Primul eveniment inter-regional din cadrul proiectului BIOREGIO a fost organizat la sfârşitul lunii aprilie în Finlanda, cu ocazia căruia a fost vizitată Lahti, capitala regiunii  Päijät-Häme, deschizător de drumuri în valorificarea deşeurilor în cadrul unui sistem integrat de gestionare.

Gestionarea deșeurilor din regiunea Päijät-Häme se realizează pe baza unui parteneriat public privat, autoritățile regionale asigurând colectarea selectivă a deșeurilor, diferitele categorii fiind apoi preluate de întreprinderi private care asigură sortarea, prelucrarea și valorificarea acestora, astfel încât la nivelul regiunii doar 5% din cantitatea totală de deșeuri ajunge la groapa de gunoi, restul fiind valorificate prin recuperarea materiilor prime sau energetic. Această performanță a fost obținută printr-o serie de reglementări legislative referitoare la sortarea deșeurilor la sursă, precum și prin asigurarea infrastructurii necesare aplicării acestora.

Este impresionantă platforma Kujala Waste Center, având o suprafață de 70 ha, care funcţionează pe principiul simbiozei industriale, prin realizarea de parteneriate, care să conducă la valorificarea optimă a diferitelor fracțiuni de deșeuri. În plus, deşeurile mixte ce nu pot fi reciclate sunt utilizate pentru obţinerea de energie termică şi electrică, biocombustibili, ferilizanţi pentru agricultură, materiale de construcţie ş.a., deşeurile devenind astfel generatoare de profit.

În Finlanda există reguli stricte de sortare a deşeurilor: sticlă, metal, carton, hârtie, deşeuri biodegradabile, deşeuri producătoare de energie şi deşeuri mixte.

Pe platformă sunt colectate aproximativ 200.000 de tone de deşeuri care provin de la gospodăriile casnice şi de la micii producători, deservind cca. 200.000 de locuitori şi 13.000 de întreprinderi.

Deşeurile sunt colectate, cântărite şi depozitate în containere speciale pentru fiecare tip de deşeu.

De aici, sticla, metalul, cartonul şi hârtia sunt trimise la reciclare, obţinându-se produse şi materiale noi.

Deşeurile biodegradabile sunt dirijate către instalaţii de biogaz, de la care nămolul de fermentare (digestat) poate fi folosit ca atare sau prelucrat la fertilizarea suprafeţelor agricole.  Biogazul poate fi utilizat direct cu scopul de a produce căldură concomitent cu generarea de electricitate (combined heat and power generation CHP). Purificat (imbunătăţit) biogazul poate fi folosit drept combustibil pentru vehicule adaptate în acest scop sau injectat în reţeaua de gaz metan.   

Deşeurile de lemn şi deşeurile din plastic nereciclabile sunt trimise la instalaţia de mărunţire şi îndepărtare a metalelor în vederea obţinerii de combustibil pentru centrale termo-electrice.

Pe platformă funcţionează o staţie ultramodernă de sortare mecanică a deşeurilor mixte, care separă deşeurile reciclabile (plastic, carton, lemn şi metal) de deşeurile din construcţii în amestec cu cele generatoare de energie. Aici sunt procesate cca 66.000 tone de deşeuri /an.

Tot pe platformă există o instalaţie care procesează mecanic nămolurile şi deşeurile fluide, separând materialul solid, şi o zonă destinată solurilor contaminate care sunt cernute, după care se stabilizează şi se compactizează într-o formă netoxică pentru a fi utilizate ca terasament sau prim strat la depozitele de deşeuri.

Deşeurile de carton asfaltat de la acoperişuri sunt şi ele reciclate, mărunţite şi utilizate la obţinerea asfaltului în locul bitumului.

Comisia Europeana a demarat de curând  proceduri de infringement împotriva României pentru nerespectarea normelor UE privind gestionarea şi prevenirea generării de deşeuri. Dacă ne referim numai la deşeurile menajere, în România, la ora actuală, 97% ajung la groapa de gunoi, iar ţara noastră ar putea primi din 2020 penalizări de circa 500.000 euro pe zi dacă nu reduce acest procentaj sub 50%.

Prin adoptarea tehnologiilor menționate mai sus, deșeurile nu numai că nu vor mai genera probleme de mediu și amenzi pentru nerespectarea legislației comunitare, dar vor putea contribui la dezvoltarea durabilă a economiei locale și la reducerea consumului de combustibili fosili, prin generarea de energie termică și electrică.

Proiectul BIOREGIO este Finanțat de Uniunea Europeana prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, programul INTERREG EUROPE.

Surse foto:

Autor: Ana Maria Popilian

Pe baza celor 12.632 lei, obţinuţi prin valorificarea materialelor refolosibile strânse de către elevii colegiului, s-au achiziţionat o ambarcaţiune nescufundabilă, 10 veste de salvare, 10 perechi de cizme, 10 perechi de mănuşi cauciucate, 10 lopeţi şi o trusă sanitară de urgenţă, agreată de Ministerul Sănătăţii şi de Ministerul Muncii. Cu această dotare, au fost desfăşurate toate acţiunile de curăţare a luciului de apă al lacurilor, dar şi a râului Siret aflat în proximitate, participând un număr de peste 75 de elevi, unii chiar de mai multe ori, în diverse echipaje sau posturi de lucru.

De fiecare dată au fost adunaţi mai mulţi saci cu obiecte plutitoare, în special din plastic sau aluminiu, majoritatea fiind aduşi în depozitul  de la colegiu, pentru a fi ulterior valorificaţi în vederea completării echipamentelor de protecţie şi intervenţie.

Ideea a venit în urma observaţiilor efectuate în timp. Orice voluntar a observat uşor că spaţiile terestre sunt relativ lesne de abordat pentru ecologizare, cu echipamente reduse. „Produsele“ acţiunilor erau depozitate uneori pe malurile râurilor, eventual împinse în acestea pentru a fi „ascunse“, pentru a se degrada în mediul acvatic sau pentru a fi deplasate în aval de către apele curgătoare. În acest fel, contribuţia „ecologizării” la poluarea râurilor a devenit evidentă. Anual, în Dunăre, ajung milioane de obiecte plutitoare, rezultate în urma acţiunilor „bine intenţionate“, la care se asociază neglijenţa şi lipsa educaţiei.

Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii, au fost iniţiate aceste activităţi, care implică mult devotament, hărnicie dar şi curaj, mediul acvatic punând mai multe probleme, atât organizatorilor cât şi elevilor participanţi. Acţiunile s-au desfăşurat pe bază de voluntariat, elevii fiind întotdeauna instruiţi privind normele de comportare în toate momentele desfăşurării activităţii, pe toate poziţiile unde acţionau, în baza unei diviziuni a sarcinilor, a echipamentelor dar şi a experienţei anterioare.

Întotdeauna elevii şi-au exprimat disponibilitatea de a mai participa la astfel de acţiuni, care după finalizare se termină cu o plimbare cu barca pe oglinda curată a apei.

Articol realizat de prof. dr. Ungan Cezar-Iulian