Povestea perdelelor forestiere sau de ce ne temem de viscol

Dacă aţi deschis un ziar sau televizorul cândva în ultimele 2-3 săptămâni, în mod sigur ştiţi la ce mă refer când spun „iad alb”, „infernul din Bărăgan” sau „urgiile naturii”. Media pare să aibă o preferinţă pentru dramă şi uită că – permiteţi-mi să citez – „iarna nu-i ca vara”. Bineînţeles, toate formulările exagerate şi ideile duse la extrem se bazează pe o realitate cât se poate de… înzăpezită: aşa cum ne amintim de la orele de geografie, în România, iarna, ninge. Şi, într-adevăr, acest fapt pune probleme, printre care unele corelate cu infrastructura.

Bărăganul şi Moldova sunt două zone afectate în mod deosebit de furtunile de zăpadă şi de viscol, nefiind protejate de vânturile reci care vin dinspre nord-est. Relieful plat, de câmpie, face ca zăpada viscolită să se aşeze în troiene, care pot avea înălţimi suficient de mari pentru a întrerupe traficul, iar viteza vântului poate depăşi 90 km/h. Evident, nu sunt condiţii ideale pentru condus, de exemplu, pe autostrada A2, una din axele afectate anual de aceste probleme.

Autostrada Soarelui

Autostrada Soarelui la vest de Dragalina, lipsita de cordoane forestiere de protectie.

Însă, haideţi să privim mai îndeaproape acest drum. Şi vă îndemn, ca să nu aveţi nici o îndoială asupra calităţii informaţiilor prezentate în acest articol, să deschideţi Google maps şi să vă plimbaţi, virtual, de-a lungul autostrăzii Soarelui (în cazul în care nu aţi avut ocazia de a vă plimba pe ea de-adevăratelea). Remarcaţi ceva? Nu veţi remarca, în mod sigur, vreo pădure. Iar situaţia este departe de a fi singulară: pădurile sau aliniamentele de protecţie practic nu există în zonele afectate, iarnă de iarnă, de viscol. Drumurile se găsesc în câmp deschis, înconjurate de terenuri agricole, fără perdele forestiere de protecţie care să poată reţine zăpada şi diminua viteza vântului.

Rolul perdelelor forestiere a fost îndelung dezbătut în literatura de specialitate (un scurt istoric, aici şi informaţii despre sistemul naţional de perdele forestiere, aici). Mai mult, perdelele forestiere constituie, în România, un bun de interes general şi sunt chiar subiectul unei legi din 2002 (L 289).

Prevederile acesteia sunt deosebit de clare, inclusiv în ceea ce priveşte perdelele şi cordoanele al căror scop este protecţia căilor de comunicaţie: perdelele forestiere pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport se înfiinţează de o parte sau de alta a acestora, pe porţiunile afectate frecvent de depuneri masive de zăpadă (Art 6), necesitatea înfiinţării lor se fundamentează pe bază de studii întocmite de institute de cercetare silvică, de către persoane juridice atestate (Art 7) şi este obligatorie pentru persoanele fizice şi juridice ale căror suprafeţe au fost cuprinse în studiile menţionate (Art 8). Cu alte cuvinte, autorităţile publice din domeniul silvic au datoria de a înfiinţa perdele de protecţie, chiar şi fără acordul proprietarului terenului, caz în care Romsilva are datoria de a demara procedura de expropriere (Cap III). În cazul în care proprietarii sunt de acord cu crearea de păduri de protecţie pe terenurile lor, ei beneficiază de o serie de avantaje, printre care compensaţii băneşti, posibilitatea de a valorifica bunurile (material lemnos, fructe, ciuperci, etc.) din pădure, scutiri de taxe, etc.

Şi atunci, de ce lipsesc?

Nu ne vom interoga mai mult decât atât pe tema lipsei lor, ci vom lista, pur şi simplu, câteva dintre beneficiile acestor păduri, oricât ar fi ele de evidente, cu speranţa că această listă va constitui o sursă de inspiraţie pentru cei care au un cuvânt de spus în această problemă şi că, în câţiva ani, vom putea conduce pe drumuri mai ferite, chiar şi când… ninge iarna:

-          Protecţia terenurilor agricole şi a localităţilor de factorii climatici extremi;

-          Ameliorarea microclimatului local;

-          Protecţia solului împotriva fenomenelor de eroziune;

-          Echilibrarea circuitelor hidrologice;

-          Creşterea biodiversităţii locale;

-          Înmagazinarea de dioxid de carbon şi pulberi, în special din transport şi creşterea calităţii aerului;

-          Limitarea poluării fonice;

-          Sursa de exploatare a masei lemnoase şi a produselor secundare;

Şi, desigur, diminuarea impactului negativ al fenomenelor meteo extreme asupra infrastructurilor şi cailor de comunicaţii.

Surse info: 1,2.

Surse foto: 1, 2, Google maps 2017.

Despre autor
Doctor in Geografie si amenajare teritoriala al Universitatii din Lille, pasionata de natura si de calatorii.
1 comment on this postScrie-l pe al tau!
  1. Interesant articol, Magda!

    Mai multe informații despre problematica perdelelor forestiere din România, poți găsi aici:
    Achim, E., Manea, G., Vijulie, I., Cocoş, O., Tîrlă, L., 2012. Ecological reconstruction of the plain areas prone to climate aridity through forest protection belts. Case study: Dăbuleni town, Oltenia Plain, Romania, Procedia Environmental Sciences 14 (2012): 154–163. Fisier de tip .pdf ! http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1878029612004859

    Vijulie, I., Tîrlă, L., Manea, G., Achim, E., 2013. Change of Land-use Patterns by Planning Field Shelterbelts on Farming Lowlands Vulnerable to Water Scarcity (Romania), Geographica Pannonica, Vol. 17, Issue 2 (June 2013), p. 37-45, ISSN 0354-8724 (hard copy) | ISSN 1820-7138 (online).Fisier de tip .pdf ! http://www.dgt.uns.ac.rs/pannonica/papers/volume17_2_1.pdf

    Numai bine,
    Gabriela Manea

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2017 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress