<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; zgomot</title>
	<atom:link href="http://greenly.ro/subiecte/zgomot/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 13 May 2026 15:56:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>Opt moduri în care zgomotul ne afectează sănătatea, bunăstarea, productivitatea</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/opt-moduri-in-care-zgomotul-ne-afecteaza-sanatatea-bunastarea-productivitatea</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/opt-moduri-in-care-zgomotul-ne-afecteaza-sanatatea-bunastarea-productivitatea#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Apr 2013 06:00:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alexandra Petre</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[birouri deschise]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[infracţionalitate]]></category>
		<category><![CDATA[loc de munca]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[sanatate]]></category>
		<category><![CDATA[scoala]]></category>
		<category><![CDATA[vindecare]]></category>
		<category><![CDATA[zgomot]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=9779</guid>
		<description><![CDATA[Zgomotul e o problemă cu mult mai multe consecinţe decât ne imaginăm. Dăm de el în zonele industriale, în preajma drumurilor, a aeroporturilor, la metrou. Ne zgârie timpanele când îl auzim din căştile...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Zgomotul e o problemă cu mult mai multe consecinţe decât ne imaginăm. Dăm de el în zonele industriale, în preajma drumurilor, a aeroporturilor, la metrou. Ne zgârie timpanele când îl auzim din căştile persoanei de lângă noi în autobuz. Persistă şi în interior: designul acustic nefericit al multor clădiri duce la o reverberaţie neplăcută a sunetului, forţându-ne să vorbim mai tare ca să ne facem auziţi. Am dat câteva exemple, dar oraşul este un izvor nesecat din care zgomotul curge în valuri.</p>
<p style="text-align: justify;">Şi care sunt efectele? Voi enumera doar câteva, extrase din discursul susţinut în cadrul TED al lui Julian Treasure, directorul Sound Agency:</p>
<ol style="text-align: justify;">
<li>Dacă auzi pe cineva vorbind în timp ce citeşti sau scrii, productivitatea îţi scade cu <b>66%.</b> Birourile deschise îi distrag pe angajaţi fără ca ei să conştientizeze, nereuşind să-şi îndeplinească sarcinile până la sfârşitul programului. Zgomotul din birouri este, de asemenea, corelat cu un nivel ridicat de stres şi cu o dorinţa mult mai mică de a te lăsa angrenat în munca de echipă. În momentul în care sunetul a fost „mascat” prin diferite metode, abilitatea de concentrare a angajaţilor a crescut cu 46% şi acurateţea memoriei lor pe termen scurt s-a îmbunătăţit cu 10%.</li>
<li>Nivelul de zgomot din multe săli de clasă <b>nu este asociat</b> cu subminarea procesului de învăţare ci <b>doar cu</b> pierderea totală a auzului. OMS recomandă în clase un nivel de zgomot apropiat de cel dintr-o bibliotecă: 35 decibeli. Totuşi, un studiu din Germania  arată că nivelul normal de zgomot dintr-o sală de cursuri este de 65 dB – nivel asociat cu pierderea auzului. Aşa cum Tresure subliniază în discursul său, pentru un student aşezat în rândul patru al unei săli de clasă tradiţionale, inteligibilitatea vorbirii este de  50% , auzind doar jumătate din ceea ce profesorul îi spune.</li>
<li>O creştere cu 20 dB a zgomotului din clasă, datorată prezenţei aeroporturilor lângă şcoli,  este îndeajuns pentru a întârzia un copil să înveţe să citească cu 8 luni.</li>
<li><strong>50%</strong> dintre profesori au avut probleme medicale legate de capacitatea de a vorbi doar făcându-şi meseria şi încercând să acopere fundalul de zgomot al clasei.</li>
