Printre norii grei ai consumerismului, au inceput sa se strecoare unele raze de speranta, incurajate la inceput de atitudini ecologiste si alimentate pe parcurs de efectele crizei economice. In articolul de fata, va voi vorbi despre o astfel de raza de speranta, terapeutica pe alocuri, eficienta in micsorarea impactului asupra mediului inconjurator si bazata – in esenta – pe cei trei ”R” (redu, reutilizeaza, recicleaza).
Suntem bombardati zilnic cu mesaje publicitare, care incearca – si de multe ori reusesc – sa ne convinga ca fericirea poate fi atinsa cumparand diverse obiecte, cat mai multe si cat mai des, insa aceasta fericire este efemera, chiar si utilitatea obiectului cumparat este trecatoare si, intr-un final, ne reintoarcem in acest cerc vicios, incercand sa gasim si sa pastram fericirea promisa. Trecand peste solutia care ne indeamna sa cumparam mai mult, este bine sa ne intrebam daca aceeasi fericire poate fi obtinuta si prin a darui mai mult, prin a ne debarasa de toate obiectele acumulate si fata de care ne-am pierdut interesul.
In 2003, Deron Beal era un ecologist din Tucson (SUA) ce lucra intr-o organizatie neguvernamentala concentrata pe reciclare si, astfel, pe micsorarea cantitatii de deseuri trimise la groapa de gunoi. In decursul timpului, a intalnit cu usurinta multe persoane dornice sa ”scape” de obiectele fata de care isi pierdusera interesul si care nu erau chiar ”de aruncat la gunoi” dar a fost o adevarata provocare gasirea unor persoane dispuse sa le primeasca, nu pentru ca acestea nu ar fi existat ci pentru ca nu avea o modalitate de a intra in contact cu ele. I-a venit insa ideea crearii un grup de discutii prin intermediul caruia oamenii sa poata anunta ce obiecte ar avea de oferit sau ce obiecte ar dori sa primeasca, scurt-circuitand astfel trimiterea unor obiecte perfect functionale (sau reconditionabile) la groapa de gunoi. Acest grup a devenit baza miscarii Freecycle, o retea virtuala compusa din 5009 grupuri de discutii, ce insumeaza aproape 9 milioane de membri din toata lumea (peste 85 de tari).
In Romania exista 15 orase participante, adresele grupurilor putand fi descoperite printr-o simpla cautare pe site-ul miscarii: freecycle.org. O regula importanta o reprezinta gratuitatea: pentru obiectele oferite sau primite nu se cer si nu se ofera bani!
Pentru a intelege exact cum functioneaza un astfel de grup, voi folosi urmatorul exemplu: in acest moment cineva ofera un aspirator functional si a publicat pe grup un anunt in care detaliaza despre ce este vorba (plus o fotografie, desi nu este obligatoriu); altcineva ii poate raspunde, motivandu-i eventual de ce are nevoie de el, intr-un final posesorul aspiratorului decizand, in urma tuturor mesajelor primite, cui vrea sa-l ofere. Intre cel care ofera si cel care primeste urmeaza un schimb de emailuri sau apeluri telefonice, in care se stabilesc detaliile predarii: o zi si un loc de intalnire. Tot in acest moment, cineva cauta un telefon mobil si a publicat anuntul pe grup, in speranta ca va fi citit de cineva care are unul in plus (chiar daca este mai vechi).
Astfel de initiative ofera obiectelor o a doua viata, tinandu-le departe de groapa de gunoi, dar aduc si bucurie in comunitatile in care sunt implementate. Ganditi-va cate resurse au fost folosite pentru fabricarea unui telefon mobil (de exemplu), doar pentru a-l arunca, in favoarea unui model mai nou, dupa un an sau doi de utilizare! De asemenea, ganditi-va ce bucurie aduce un obiect – fie el si folosit – oferit cuiva care chiar are nevoie de el.
Asadar, la prima ”curatenie generala” va invit sa puneti deoparte obiectele de care nu mai aveti nevoie (haine, jucarii, eletronice, electrocasnice, mobila etc.) si sa apelati la unul din grupurile Freecycle; cineva va va fi cu siguranta recunoscator!
Articol realizat de Miroiu Alexandru-Codruț
(Student in anul II, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului si om care traieste o viata “eco”.)
Surse fotografii :
http://www.thecausemopolitan.com/on-recycling/
http://www.ways2gogreen.com/Freecycle.html
Mihai Olenici
04/01/2012
Ma bucur mult de acest articol. Auzisem ceva despre miscarea freecycle dar nu stiam prea multe. A fost nevoie sa citesc cele de mai sus ca sa-mi spun cu hotarare “da, trebuie sa aflu mai mult pentru a face mai mult in directia aceasta”. Ideea freecycle e faina – e un mod de a gandi, o atitudine pentru o viata sanatoasa [si la propriu si la figurat].
