Calitatea locuirii în perimetrul dintre Strada Matei Millo, Strada Ion Brezoianu, Bd. Regina Elisabeta, Bd. Calea Victoriei

Cu ocazia participării Revistei Greenly Magazine la Street Delivery, începem azi prin a aduce în ochii cititorilor câteva aspecte legate de calitatea locuririi în  Municipiul București. În articolul de astăzi, analiza va fi axată pe spațiul din centrul capitalei, delimitat de Strada Matei Millo, Strada Ion Brezoianu, Bd. Regina Elisabeta, Bd. Calea Victoriei.

În primul rând, calitatea locuirii este impulsionată de calitatea mediului din acel spațiu, deși există și unele zone/cartiere în care calitatea mediului nu este la standarde prea ridicate, dar, datorită unor proiecte urbanistice și arhitecturale bune, pentru locuitori a avea domiciliul acolo este mai mult decât satisfăcător. Studiul calității mediului într-un țesut urban foarte mic este menit să scoată în evidență disfuncționalitățile, dar și atuurile de care dispune un spațiu restrâns, dar foarte complex din punct de vedere al interdependenței elementelor geografice și umane.

4

Studiul de față, făcând parte dintr-un proiect semestrial mai amplu la Geografia Mediului, s-a finalizat printr-o serie de hărți, menite a pune în evidență punctele tari și punctele slabe ale calității mediului. Zona cartată se află în centrul Capitalei, la extremitatea sud-estică a Sectorului 1, situat în partea de nord-vest a municipiului București, între sectoarele 2 și 6. Aceasta are o suprafață de aprx. 5 ha. Deși în acest spațiu, majoritatea clădirilor sunt vechi, cu o structură vizibil degradată de trecerea timpului, cu risc seismic și neadaptate la cerințele de locuire moderne; ceea ce este atrăgător pentru locuire ar fi, printre puținele lucruri, amplasarea perimetrului în apropierea unor centre și locuri de interes general, având în vedere că în apropierea zonei de interes se află Parcul Cimigiu (aprx. 95 m vest), Universitatea (aprx. 125 m est), Valea Dâmboviței (aprx. 260 m sud-vest și sud), Centrul Vechi (aprx. 500 m sud-est) și Muzeul Național de Artă (aprx. 250 m nord).

1

Premisele au fost acelea că, zona de studiu fiind una centrală, cu multe clădiri vechi și neconsolidate, prezintă un risc seismic crescut, este afectată de poluarea sonoră și este înconjurată de alte zone aglomerate, care pun presiuni asupra calității locuirii acestui spațiu prin necesarul de parcări pentru cei care tranzitează centrul capitalei și prin lipsa de responsabilitate față de comportamentul civilizat, în special în ceea ce privește vandalizarea pereților cu graffiti și aruncarea deșeurilor în locuri nepermise.

Nu am putut începe cercetarea condițiilor actuale de mediu fără o vedere în timp asupra evoluției spațiului. Este de precizat pentru început că la mijlocul secolului al XIX-lea nu exista nimic construit. Aici se aflau doar case care aveau fața către Podul Mogoșoaiei și se continuau cu grădini lungi către vest, ce dădeau direct în Grădina Cișmigiu. Până atunci, singurul lucru deosebit (1846-1852) era mănăstirea Sărindar (rugăciune de pomenire făcută de preot timp de 40 de zile în șir). A fost avariată la cutremurul din 1802 și apoi la 1838 și se degradase foarte mult, astfel încât s-a interzis slujirea în ea (Vătămanu, 1973). Pe la 1893 a fost demolată, iar toponimul a rămas atribuit doar fântânii din fața clădirii care i-a luat locul (Cercul Militar Național). Străzile din jur, în general de la vest, erau locuite de slujbașii mănăstirii.

După 1880 a fost tăiat și bulevardul Regina Elisabeta. E greu azi să ne imaginăm că a fost o vreme când acesta nu a existat. Atunci a fost practic începutul sistematizării acestui spațiu.

Pe Brezoianu a fost centrul presei românești interbelice (un fel de Casa Presei Libere a acelor vremuri). Clădirea Universul, care se află pe partea dinspre Grădina Cișmigiu a străzii Ion Brezoianu, a fost deschisă prin 1930 (Iorga, 1939). A decăzut după privatizare, prin 1990, ca și alte clădiri din jurul ei.