<li>Nivelul mediu al zgomotului din unele secţii de spital nu numai că împiedică vindecarea bolnavilor, dar necesită şi echipament de protecţie a auzului conform limitelor legale. OMS recomandă ca nivelul de zgomot din saloanele spitalelor să graviteze în jurul valorii de 35 dB. Un studiu din Statele Unite a arătat că nivelul real al zgomotului din saloane poate ajunge şi la 95 dB, cu 10 dB mai mult decât nivelul la care legile Statelor Unite cer protecţia auzului pentru expunere prelungită la zgomot. Somnul este crucial pentru refacerea pacienţilor, însă auzind continuu sunete ascuţite, convorbiri, foială, târşâit de picioare, corpul lor se simte ameninţat.</li>
<li>3% din cazurile de stop cardiac din Germania sunt legate în mod explicit de zgomotul traficului.</li>
<li>Poluarea fonică poate accentua infracţionalitatea. Când în oraşul Lancaster din California au fost instalate sisteme audio ce redau ciripitul păsărelelor de-a lungul unui drum principal, infracţionalitatea a scăzut cu 15% (sursa: <a href="http://online.wsj.com/article/SB10001424052970203721704577157512700171698.html">Wall Street Journal</a>). Similar, când într-una din staţiile rău famate ale metroului londonez a fost pusă muzică clasică, jafurile au scăzut cu 33%, iar atacurile cu 25%. (Sursa: <a href="http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/features/mind-the-bach-classical-music-on-the-underground-800483.html">The Independent</a>).</li>
<li>Costul poluării fonice este de 30.8 miliarde de dolari pe an doar în Europa. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) analizează în raportul său din 2011 relaţia dintre zgomotul ambiental şi sănătate. În acest raport calculează costurile zilelor de muncă pierdute, ale tratamentului medical, ale procesului de învăţare prejudiciat şi ale productivităţii diminuate datorate zgomotului.</li>
</ol>
<p style="text-align: justify;">Dacă ceea ce aţi citit vi s-a părut interesant mai puteţi investi 5 minute ascultându-l pe Julian Tresure în: <a href="http://www.ted.com/talks/julian_treasure_the_4_ways_sound_affects_us.html"><i>The four ways sound affects us</i></a>, <a href="http://www.ted.com/talks/julian_treasure_shh_sound_health_in_8_steps.html"><i>Shh! Sound health in 8 steps</i></a><i> </i>sau<i> <a href="http://www.ted.com/talks/julian_treasure_why_architects_need_to_use_their_ears.html">Why architects need to use their ears</a></i><i>.</i></p>
<p style="text-align: justify;">Sursa: <a href="http://www.ted.com">www.ted.com</a></p>
<p style="text-align: justify;">Sursa foto: <a href="http://www.hear-it.org/Defining-hearing-loss">http://www.hear-it.org/Defining-hearing-loss</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-97800"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/opt-moduri-in-care-zgomotul-ne-afecteaza-sanatatea-bunastarea-productivitatea/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Efectele Rӑzboiului Asupra Sӑnӑtӑṭii Soldaṭilor &#8211; Partea I</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/efectele-r%d3%91zboiului-asupra-s%d3%91n%d3%91t%d3%91%e1%b9%adii-solda%e1%b9%adilor-partea-i</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/efectele-r%d3%91zboiului-asupra-s%d3%91n%d3%91t%d3%91%e1%b9%adii-solda%e1%b9%adilor-partea-i#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 28 Feb 2013 05:39:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionuţ Radu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[ameteli]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[leziuni cerebrale]]></category>
		<category><![CDATA[mefloquine]]></category>
		<category><![CDATA[nisip]]></category>
		<category><![CDATA[pulberi in suspensie]]></category>
		<category><![CDATA[rabie]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[simptome secundare]]></category>
		<category><![CDATA[soldati]]></category>
		<category><![CDATA[uraniu saracit]]></category>
		<category><![CDATA[zgomot]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=8367</guid>
		<description><![CDATA[Only the dead have seen the end of the war. (George Santayana) În trecut, rӑzboiul a schimbat viețile multor oameni, în rӑu, acesta fiind cel mai “dureros” lucru din istoria omenirii, rӑnind fizic sau psihic. Din cauza...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Only the dead have seen the end of the war. (George Santayana)</strong></p>
<p style="text-align: justify;">În trecut, rӑzboiul a schimbat viețile multor oameni, în rӑu, acesta fiind cel mai “dureros” lucru din istoria omenirii, rӑnind fizic sau psihic. Din cauza faptului cӑ soldații sunt obligați sӑ pӑstreze confidențialitatea celor petrecute pe perioada rӑzboiului faṭӑ de persoanele din jur, pot apărea rӑni emoționale și schimbӑri de mentalitate. Rӑzboiul care se duce în mințile oamenilor afectați direct durează  o viaṭӑ ȋntreagӑ, iar efectele sale se întind mult dincolo de câmpul de luptӑ. Tim O’Brien, soldat în rӑzboiul din Vietnam – 1955-1975 – povestește în colecția sa de cӑrți “The Things They Carried” despre cum rӑzboiul schimbӑ oamenii din toate punctele de vedere, cartea sa “Ambush” reprezentând un semn al vinovӑṭiei sale faṭӑ de o persoanӑ pe care a omorât-o în timpul rӑzboiului. Spre deosebire de aceste schimbӑri ale mentalitӑṭii, despre care se cunosc mai puține lucruri, în privința efectelor rӑzboiului asupra sӑnӑtӑṭii soldaților se cunosc mult mai multe lucruri, acestea totuși fiind mult mai puțin mediatizate. Sӑnӑtatea soldaților poate fi afectatӑ de furtunile de nisip, pulberi în suspensie, diverse metale grele sub formӑ de particule, leziuni cerebrale, efectele secundare ale pastilelor de mefloquine, rabie, zgomot, fragmente toxice, cӑldurӑ, uraniu etc.</p>
<p style="text-align: justify;"><b>Nisip, Particule</b></p>
<p style="text-align: justify;">Particulele largi, precum nisipul, pot ajunge în nas și gât, dar acestea sunt de obicei eliminate rapid prin strӑnut sau <a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/02/troops-afghanistan.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-8381" alt="troops-afghanistan" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/02/troops-afghanistan.jpg" width="300" height="275" /></a>tuse. Particulele mici sau particulele fine pot fi inhalate adânc în plӑmâni și în cӑile respiratorii. Aceste particule extrem de mici pot include acizi, chimicale, metale grele, praf sau pulberi în suspensie (PM). Ca efect, acestea pot duce la intoxicații, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni ale funcṭionalitӑṭii creierului (în cazul unor metale grele, precum mercurul) sau cancer. Deși emisiile naturale și antropice de pulberi în suspensie se gӑsesc în toatӑ lumea, acestea, ȋn mod natural, sunt mai mari în sud-vestul Asiei, sursele principale de pulberi în suspensie incluzând furtunile de nisip, gazele de eșapament și emisiile provenite de la industriile locale. Utilizarea gropilor de ardere pentru gestionarea deșeurilor a crescut într-un mod foarte rapid concentrațiile de pulberi în suspensie în Iraq și Afghanistan (groapa de ardere <a href="http://mapper.acme.com/?ll=33.933333,44.366667&amp;z=14&amp;t=H&amp;marker0=33.933333,44.366667,Joint%20Base%20Balad" target="_blank">Balad, Iraq</a>, a fost cea mai mare groapă  de ardere din această  zonӑ, până  în anul 2009 când a fost ȋnchisӑ, după ce probele de aer prelevate de aici au arӑtat o creștere mult prea mare a concentrațiilor de pulberi în suspensie și chimicale). Simptomele particulelor largi și ale celor fine pot include iritații ale ochilor, nasului, gâtului, iritații de piele. Alte simptome pot fi asemӑnӑtoare simptomelor de rӑcealӑ sau gripӑ.</p>
<p style="text-align: justify;"><b>Uraniu Sӑrӑcit (DU)</b></p>
<p style="text-align: justify;">Uraniul sӑrӑcit este folosit de cӑtre armata SUA ȋncӑ din timpul Rӑzboiului din Golf (1990-1991), pentru armura tancurilor și pentru gloanțe special fӑcute în vederea penetrării vehiculelor blindate inamice. Procesul de fabricare a “uraniului ȋmbogӑṭit” folosit ȋn reactoarele nucleare, din uraniul natural, duce la uraniul sӑrӑcit. Deși acesta are o radioactivitate cu 40% mai scӑzutӑ decât uraniul natural, toxicitatea chimicӑ a acestuia este la fel de ridicatӑ. Cum pot fi<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/02/102708af_burn_pit_800.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-8387" alt="Into the fire" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/02/102708af_burn_pit_800-300x199.jpg" width="300" height="199" /></a> soldații expuși la uraniu sӑrӑcit? Simplu: atunci când un proiectil fӑcut din DU strӑpunge un vehicul, bucӑṭi mici din acesta sunt ȋmprӑștiate în aer. Acestea pot fi inhalate sau ele pot pӑtrunde direct în mușchi și în țesuturile moi din organism. Până  în prezent, studiile aratӑ cӑ expunerea la uraniu sӑrӑcit afectează  în special rinichii. Simpla “cӑlӑtorie” în tancurile blindate cu armuri din DU sau folosirea armelor ce conțin DU nu reprezintӑ o expunere semnificativӑ.</p>
<p style="text-align: justify;"><b>Fragmente Toxice ale Dizpozitivelor Explozive</b></p>
<p style="text-align: justify;">Fragmentele toxice sunt cunoscute popular sub numele de “schije metalice”. Deși efectele lor nu sunt total înțelese de cӑtre specialiști (de obicei din cauza varietӑṭii de substanțe toxice adӑugate dispozitivelor explozive), acestea sunt dӑunӑtoare prin douӑ acțiuni: rӑnile provocate imediat după explozie, cauzate de partea metalicӑ, și efectul substanțelor toxice eliberate de explozie, substanțe ce se pot deplasa prin sânge și pot afecta orice organ din corp, în funcție de substanța toxicӑ <a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/02/Depleted-Uranium.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-8384" alt="Depleted Uranium" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/02/Depleted-Uranium-300x225.jpg" width="300" height="225" /></a>folositӑ.</p>
<p style="text-align: justify;"><b>Zgomotul</b></p>
<p style="text-align: justify;">Zgomotele de mare intensitate la care sunt expuși soldații pot duce la pierderea totalӑ a auzului sau la tinnitus (perceperea anormalӑ a sunetelor).</p>
<p style="text-align: justify;"><b>Rabie</b></p>
<p style="text-align: justify;">Expunerea soldaților la rabie este una mult mai ridicatӑ în Iraq și Afghanistan decât în alte pӑrṭi ale lumii. Aici animalele nu sunt vaccinate împotriva bolilor. Prin simpla expunere la saliva lor sau prin mușcӑturi ale animalelor, precum câini, pisici, lilieci, vulpi sau șacali, soldații pot fi expuși la rabie. Simptomele rabiei sunt: halucinații,  paralizie parțialӑ, confuzie, abundența salivei, dificultate la înghițire, frica de apӑ sau insomnie. Netratarea rabiei duce în câteva zile la moarte. Uneori este posibilӑ expunerea la rabie iar simptomele să lipsească.  Alteori, simptomele apar prea târziu pentru ca boala sӑ mai poatӑ fi tratatӑ.</p>
<p style="text-align: justify;"><b>Leziuni cerebrale traumatice</b></p>
<p style="text-align: justify;">Aceste leziuni pot apӑrea în urma exploziilor, accidentelor între autovehicule, cӑderi sau incidente ce implicӑ o lovitură bruscӑ sau o zdruncinare a capului. Chiar și o leziune cerebralӑ ușoarӑ poate afecta sӑnӑtatea fizicӑ sau mentalӑ a unei persoane. Imediat după  accident, simptomele pot apӑrea, iar acestea includ: amețeli, confuzie, pierderea memoriei sau pierderea cunoștinței. Dupӑ o perioadă  de timp, alte simptome ce pot apӑrea sunt: dureri persistente de cap și/sau de gât, sensibilitate la luminӑ și/sau zgomot, vedere încețoșată, pierderea echilibrului, oboseală sau probleme în gândire, vorbire și citire. Conform statisticilor, 90% din leziunile cerebrale traumatice suferite de soldați sunt leziuni ușoare.</p>
<p style="text-align: justify;"><b>Mefloquine – Efecte Secundare</b></p>
<p style="text-align: justify;">Mefloquine reprezintӑ un medicament luat de soldații din Iraq, Afghanistan și Somalia, precum și de cӑtre turiștii din aceste zone. Acesta este un medicament împotriva malariei. Luat timp îndelungat (așa cum fac soldații), mefloquine poate duce la diverse efecte secundare, precum amețeli, diaree, tulburӑri de somn, coșmaruri, greaṭӑ sau vӑrsӑturi. <b>Efectele adverse grave</b> pot duce la simptome psihiatrice, precum paranoia sau depresie, modificarea bruscӑ a dispoziției, halucinații, bӑtӑi neregulate ale inimii, inflamația țesutului pulmonar sau, <b>cazuri rare</b> (dar existente), tendințe sinucigașe ale soldaților.</p>
<p style="text-align: justify;"><b>Cӑldura</b></p>
<p style="text-align: justify;">Leziunile provocate de cӑldurӑ includ accidente vasculare cerebrale, epuizare sau arsuri. Accidentul vascular cerebral provocat de cӑldurӑ apare atunci când organismul este incapabil de a controla temperatura proprie. Epuizarea este cauzatӑ de deshidratare și pierderea de sare, iar acestea pot conduce la accident vascular cerebral. Arsurile se produc atunci când pielea este expusӑ timp îndelungat la radiațiile ultraviolete.</p>
<p><strong>Surse informaṭii</strong>: <a href="http://www.huffingtonpost.com/2011/07/20/afghanistan-iraq-lung-disease_n_905234.html">http://www.huffingtonpost.com/2011/07/20/afghanistan-iraq-lung-disease_n_905234.html</a>; <a href="http://www.medicalnewstoday.com/releases/136989.php">http://www.medicalnewstoday.com/releases/136989.php</a>; <a href="http://stgvisie.home.xs4all.nl/VISIE/depleted_uranium1.html">http://stgvisie.home.xs4all.nl/VISIE/depleted_uranium1.html</a>; <a href="http://www.cdc.gov/rabies/">http://www.cdc.gov/rabies/</a>; <a href="http://www.mayoclinic.com/health/traumatic-brain-injury/DS00552">http://www.mayoclinic.com/health/traumatic-brain-injury/DS00552</a></p>
<p><strong>Surse foto</strong>: http://www.armytimes.com/xml/news/2008/10/military_burnpit_102708w/102708af_burn_pit_800.JPG; http://www.veteranshealth.org/images/photos/Depleted%20Uranium.jpg; http://www.marketoracle.co.uk/images/troops-afghanistan.jpg
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-83680"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/efectele-r%d3%91zboiului-asupra-s%d3%91n%d3%91t%d3%91%e1%b9%adii-solda%e1%b9%adilor-partea-i/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Da vina pe efectul de canion</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/da-vina-pe-efectul-de-canion</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/da-vina-pe-efectul-de-canion#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 09 Jan 2012 16:51:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alexandra Petre</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[comportament social]]></category>
		<category><![CDATA[efect de canion]]></category>
		<category><![CDATA[material de constructie]]></category>
		<category><![CDATA[reflexia sunetului]]></category>
		<category><![CDATA[reverberatie]]></category>
		<category><![CDATA[sanatate]]></category>
		<category><![CDATA[somn]]></category>
		<category><![CDATA[sunet]]></category>
		<category><![CDATA[trafic]]></category>
		<category><![CDATA[zgomot]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=993</guid>
