CSR in domeniul protectiei mediului

CSRConceptul de responsabilitate socială corporatistă a devenit cunoscut în discursul global începând cu anii ’80 în SUA şi Europa. Organizaţii importante care s-au implicat în formularea şi promovarea acestuia sunt Naţiunile Unite, Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Un exemplu important este programul Naţiunilor Unite UN Global Compact lansat în 2000, un cod de comportament pentru companiile multinaţionale şi transnaţionale prin care acestea se angajează să respecte drepturile umane, ale angajaţilor şi ale mediului înconjurător.

Nu există o definiţie general acceptată a responsabilităţii sociale corporatiste. Potrivit Uniunii Europene, responsabilitatea socială corporatistă reflectă comportamentele companiilor de integrare a problemelor mediului şi a celor sociale, alături de problemele specifice afacerilor, în interacţiunea cu actorii într-un mod voluntar.

Prin responsabilitate socială corporatistă, companiile acţionează voluntar pentru îndeplinirea unor obiective sociale şi de protecţia mediului, pe lângă cele economice. Actorii pieţei încep să răspundă altor cerinţe şi nevoi ale persoanelor, dincolo de cele de consum, contribuind la creşterea calităţii vieţii. Prin acceptarea acestor priorităţi sociale, îşi arată o altă faţă consumatorilor. Această nouă responsabilitate pluridimensională a devenit o nouă strategie dezirabilă a mediului de afaceri. Componentele acestui nou tip de responsabilitate sunt: îndeplinirea funcţiilor legate de producţie şi extinderea responsabilităţii la problemele de protecţia mediului şi celor sociale.

CSRPracticile specifice sunt acţiuni îndreptate spre respectarea drepturilor umane, cele ale angajaţilor, protecţia mediului, educaţie, tehnologice noi şi infrastructură prietenoasă pentru mediu, programe sociale şi comunitare. Fiecare companie pune accent pe diferite aspecte; de exemplu, o companie petrolieră poate investi în protecţia mediului (Petrom), pe când alta, în programe sociale sau educative. Modalităţile de investiţie diferă şi ele, putând fi donaţii directe, finanţare de proiecte, voluntariat al angajaţilor etc.

Cele mai importante temeri adresate de companii faţă de acest angajament sunt reducerea profitului şi preluarea responsabilităţilor statului şi a actorilor neguvernamentali de a asigura calitatea spaţiului public şi a bunurilor.  Avantajele sunt creşterea reputaţiei şi credibilităţii, care pot avea ca efect creşterea profitului.

În ceea ce priveşte România, în cadrul raportului Uniunii Europene din anul 2007, Corporate Social Responsibility Naţional Public Policies în the European Union, există o analiză a politicilor de  responsabilitate socială corporatistă. Potrivit acestuia,  companiile transnaţionale sunt văzute ca principalii promotori, prin transferul culturii responsabile companiilor locale. La început, responsabilitatea corporatistă a fost considerată o nouă modă şi a fost realizată mai mult pentru motive comerciale, după care s-a dezvoltat conştientizarea şi nevoia dezvoltării practicilor.

Surse info: http://www.unglobalcompact.org/, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sustainable-business/corporate-social
Sursa foto: http://www.gangavaram.com/images/header-csr.jpg
Despre autor
Doctor in Geografie si amenajare teritoriala al Universitatii din Lille, pasionata de natura si de calatorii.
1 comment on this postScrie-l pe al tau!
  1. Sunt foarte curioasa cate firme tin cont de aceasta responsabilitate sociala fata de mediu.

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress