“Narcis, una dintre acvilele țipătoare mici urmărite cu ajutorul transmițătoarelor satelitare, a ajuns în zonele de cuibărit de la poalele Munților Făgăraș. Dacă anul trecut Narcis ajunsese deja pe data de 3 aprilie în centrul Transilvaniei, anul acesta la aceeași dată se afla în sudul României, undeva în apropierea localității Dragomirești din județul Dâmbovița. A întârziat o singură zi față de anul trecut.

Narcis, acvila tipatoare. Fotografii realizate de biologul SOR Sebastian
Bugariu

Narcis este prima pasăre dintre acvilele monitorizate în cadrul proiectului LIFE „Conservarea acvilei ţipătoare mici în România”, derulat în parteneriat de către Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu, Asociaţia Grupul Milvus şi Societatea Ornitologică Română, care a ajuns anul acesta în zona de cuibărit. Aceeași performanță a reușit-o și anul trecut, când după un drum lung de 8632 km, din zonele de iernare din sudul Africii, a ajuns prima în zona de cuibărit de la poalele Munților Făgăraş.

Narcis, acvila tipatoare. Fotografii realizate de biologul SOR Sebastian
Bugariu

După aproape doi ani de monitorizare cu ajutorul transmițătoarelor satelitare, Narcis este una dintre acvilele care a furnizat specialiștilor în studiul și conservarea păsărilor din cadrul proiectului LIFE multe date importante legate de arealul de cuibărire, folosirea habitatului de hrănire, ruta de migraţie şi locurile unde iernează acvilele în sudul Africii.

Narcis a pornit în migrația de primăvară din sudul Mozambicului, unde și-a petrecut cea mai mare parte a iernii. A urmat traversarea statelor Zimbabwe, Zambia, Tanzania, Uganda, Sudanul de Sud, Etiopia, Eritrea, Sudan, pentru ca în final să ajungă pe teritoriul Egiptului. După traversarea canalului Suez, poarta de trecere a acvilelor dinspre Africa către Asia Mică și ulterior Europa, Narcis a urmat linia țărmului Mării Mediterane, aceeași rută pe care a folosit-o în drumul către Africa din toamnă. După trecerea rapidă peste teritoriile Israelului, Libanului și Siriei, pasărea a ajuns pe continentul european odată cu traversarea Turciei. De aici nu a mai rămas decât traversarea Bulgariei până la intrarea lui Narcis pe teritoriul țării noastre. Narcis a parcurs în migrația de primăvară peste 10.000 de kilometri, în mai bine de o lună de zile de zbor întrerupt doar de scurte pauze de odihnă și adăpare.

Narcis este un mascul adult echipat cu transmiţător la data de 20 iulie 2011, de o echipă formată din specialişti ai Societăţii Ornitologice Române, cei ai Grupului Milvus, respectiv ai Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Sibiu, la poalele Munţilor Făgăraş, în partea estică a sitului Natura 2000 desemnat pentru protecția păsărilor „Piemontul Făgăraş”.

Narcis, acvila tipatoare. Fotografii realizate de biologul SOR Sebastian
Bugariu

Eforturile specialiștilor de a urmări aceste păsări se datorează faptului că acvila ţipătoare mică este o specie vulnerabilă, populația mondială fiind estimată la aproximativ 20.000 de perechi cuibăritoare. Conform celor mai recente studii, populaţia de acvilă ţipătoare mică din România este estimată între 2000 – 2300 de perechi, reprezentând aproximativ 22% din populaţia speciei la nivelul Uniunii Europene şi 10% din întreaga populaţie la nivel global. Specia cuibăreşte în păduri depresionare, păduri de luncă, păduri din zone de deal şi de munte, cea mai mare concentrare a populației din țara noastră fiind întâlnită în centrul Transilvaniei. Este o specie migratoare, plecând de obicei în septembrie pentru a ierna în ţările din Africa Centrala şi de Sud.”

Supracolectarea plantei datorita calitatilor terapeutice extraordinare pe care le detine a condus la listarea ei conform categoriilor de conservare IUCN ca specie amenintata in Romania, Albania, Elvetia, Germania, Portugalia si ca specie vulnerabila in alte tari. In Romania, Gentiana lutea este ocrotita ca monument al naturii.

In scop terapeutic, de la ghintura galbena se recolteaza radacinile (Radix Gentianae), acestea fiind bogate in substante amare. Amploarea procesului de recoltare a radacinilor de ghintura a cunoscut un ritm alert; astfel, in fiecare an se utilizeaza aproximativ 1500 tone de radacini uscate pentru prepararea diferitelor produse naturiste. Colectarea radacinilor de ghintura galbena este activa si in prezent, in mod ilegal. Nu este permis decat sa fie culeasa pentru a fi inmultita in cultura.

Popular ghintura galbena este cunoscuta sub denumirile de: fierea pamantului, cahincea, ghimbere de munte etc. Calitatile terapeutice ale acestei specii sunt insemnate, Gentiana lutea fiind considerata un remediu excelent pentru vindecarea afectiunilor ca: dureri ale stomacului, balonari, digestie lenta, anorexie, boli ale ficatului, paraziti intestinali, gripa, convalecenta, chiar si depresie. Specia este apreciata si pentru rolul important in apararea organismului fata de diversi microbi.

Produsele naturiste intalnite pe piata farmaceutica, pentru care radacinile de ghintura galbena sunt recoltate, devenind astfel o specie rara, sunt:

Tinctura de ghintura utilizata in special in stimularea poftei de mancare si echilibrarea digestiei;

Rachiul de ghintura cu rol in apararea organismului de infectii;

Decoctul din radacini de ghintura galbena, eficient in tratamentul bolilor cardiace, anemiei si afectiunilor ficatului.

Din pacate, exploatarea nesabuita a radacinilor de Gentiana lutea este prezenta in continuare, acestea fiind vandute in intreaga tara sub forma de diverse preparate naturiste. Jefuind aceasta comoara a naturii riscam ca identitatea unica a zonei unde ghintura galbena creste sa dispara treptat. Inmultirea Gentianei lutea in culturile proprii reprezinta o alternativa pentru a stopa recoltarea ilegala si pentru a prepara in continuare produse naturiste bazate pe radacinile acestei plante, cu impact minim asupra pierderii habitatului sau afectarii echilibrului ecologic.

Articol realizat de Alina Tudor, doctorand la Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti

Referinte:

Dihoru G. (1984) Ghid pentru recunoasterea si folosirea plantelor medicinale, Editura Ceres, Bucuresti

Peiulescu M., Popescu H. (1978) Plante medicinale in terapia moderna, Editura Ceres, Bucuresti

Primack R., Patroescu M., Rozylowicz L., Ioja C. (2008) Fundamentele conservarii diversitatii biologice, Editura AGIR, Bucuresti

Popovici L., Moruzi C., Toma I. (2003) Atlas botanic, Editura didactica si Pedagogica, Bucuresti

Dictionarul plantelor de leac, Editura Calin, 2008, Bucuresti

Sursa foto:

Alpinet.org (http://alpinet.org/main/foto/showfoto_en_display_altecomm_item_15368_idxfoto_20.html)

Mai multe detalii privind tratamentele naturiste cu Gentiana lutea puteti gasi pe SanatateCuPlante.ro (http://www.sanatatecuplante.ro)