		<description><![CDATA[Iar te-ai sculat de dimineata buimacit si cu capul greu? Iti propusesei sa dormi ceva mai mult noaptea trecuta, doar ai o groaza de treaba azi la serviciu. Si, fir-ar sa fie, iar...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Iar te-ai sculat de dimineata buimacit si cu capul greu? Iti propusesei sa dormi ceva mai mult noaptea trecuta, doar ai o groaza de treaba azi la serviciu. Si, fir-ar sa fie, iar s-a gasit vecinul de la trei sa faca petrecere. Macar daca ar asculta rock in loc de manele&#8230;..Si acum doua nopti tot treaz ai stat pentru ca doamna Gigica nu l-a lasat pe domnul Puiu sa intre in apartament dupa o vizita a acestuia la crasma, iar el si-a exprimat nemultumirea in fata blocului de la unu pana la patru de dimineata.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/01/Hong_kong_2.jpg"><img class="alignleft" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/01/Hong_kong_2-238x300.jpg" alt="" width="238" height="300" /></a>Dar tu stai la zece&#8230;?!?! Cum de auzi totul ca si cum s-ar intampla la doi pasi de tine? Daca ma intrebi pe mine, voi da vina pe efectul de canion. Acesta este legat de existenta unor randuri de blocuri ce sunt aliniate de-a lungul unor strazi sau bulevarde (mai pe larg explicat <a href="http://greenly.ro/greenly.ro//aer/si-noi-avem-canioanele-noastre/">aici</a>).</p>
<p style="text-align: justify">Ti se pare normal ca sunetul sa isi piarda din intensitate rapid odata cu cresterea inaltimii, insa intr-un canion urban lucrurile nu stau chiar asa. Aici sunetul se „izbeste” de-o parte si de alta a peretilor canionului, ajungand „nealterat” pana la fereastra ta. Ii putem spune si reverberatia reflexiei sunetului, oricum efectul este acelasi.</p>
<p style="text-align: justify">Si daca doar vecinii ar fi problema&#8230; Dar tu nu dormi cu adevarat bine in nicio seara, pentru ca auzi continuu zumzaitul traficului. Cel mai bine simti prezenta autobuzelor si tramvaielor, deoarece acestea produc sunete de frecventa joasa ce „rezista” mai bine calatoriei pana la tine,  nefiind absorbite prea bine de materialele de constructie. Dar nici acceleratia si claxoanele soferilor de masini „mici” nu trec neobservate.</p>
<p style="text-align: justify">Nu-ti mai face atatea probleme, pentru ca se poate si mai rau. Mitica sta vizazi de noua cladire cu pereti de sticla si poate auzi totul mult mai bine, deoarece sticla reflecta sunetul mai usor. Si, in plus, aparatul de aer conditionat ii este pus pe aceeasi parte cu dormitorul, iar bazaitul acestuia se intoarce in apartamentul lui cu pas vioi. Asa ca nu-i de mirare ca e intotdeauna obosit.</p>
<p style="text-align: justify">Asa cum am citit eu intr-o revista azi dimineata (nu era Cancan, te asigur), zgomotul produs in canionul urban ne poate afecta atat fiziologic, cat si psihologic, influentandu-ne la nivelul activitatilor elementare precum somnul, odihna, studiul si comunicarea. Poate duce chiar la boli cardiovasculare si la schimbari ale comportamentului social. Din cate imi aduc aminte, i-au citat pe cei de la Organizatia Mondiala a Sanatatii.</p>
<p style="text-align: justify">Afirmatiile lor nu mi-au sunat prea bine asa ca am stat si m-am gandit un pic si cred ca am gasit o solutie atat pentru mine, cat si pentru tine. Trebuie sa ne mutam cu un etaj mai sus fata de acoperisul blocului de vizazi. Asa sunetul nu va avea de ce sa se loveasca si se va disipa in aer. Dar sa nu spui tuturor de ideea mea. Ce ne facem apoi daca toata lumea vrea sa stea la ultimele etaje?</p>
<p>Surse foto: <a href="http://www.flickr.com">www.flickr.com </a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Times_Square">http://ro.wikipedia.org/wiki/Times_Square</a></p>
<p>&nbsp;</p>
<p style="text-align: justify"><strong>P</strong><strong>entru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-9940"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/da-vina-pe-efectul-de-canion/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
