axa canionului si cand raportul geometric al acestuia este mai mare decat 1.
Nu uit sa amintesc ca mai ales pe timp de vara, diminuarea pana la lipsa a curenților de aer duce la blocarea schimburilor de căldură zilnice de la nivelul străzii și al fațadelor. Astfel strada și clădirile nu mai au cum să se răcească, iar efectul este reprezentat de o supraîncălzire a canionului stradal, uneori cu peste 10°C față de zonele neafectate de fenomen.
Cum sunt resimtite toate acestea? Cred ca deja v-ati format o idee, insa pentru a va convinge ca un canion urban nu e tocmai cea mai buna alegere pentru o locuinta va voi aminti cateva. Noxele asociate canioanelor stradale pot cauza probleme respiratorii, afectand plamanii si avand efecte pronuntate asupra copiilor (cazurile de bronsita si astm sunt mult mai dese in cazul lor), pot duce la aparitia bolilor cardiovasculare, ce cauzeza chiar moartea (rata infarctului este mult mai mare pentru persoanele ce locuiesc in aceste zone) si afecteaza sitemul nervos prin diminuarea vazului si a memoriei si scaderea abilitatii de control a muschilor.
Si ca sa adaug putina sare si piper, va voi spune ca ati mai vrea sa stiti si alte lucruri. Ce exact veti afla data viitoare, iar pana atunci va urez Sarbatori pline de liniste!
Surse foto: Witz Gallery, CERC