Vis-a-vis, a fost amenajată Grădina Cinematografului Capitol (1912). Intrarea se făcea prin Regina Elisabeta, acum e un magazin de haine unde era altădată holul.

Zona a decăzut odată cu instalarea regimului comunist și apoi și mai rău, după marea privatizare. Sunt puține clădiri de locuit pentru că acolo unde s-au produs recondiționări (sau construcții noi), zona a fost ”năpădită” de sectorul economic terțiar.

Zona de locuit – cuprinde locuințe colective mici (P+2 și P+3), pe străzile Ion Brezoianu și Bd. Regina Elisabeta, medii P+3, P+4 și înalte P+5 (pe străzile Matei Millo și Ion Oțeleșanu), predominând cele de tip P+3-4. Acestea sunt poziționate, de obicei, paralel cu strada, fiind construite aproximativ în aceeași perioadă, înainte de al doilea Război Mondial. Clădirile au formă dreptunghiulară sau forma literei ”L”, dar și forme de semicerc (la intersecția străzilor Matei Millo și Ion Brezoianu).

Zona spațiilor verzi încadrează spațiile verzi publice cu acces nelimitat reprezentate de grădina Romtelecom (foarte prost întreținută), scuaruri (Piața Tricolorului și cel de la intersecția dintre străzile Ion Brezoianu și Matei Millo) și aliniamente de arbori de-a lungul Bd. Regina Elisabeta, la distanțe de 5-10 m unii față de alții. Deși foarte restrânse și cu puține specii vegetale, aceste spații verzi nu sunt insuficiente pentru locuitori, deoarece la mai puțin de 200 m distanță se găsește Parcul Cișmigiu. În jurul spațiilor de locuit se găsesc arbuști și vegetație ruderală, dar și câteva jardiniere cu plante ornamentale.

2

Zona activităților productive este reprezentată de spațiile destinate comerțului și activităților recreative, instituționale și sunt după cum urmează:

 -   pe Bd. Regina Elisabeta – la parterul caselor cu unul sau două etaje (magazine de încălțăminte și îmbrăcăminte, cum ar fi Centrum Moda Italia, AZRA, Outlet Exu, Librăria Humanitas, restaurantul Gambrinus),  un cabinet notarial, cluburi (Club Control), cabaretul Regina, Galeria de Artă și fostul sediu al Cinematografului București;

    -  pe strada Ion Brezoianu se găsesc restaurantele Palas și 1001 de Nopți, precum și Curtea de Conturi Ilfov;    

    –  pe strada Constantin Mille se află sediul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie MIlitară – o clădire foarte veche și aflată într-un proiect de restaurare, precum și Teatrul Mic;

-          – pe strada Matei Millo se află Hotel Carpați, un oficiu postal, Asociația Vămilor și clădirea Novotel;

-         – pe Bd. Calea Victoriei se află Cercul Militar, Hotelul și Restaurantul Capșa, magazinul de îmbrăcăminte Lâna de Aur, Teatrul de Revistă Constantin Tănase și sediul Romtelecom.

Surse de degradare a mediului

Principala sursă mobilă de degradare a mediului o reprezintă autovehiculele, prin eliminarea în atmosferă de CO2, compuși organici volatili (COV), oxizi de azot și sulf. Traficul se desfășoară în zona Bulevardul Elisabeta și Calea Victoriei, unde uneori au loc blocaje rutiere. Aceste mijloace de transport rutier provoacă o poluare fonică foarte puternică, dar și disconfort în trafic. Circulația rutieră intensă se desfășoară pe Bulevardul Regina Elisabeta, mai redusă pe strada Constantin Mille, Ion Oțeleșanu și Matei Millo.

9

Șantierul în lucru de pe strada Constantin Mille este o sursă de zgomot prin aparatele electrice folosite, uneori în timpul orelor de odihnă. Afectează calitatea aerului prin pulberi în suspensie și sedimentabile; o altă sursă ar reprezenta-o depozitele de gunoi neorganizate, cu materiale de construcții.

O altă problemă o constituie clădirea abandonată de pe strada Constantin Mille, depozite de deșeuri menajere neorganizate care ar putea duce la o infestare biologică prin eliminarea și răspândirea în mediul înconjurător a microbilor producători de boli. Aici am mai putea include gunoaie neridicate la timp, în stare de degradare, de pe strada Matei Millo.

Încălzirea locuințelor și aparatele de aer condiționat sunt importante surse de poluare cu efect local, restrâns, dar demn de luat în calcul.  În primul rând, în zona studiată, clădirile cu destinație rezidențială sunt vechi, construite în general în anii 1930 și sunt dotate cu sobe și echipamente de încălzire pe bază de lemn și alți combustibili, care provoacă poluare. În al doilea rând, atât unele incinte rezidențiale, cât și hotelurile, restaurantele și alte clădiri sunt dotate cu aparate de aer condiționat, care deteriorează calitatea aerului din apropiere.

Clădirile construite din piatră, cărămidă, ciment, sticlă, străzile asfaltate, care se încălzesc puternic sub acțiunea razelor solare, influențează nefavorabil organismul prin radiațiile calorice emanate (Iojă, 2008). Acestea, dar și traficul intens, sursele mai apropiate sau mai depărtate de la centrele industriale și lipsa spațiilor verzi oxigenante contribuie la instalarea insulei de căldură cu variații sezoniere și diurne, manifestate prin diferențe de 2-3 grade față de periferia orașului. Astfel, aceste diferențe termice se datorează ponderii ridicate a suprafețelor construite, ce reduc suprafața spațiilor verzi cu potențial de consum al energiei termice prin procese de evapotranspirație (Iojă, 2008 și Iojă, 2009).

O altă sursă de poluare ar fi reprezentată de praful produs de clădirile părăsite din lungul străzii Constantin Mille (numerele 1-18) și parțial al străzii Ion Brezoianu, care se află într-un stadiu avansat de degradare și unele din ele, în prag de restaurare. Pe Calea Victoriei și pe Bd. Regina Elisabeta, praful este datorat automobilelor care circulă în viteză de-a lungul lor, spulberând particulele depuse pe marginea carosabilului în zilele mai uscate.

Străzile Matei Millo, Constantin Millo și Ion Brezoianu, pe cea mai mare lungime a sa, nu sunt caracterizate de surse de zgomot insuportabile, datorită îngustimii lor (de-a lungul lor circulând cu viteză foarte mică doar automobilele personale ale rezidenților sau ale conducătorilor care tranzitează zona și au nevoie de locuri de parcare), dar și datorită interesului destul de scăzut al șoferilor în a vizita zona (obiective economice puține – doar câteva restaurante și boutique-uri, obiective administrative la fel de puțin – Serviciul Poștal, Autoritatea Națională a Vămilor, Curtea de Conturi).  În schimb, cele două bulevarde (Regina Elisabeta și Calea Victoriei, cu benzi largi pentru ambele sensuri de mers) sunt intens circulate și, ca urmare, sursele de zgomot nu încetează aproape niciodată de-a lungul lor. La acestea se adaugă și mijloacele de transport în comun, din categoria autobuzelor și troleibuzelor, care circulă pe Bd. Regina Elisabeta și sporesc stresul auditiv al rezidenților.

2În zona de interes există o singură sursă de apă de suprafață, reprezentată de Fântâna Sărindar, din Piața Tricolorului (Cercul Militar Central). Apele subterane au în general calitate bună, iar rețeaua de canalizare funcționează la parametri normali. Nu s-au găsit nereguli nici în etapa de cartare, nici din analiza percepției locuitorilor, care s-au declarat mulțumiți de capacitatea la care funcționează rețeaua de canalizare pe timp de ploaie.

Apa potabilă corespunde standardelor de calitate, la robinete curge apă potabilă, dar în unele locuințe, conductele vechi fac ca apa să fie cu rugină sau impurități. Apele subterane ar putea fi valorificate, deoarece zona corespunde aliniamentelor de izvoare de glacis de la baza Câmpului Colentinei.

În cele din urmă, studiul s-a finalizat printr-un chestionar, al cărui scop a fost acela de a surprinde părerile locuitorilor cu privire la calitatea zonei în care locuiesc. În următoarele rânduri sunt redate sintetic câteva idei desprinse din analiza declarațiilor respondenților.

Întrebați cum consideră starea mediului în zona în care locuiesc, părerile au fost împărțite și, uneori, contradictorii, cu semnalările asupra disfuncționalităților de mediu oferite la întrebările ulterioare. Aceasta pentru că au existat persoane, dintre care predominau cele din categoria mai slab pregătită intelectual (muncitori sau comercianți), care au declarat că nu au nimic negativ de comentat cu privire la starea mediului în zonă. În schimb, tinerii și adulții cu pregătire intelectuală mai profundă au conștientizat că zona nu stă foarte bine la capitolul zgomot sau starea clădirilor, spre exemplu.

Trecând la discuția despre rețeaua de canalizare, toți respondenții s-au declarat mulțumiți și foarte mulțumiți de capacitatea acesteia de suport. Bazându-ne pe spusele lor, fără a fi făcut o observație la fața locului până acum de la începutul realizării cercetării, putem considera că această componentă a mediului funcționează în parametri normali.

Respondenții au mai fost întrebați despre factorii care le generează sentimentul de insecuritate în zona în care trăiesc. Deși au recunoscut că spațiul nu duce lipsă de exemplare de câini comunitari, aceștia nu prezintă totuși un pericol. Oamenii străzii, însă, au reprezentat un subiect controversat, deoarece respondenții s-au arătat intrigați de numărul lor mare, mai ales pe bulevardele Regina Elisabeta și Calea Victoriei, dar în același timp prezența acestora este una atât de obișnuită în tot centrul Bucureștiului, încât nu mai este percepută ca fiind periculoasă.

7

Concluziile studiului sunt următoarele:

După o amplă cercetare a țesutului urban, am putut desprinde o serie de concluzii privind calitatea mediului. Cele mai mari disfuncționalități de mediu sunt clădirile vechi aflate într-o stare avansată de degradare, acestea reprezentând surse de poluare cu praf, dar și un pericol pentru pietonii care trec pe sub acoperișurile și balcoanele lor, putându-se desprinde bucăți de material din construcția lor și provoca accidente. O așa-numită ”poluare estetică” nu este de neglijat dacă ne gândim că, deși zona se află chiar în centrul capitalei, nu reprezintă una de interes pentru vizitatori.

Pe de altă parte, zonele verzi lasă de dorit, din pricina insuficienței lor și a proastei conservări a celor existente. Singura zonă atractivă este cea din jurul Cercului Militar Central, dar tot aici se înregistrează cele mai multe surse de zgomot. În contrast, spațiul dintre clădirile situate de-a lungul străzilor Matei Millo și Constantin Mille este cel mai liniștit acustic, dar are o înfățișare inestetică.

Discuțiile cu localnicii au relevat aspecte interesante legate de cum percep aceștia spațiul în care trăiesc. Din punctul lor de vedere, zona nu este periculoasă și nici aglomerată, nici măcar pe bulevardele Regina Elisabeta și Calea Victoriei (traficul intens fiind văzut ca normal pentru astfel de artere rutiere de mare importanță pentru capitală), însă sunt nemulțumiți de lipsa spațiilor verzi și de greutatea cu care se execută lucrările de restaurare a unor clădiri vechi de pe străzile lor.

Bibliografie

1.      Bănuță (Iojă), Annemarie – Daniela, 2009, Calitatea mediului în spațiile rezidențiale din municipiul Bucuresti, Teză de doctorat, București;

2.      Cocoș, O., 1998, Sistemele hidrografice și gestionarea apei în Municipiul București, teză de doctorat, București;

3.     Dincă, Cornelia, 2008, Metode și mijloace de evaluare a percepției stării mediului în sectorul 4 al Municipiului București, Teză de doctorat, București;

4.   Iojă, C., 2008, Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, Editura Universității din București, București;

5.      Ionescu, G., 1956, București – orașul și monumentele sale, Editura Tehnică, București;

6.      Iorga, N., 1939, Istoria Bucureștilor, București.

7.      Nae, Mirela, Mariana, 2009, București – dezvoltare urbană și calitatea vieții, Editura Universitară, București;

8.  Vătămanu, N., 1973,  Istorie Bucureșteană, Editura Enciclopedică, Română, București;

Despre autor
Studentă în anul II Master, specializarea Climatologie și Resurse de Apă, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress