In reality, not all of its land is used for agriculture. The Danube’s presence on its eastern border has led to the creation of a swampland, consisting of permanent lakes, ponds of varying depths (depending on floods caused by the river) and spits, which covers around 150.000 hectares. This area represents 30% of Danube’s floodplain on the territory of Romania.

From the 1960s onwards, this sector, which was presented by Grigore Antipa in his work ”The Danube’s Floodplain – Current Status and Means to Better Use It” as ”a true delta before the delta”, has been subjected to various anthropic interventions, such as the construction of dams, drainings and deforestations. The aim of these measures was to bring a significant portion of the terrain into the agricultural circuit.

After the human interventions, out of 150.000 hectares, only 20.000 are still part of Danube’s floodplain. This last bastion of Brăila’s Moorlands has been, since 2003, under a protective regime, becoming a natural park.

The Natural Park Balta Mică a Brăilei (Brăila’s Small Moorland) is made up of 7 main islands and aits which are freely flooded by the Danube. Each of these islands has a distinctive geomorphology, with splits, flat areas and brooks, channels that connect the marshes, ponds and lakes. Its limits are the main navigable arm of the Danube and a number of secondary arms of the river (Cravia, Măcin, Vâlciu).

In terms of biodiversity, Balta Mică a Brăilei includes, at a smaller scale, all the ecosystems that were once found in Braila’s Moorlands. It is worth mentioning that about 50% of Braila’s Small Moorland area represents natural ecosystems, 30% is partly natural and just 20% has been totally affected by human actions.

Additionally, this area is well-known, both nationally and internationally, for its ornithological significance, as a result of its location on the most important migratory path in Danube’s lower basin, halfway between the nesting grounds of Northern Europe and the winter retreats in Africa. 169 bird species that are found in this protected area are internationally protected by the Conventions of Bonn, Bern and Ramsar.

Thus, in the Balta Mică a Brăilei Natural Park, you can enjoy a landscape similar to that of the Delta, but far more accessible.

Beyond the vast agricultural fields, Brăila can surprise you with stunning natural areas.

Sources:  Moisei, R., 2006, Cercetări dendrometrice şi auxologice pentru reconstrucţia ecologică a ecosistemelor forestiere din lunca brăileană a Dunării-teză de doctorat, Suceava; Regulamentul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei; www.bmb.ro

Photo sources:  www.arcaşu.ro

Article written by BONCIU Adela, meteorologist and graduate of the Faculty of Geography, Bucharest, with a  Master’s Degree in Integrated Assessment of the Environment, and translated by Mihail Mitoseriu.

De fapt, teritoriul aferent judetului nu este caracterizat printr-un peisaj agricol, in proportie de 100%. Prezenta fluviului Dunarea, in partea estica a acestuia, a dat nastere unui peisaj de balta, alcatuit dintr-o alternanta de lacuri permanente, balti cu nivelul apei variabil (in functie de nivelul de inundatii) si grinduri, care se intindea pe aproximativ 150 000 ha. Aceasta suprafata insuma 30% din suprafata sectorului romanesc de lunca al fluviului.

Incepand cu anii 1960, acest sector, pe care Grigore Antipa il numea in lucrarea sa “Regiunea inundabila a Dunarii – starea ei actuala si mijloacele de a o pune in valoarea” din 1910, drept o veritabila delta predeltaica, a fost supus unor diferite procese antropice, precum indiguiri, desecari sau despaduriri. Scopul a fost de a introduce in circuitul agricol o suprafata de teren semnificativa.

Dupa interventiile antropice, din cele aproximativ 150 000 ha, au mai ramas in regim liber de inundatie 20 000 hectare. Acest ultim esantion al fostei Balti a Brailei, se afla, incepand cu anul 2003, in regim de protectie, fiind ridicat la rangul de parc natural.

Parcul natural Balta Mica a Brailei este format dintr-o salba de 7 insule si ostroave principale, aflate in regim liber de inundatie. Fiecare dintre acestea este distincta din punct de vedere geomorfologic, fiind alcatuita din grinduri, sectoare plane, garle, privale, japse, balti si lacuri. Are drept limite bratul  principal Dunarea Navigabila si alte cateva brate secundare ale fluviului (Cravia, Macin, Valciu).

Din punct de vedere al biodiversitatii, Balta Mica a Brailei conserva, la o scara redusa, toate tipurile de ecosisteme caracterisice fostei Balti a Brailei. Se evidentiaza faptul ca mai mult de 50% din arealul Baltii Mici a Brailei este reprezentat de  ecosisteme naturale, aproximativ 30% sunt ecosisteme seminaturale si doar 20% au fost afectate in totalitate de interventia omului.

De asemenea, aceasta zona este cunoscuta atat la nivel national, cat si international, pentru importanta ei ornitologica, ca urmare a faptului ca se situeaza pe cel mai important culoar de migratie al pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos, la jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de iernat din Africa. Din totalul de specii de pasari care se intalnesc in aceasta arie protejata, aproximativ 169 specii sunt protejate pe plan international, prin Conventiile de la Berna, Bonn si Ramsar.

Astfel, va puteti delecta cu un peisaj asemanator deltei, insa mai usor accesibil, si in Parcul Natural Balta Mica a Brailei.

Dincolo de vastele culturi agricole, judetul Braila va poate suprinde cu areale naturale deosebite.

Bibliografie:  Moisei, R., 2006, Cercetări dendrometrice şi auxologice pentru reconstrucţia ecologică a ecosistemelor forestiere din lunca brăileană a Dunării-teză de doctorat, Suceava; Regulamentul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei; www.bmb.ro

Sursa foto:  www.arcaşu.ro

Articol scris de BONCIU Adela, meteorolog si absolvent al Facultatii de Geografie din Bucuresti, Masterul de Evaluarea Integrata a Starii Mediului.