Poate ca acest concept ar trebui promovat [mai] intens in randul tinerilor si cu precadere in randul studentilor [care se presupune ca sunt niste tineri mai instruiti si, deci, care inteleg mai bine chestiunile de genul acesta]. Si efectele nu vor intarzia sa apara.
Valentina Manoiu
04/01/2012
Va multumesc mult pentru comentariu :)! Imi permit sa va raspund eu dar stiu ca va va raspunde si Alex Miroiu. Si mie mi-a placut nespus de mult conceptul “Freecycle” si de aceea am si publicat articolul lui Alex. Iar Alex chiar duce o viata “eco”, fiind un exemplu pentru multi tineri, pentru colegii lui, studenti la Facultatea de Geografie.
La urma urmei, este usor sa adopti acest stil de viata, daca iubesti mediul, natura, daca iti iubesti semenii si…daca te iubesti si te respecti pe tine insuti :) !
Va asteptam si cu alte comentarii ! Multumim mult inca o data !
Alexandru Miroiu
05/01/2012
Într-adevăr, mișcarea Freecycle are nevoie de cât mai multă promovare, mai ales în actualul context economic (toată lumea ar avea de câștigat). Oricum, este îmbucurător faptul că aceste mișcări – bazate pe ”a împărți” (eng. sharing) – devin din ce în ce mai populare, chiar și fără o promovare mai intensă.
Valentina Manoiu
06/01/2012
Draga Alex, astazi m-am dus la Carrefour Market din Militari pentru cumparaturi dar si pentru a lasa doua aparate vechi, un telefon mobil si un epilator, intr-o cutie special amenajata pentru aparatura veche electrica si electrocasnica, de mici dimensiuni. Le-am aratat la intrare, ca sa nu am eventuale probleme si apoi le-am aratat si la casa, casierul observand ca ramasese o punga in cos (erau micile mele aparate). I-am spus si casierului (un tanar modest, pe care-l vad sarind mereu in ajutorul cumparatorilor si care zambeste des si din suflet, nu de forma :D) ce am de gand cu ele si…m-a rugat sa-i dau lui telefonul. I-am replicat ca nu mai functioneaza de cativa ani (un Siemens vechi) dar mi-a raspuns ca poate reuseste sa-l repare si ca lui i-au placut foarte mult aceste telefoane :)…Prin urmare, i l-am daruit…Cred ca a fost o actiune Freecycle ad-hoc, nu-i asa :)? Oricum, eu m-am simtit foarte bine facand aceste doua eco-gesturi :)…nu e o lauda, Doamne-fereste ci e o stare de bine data de gandul ca am ajutat si eu, printr-un gest mic, natura…O zi frumoasa !
Alexandru
07/01/2012
Într-adevăr, a fost o acțiune Freecycle ad-hoc și recunosc cumva și pasiunea primitorului: mi-aduc aminte că și eu am avut cândva o pasiune pentru un model vechi de telefon mobil, chiar am dat sfoară-n țară și am găsit unul la mătușa unei prietene.
Susțin cu tărie cei trei ”R” și accentuez mereu importanța ordinii în care ne sunt prezentați: redu (cel mai important), reutilizează (important) și reciclează (ultima soluție la care trebuie să apelăm).
Astfel e eco-gesturi, precum cele făcute de dumneavoastră, au încă un efect ce nu trebuie niciodată subestimat: puterea exemplului personal! Foarte multă lume începe să recicleze atunci când cineva din cercul lor de prieteni se apucă să facă asta, sau cineva adoptă o dietă vegetariană după ce cunoaște mai bine un vegetarian…
Valentina Manoiu
07/01/2012
Multumesc, Alex, pentru raspuns :) si confirmare :D! Si eu sunt total de acord cu “ordinea” celor trei “R”, cel mai important fiind sa reducem consumul si sa reutilizam tot ce se poate reutiliza.
Si in privinta puterii exemplului, ai mare dreptate :D! Am multi prieteni care au devenit vegetarieni dupa ce m-au “observat” pe mine de-a lungul anilor (intru in al 15-lea an de cand sunt vegetariana :) ) si au constatat ca ma simt foarte bine :)!
O zi frumoasa iti doresc !
Alexandru
07/01/2012
P.S. Acum am observat că în imaginea anexată articolului ordinea celor trei ”R” este greșită.