Această afirmaţie este deosebit de importantă în ceea ce priveşte subiectul schimbărilor climatice şi a mediului. În condiţiile în care 97% dintre cercetători sunt de acord că schimbările climatice reprezintă un fapt, exista încă mulţi sceptici. De exemplu, un sfert dintre americani considera că acestea nu reprezintă un fenomen real, motivându-şi punctul de vedere cu argumente ce variază de la « vremea încă este rece » (33%) până la « Dumnezeu controlează vremea » (2%). Aceste date provin dintr-un studiu care poate fi consultat aici.

În aceste condiţii, educaţia de mediu şi legată de schimbările climatice este un element esenţial, pentru a asigura nu numai transferul de cunoştinţe corecte, ci şi pentru că oamenii informaţi pot lua deciziile informate cu privire la acest subiect care nu suporta întârzieri inutile.

Pentru a pleca de la zero, haideţi să ne reamintim despre ce este vorba. Aşa cum ştim, oamenii exercită o influență tot mai mare asupra climei și asupra temperaturii Pământului, prin arderea combustibililor fosili, tăierea pădurilor tropicale și creșterea animalelor. Aceste activități generează cantități enorme de gaze cu efect de seră, care se adaugă celor deja prezente în mod natural în atmosferă, contribuind astfel la efectul de seră și la încălzirea globală – aşadar, la schimbările climatice. Efectele fenomenului sunt vizibile: temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor se schimbă, ghețarii și zăpada se topesc, iar nivelul mediu al mării pe întregul glob este în creștere.

Oamenii de ştiinţă au analizat patternurile climatice din ultima sută de ani şi au ajuns la concluzia că schimbările remarcate sunt rezultate ale influentei societăţii umane. Instituţiile şi organizaţiile publice au reacţionat: pentru a preveni efectele cele mai grave ale schimbărilor climatice, țările semnatare ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) au convenit să limiteze creșterea temperaturii medii globale la suprafață la mai puțin de 2 °C față de perioada preindustrială, cercetătorii fiind de părere că acesta este pragul maxim la care schimbările climatice ar fi gestionabile. Pentru a atinge acest obiectiv, emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial trebuie să atingă punctul culminant cât mai curând posibil și apoi să scadă rapid. Până în 2050, emisiile globale ar trebui să fie reduse cu 50 % comparativ cu nivelurile din 1990, iar înainte de sfârșitul secolului să se atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Un pas suplimentar în această direcţie a fost făcut cu ocazia semnării acordului de la Paris la sfârşitul anului 2016, care îşi doreşte să întărească răspunsul global cu privire la schimbările climatice. Semnatarii se angajează să ia măsuri la nivel naţional pentru a asigura emisii mai reduse de CO2 şi pentru a se implica în mod real în limitarea impactului uman asupra climatului.

Dar care sunt măsurile pe care le putem lua, fiecare dintre noi?

-      Să fim atenţi la cât şi cum consumăm! De la utilizarea panourilor solare până la shimbarea becurilor incandescente cu becuri LED, putem diminua nevoia de energie electrică, a cărei sursa principală este cărbunele (42%).

-      Atenţie la ce punem în farfurie! Consumul alimentar poate avea o mulţime de efecte la scări diferite: de exemplu, consumul local evita nevoia de transport; industria cărnii şi a produselor lactate este responsabilă pentru 18% din gazele cu efect de seră – aşadar de ce să nu ne propunem cel puţin o „masă eco” pe zi ?; să nu uităm că mâncărurile procesate au, la rândul lor, efecte negative asupra calităţii mediului.

-      RRR – reciclare, reutilizare, recuperare. De ce? Pentru că depozitele de deşeuri produc metan, iar acesta este un gaz cu efect de seră. Să încercăm să cumpărăm produse ambalate cât mai puţin, să reciclam ce putem recicla şi, dacă este posibil, să compostăm resturile menajere: nu numai că vom diminua cantitatea de deşeuri din depozit, ne vom putea hrăni plantele cu un îngrăşământ natural.

-      Atenţie la cum vă deplasaţi! Transportul reprezintă una dintre sursele principale de încărcare cu CO2 din zonele urbane. Folosiţi transportul în comun, bicicletele sau mergeţi pe jos cât de des se poate: este important nu doar pentru mediu, ci şi pentru sănătatea voastră.

Aveţi alte sfaturi şi sugestii pentru cititorii Greenly? Le aşteptăm în comentarii.

Surse info: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.

Surse foto: 1, 2.

Ei, bine, în munca lor de a aduce beneficii pe cale verde, morile de vânt mai fac ceva: un micro-climat. Să ne imaginăm pe mare o mulțime de mixere care amestecă aerul cald cu cel rece, aerul se condensează apoi în picături fine, devenind vizibil. Avem apoi o pătură cețoasă ce contrastează cu linia de coastă senină. Dacă ar fi o fermă de astfel de mixere, întinsă pe suprafețe uriașe, în largul mării, oare nu ar putea schimba tiparul vremii? Oare ar putea reduce viteza vântului? Oare nu ar proteja cumva uscatul?

Eu cred că există șansa de a se dezvolta acest sector energetic încât să se pună problema de astfel de ferme de vânt. Voi ce ziceți? Mixerele de vreme așteaptă să le dăm mai multă responsabilitate. :)

Sursă fotografii: guardian.co.uk, noaanews.noaa.gov, news.cnet.com

La multi ani, meteorologi de pretutindeni! Ne-ar fi tare greu fara prognozele meteo!…

Cu aceasta ocazie, colaboratoarea noastra, Adela Bonciu, cercetator la ANM (Administratia Nationala de Meteorologie), va propune sa urmariti un material video…un mesaj pentru meteorologi dar si pentru noi toti!…

Va dorim…vreme buna si timpuri bune :)!

Sursa foto: Valentina-Mariana Manoiu