Eyjafjallajökull : efectele erupţiei din aprilie 2010

Scris de Ionuţ Radu pe 05/11/2012 in Aer · 0 Comentarii

Se ştie că Jules Verne credea că vulcanii islandezi facilitează accesul spre centrul Pământului. Mulţi şi-au adus aminte de teoria părintelui literaturii ştiinţifico-fantastice in aprilie 2010, când, după 187 de ani, stratovulcanul Guðnasteinn aflat sub gheţarul Eyjafjallajökull a erupt. Gheţarul Eyjafjallajökul este al cincilea ca mărime din Islanda, fiind situat în partea de sud-vest a coastei islandeze şi având o înălţime maximă de 1666 metri şi o suprafaţă de aproximativ 78 km². Sub acest gheţar se află de-acum vestitul stratovulcanul Guðnasteinn. Erupţia acestuia a început pe 14 aprilie 2010 şi oficial, conform “London Volcanic Ash Advisory Commission”, s-a încheiat pe 23 mai 2010. Valul de cenuşă emanat în atmosferă a atins 8 km înălţime.

Impactul asupra economiei s-a resimţit în special asupra companiilor aeriene, International Air Transport Association având pierderi totale de până la 1,3 miliarde de euro. De asemenea, importul şi exportul de fructe şi flori a fost grav afectat în ţarile din nordul şi nord-vestul Europei.

Erupţia vulcanului a eliberat în atmosferă dioxid de sulf (SO₂), ce poate afecta stratul de ozon şi poate duce la schimbări climatice pe termen scurt. Ajungând în atmosferă, în combinaţie cu particulele de apă, se produc ploile acide care afectează solul, apele, organismele, clădirile etc. Alături de dioxid de sulf, în atmosferă au mai fost eliberate aproximativ 0,15 milioane de tone de dioxid de carbon (CO₂). Acumularea de CO₂, împreună cu alţi compuşi, are drept urmare modificarea regimului de transfer al căldurii de la nivelul solului în atmosferă şi favorizează̆ efectul de seră.

O altă substanţă toxică emanată de erupţia vulcanului a fost fluorul (F). Fluorul de origine vulcanică are impact asupra sănătăţii umane, în special prin consumul de apă şi de vegetale contaminate. Contaminarea se poate datora acţiunii directe a acidului fluorhidric, a apei de ploaie ce a dizolvat acidul fluorhidric eliberat în atmosferă sau acţiunii cenuşii vulcanice. În contact direct, expunerea pe perioadă scurtă la cantităţi reduse determină iritarea sistemului respirator, iar expunerea la cantităţi ridicate poate conduce la edem pulmonar.

Deşi au existat nenumărate mici cutremure în zilele şi săptămânile postmergătoare erupţiei, cercetătorii în vulcanologie din Marea Britanie au asigurat opinia publică că probabilitatea de a se declanşa încă o erupţie a vulcanului Guðnasteinn în următorii ani este foarte scăzută. Dacă în ceea ce priveşte pagubele economice se vorbeşte despre 30 de state afectate şi pierderi materiale de aproximativ 2,5 miliarde de euro, în privinţa pagubelor asupra mediului înconjurător…încă se lucrează la calcule.