Fizica actuala ne spune ca nu se poate produce mai multa energie decat se consuma. Acest lucru ar putea fi adevarat daca luam in considerare o multime de ipoteze simplificatoare. Practic, insa, nu se poate realiza un sistem perfect izolat in care sa nu existe un aport energetic sau material suplimentar.

Producerea energiei gratuite se face prin crearea unor sisteme rezonante cu energia substratului ultim sau energia punctului zero. Astfel, se realizeaza un sistem “perpetuum mobile” care “incalca” in aparenta principiul al II-lea al termodinamicii. Acesta nu mai poate fi aplicabil pentru ca se capteaza energie din altă sursa.

Se poate realiza un experiment simplu ce pune in evidenta “incalcarea” principiului al II-lea al termodinamicii. Daca luam o banala casca de telefon si ii lipim o dioda detectoare de radio-frecventa, vom obtine cel mai simplu aparat de radio, ce va functiona fara o alta sursa de alimentare decat energia obtinuta prin convertirea undelor electromagnetice in curent electric. Acest aparat functioneaza singur, fara o sursa de curent electric, dar generand curent electric. Astfel, randamentul este supraunitar, incalcand principiul al II-lea al termodinamicii. In mod similar, putem realiza sisteme care sa capteze prin rezonanta energia vidului si sa o converteasca in energie electrica, raportul energiei obtinute si al celei consumate fiind supraunitar.

Aceste sisteme au fost deja create si ele functioneaza; din fericire, exista mai multe directii pe care se poate merge pentru a obtine energie gratuita. Din pacate, ele nu sunt pe piata la indemana oricui din motivele expuse in prima parte a acestui articol.

Printre marii inventatori ce au creat sisteme de energie gratuita, ii putem aminti pe Viktor Schauberger, Nikola Tesla, Tom Bearden, J. Naudin etc.

In continuare, vom trece in revista tehnologiile cu “free energy” cunoscute pana acum, a caror realitate este dincolo de orice indoiala. Caracteristica comuna a acestor descoperiri este faptul ca folosesc o cantitate mica dintr-o anumită forma de energie pentru a controla sau elibera o cantitate incomparabil mai mare dintr-o alta forma de energie. Multe dintre ele pun accentul pe campul eteric, o sursa de energie ignorata de stiinta moderna.

• Oare ce au in comun transmitatorul amplificator al lui Nikola Tesla, dispozitivul lui T. Henry Moray, motorul lui Edwin Gray sau dispozitivul Testatika al lui Paul Baumann ? Raspunsul este ca toate functioneaza pe baza de „energie radianta”. Aceasta forma de energie naturala poate fi inmagazinata direct din mediu sau extrasa din electricitate prin metoda numita „fractionare”. Energia radianta poate fi folosita in aceleasi scopuri ca si electricitatea, cu mai putin de 1 % din costurile acesteia. In Elvetia, comunitatea Methernitha a realizat mai multe modele functionale de dispozitive fara combustibil, care odata pornite functioneaza de la sine si care folosesc acest tip de energie.
• Motoarele cu magnet permanent. Dr. Robert Adams din Noua Zeelanda a pus la punct niste motoare electrice, generatoare si radiatoare care functioneaza cu magneti permanenti. Un asemenea dispozitiv preia 100 de wati de electricitate de la sursa, generează 100 de wati pentru reincarcarea sursei si produce aproximativ 35.280 calorii in doua minute ! Dr. Tom Bearden din USA are două modele functionale de transformator electric bazat pe magnet permanent. El si-a numit dispozitivul Generator Electromagnetic Static. Jean-Louis Naudin a duplicat dispozitivul lui Bearden în Franţa.

Despre alte tehnologii ce folosesc “free energy” vom vorbi in partea a III-a a acestui articol. 

Sursa bibliografica:

Lindemann, Peter, DSc., The Free Energy’ Secrets of Cold Electricity, Clear Tech, Inc., S.U.A., 2001.

Sursa foto:

http://thevelvetrocket.com/2010/03/17/nikola-teslas-wardenclyffe-tower-and-laboratory/