Jet stream-ul si poluarea

Tu cand ai auzit prima oara de jet stream? Eu eram in scoala generala si urmaream cu sufletul la gura Teleenciclopedia. Asa am aflat cum, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, japonezii foloseau jet streamul pentru a trimite peste Atlantic baloane cu hidrogen ce transportau bombe destinate americanilor.

Si astazi acesti curenti de aer isi gasesc utilitatea in impartirea frateasca intre continente si tari a fenomenului denumit poluare. Astfel Europa exporta involuntar poluanti in Asia, China ii ofera Statelor Unite ale Americii, Africa de Sud isi indreapta resursele catre Australia si ciclul poate continua.

Ca sa intelegem cum mercurul provenit din arderea carbunilor in China va fi transportat pe distante lungi si se poate regasi in particulele in suspensie din Los Angeles trebuie sa luam in considerare caracteristicile jet streamului. Curentii de aer pot fi observati la altitudini mari (peste 7 km) si pot avea viteze ce depasesc 200 km/ora. Exista patru jet stream-uri principale, doua in emisfera nordica si doua in emisfera sudica, iar directiile lor sunt de la vest la est, la nord de ecuator si de la est la vest, in sudul ecuatorului.

Aceste „rauri de aer” sunt distribuitori majori ai poluarii din 2 motive: duc la interschimbul de mase de aer intre troposfera si stratosfera si pot transporta rapid tot ce intalnesc in calea lor. De exemplu, timpul de transmitere a poluantilor din China in Statele Unite ale Americii poate fi mai mic de 3 zile in conditii prielnice.

Sa nu ne inchipuim totusi ca monoxidul de carbon sau alti poluanti ce fac autostopul pe aceasta magistrala de mare viteza vor ajunge in aceeasi forma la destinatie. De exemplu, de-a lungul calatoriei, gaze precum oxizii de azot si hidrocarburile, in prezenta luminii solare, vor duce la apartia ozonului ca produs final, ce este apoi livrat plamanilor nostri.

Punand accentul mai mult pe fatada negativa a acestui fenomen meteorologic, nu am mentionat ca un avion ce se deplaseaza in interiorul unui jet stream isi reduce timpul de zbor chiar pana la jumatate si economiseste combustibil in acelasi timp, ca sunt investigate modalitati de folosire a acestor curenti de aer pentru producerea de energie alternativa sau ca este posibil ca jet stream-ul sa fie motivul pentru care insulele Hawai sunt protejate de uragane.

Si, ca in numeroase alte randuri, ajungem sa constientizam cum natura este cladita pe baza interconexiunilor, oferindu-ne numeroase posibilitati pe care le putem explora catre binele sau dezavantajul nostru. Ce stim sigur e ca actiuni ce au loc intr-o parte a lumii isi au ecou in cealalta parte a ei, dar oare cate cauze si efecte din aceata ecuatie sunt inca necunoscute pentru noi?

Surse fotografii: http://www.flickr.com/photos/deanspic, Cloud Gallery

Daca v-a placut acest articol, va rugam sa-l votati !

De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !

Despre autor
Absolventa a specializarii Stiinta Mediului si a masterului Evaluarea Integrata a Starii Mediului din cadrul Facultatii de Geografie (UB).
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2024 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress