Vă prezentăm unele dintre cele mai moderne, complexe, sigure și căutate campinguri din Europa:

• SPIAGGIA E MARE, ITALIA

Numele locului se traduce plajă și mare, fiind localizat chiar pe Coasta Adriatică. Stațiunea cuprinde o plaja lungă și se află lângă gura de vărsare a râului Po, un sanctuar al sălbăticiei.
Sunt o mulțime de activități în aer liber de făcut, de la privitul păsărilor la plimbatul cu bicicleta sau cu barca de-a lungul coastei. În camping gasiți un restaurant, o pizzerie si un bar. Puteți să vă aprovizionați cu paste și vin din supermarketul campingului, puteți cumpăra carti si închiria biciclete. Mai sunt amenajate tot aici un loc de joacă si o piscina puțin adâncă pentru cei mici, dar si o camera cu jocuri pentru copii. O săptămână de vacanță la cort în campingul SPIAGGIA E MARE ar putea să ajungă și la 670 euro de familie.

• CAMPING DE L’ATLANTIQUE, REGIUNEA BRETANIA DE VEST

Un parc acvatic și un campus de  vacanță, ce cuprind  nisipurile albe ale  golfului Beg-Meil, într-unul singur loc, respectiv campingul De L’Atlantique, din regiunea Bretania de Vest. Puteți avea parte de distracție în familie, seară de seară la bar – karaoke, spectacole de magie sau chiar discotecă. O asemenea vacanță ar putea să vă coste circa 1000 de euro (pentru o familie de adulți și până la 3 copii).

• DEL GARDA, LACUL GARDA, ITALIA

Dacă te hotărăști să campezi aici, vei sta chiar pe marginea lacului și mai ai la dispoziție 2 piscine normale  plus o piscina pentru copii. Distracția de seara e asigurată și include o discotecă pentru copii. De asemenea, exista și o sala de jocuri.

• DUINRELL, OLANDA

Simte adrenalina celui mai bun camping al Olandei, chiar lângă parcul de distracții Duinrell și parcul acvatic Tiki. Parcul Tiki din apropiere este cel mai mare parc cu tobogane acoperite din Europa având peste 1000 de metrii de tobogane  de la toboganul de mare viteza Tyfoon la cel de mica viteza Lazy River. Campingul se află  la doar 48 de kilometri depărtare de Amsterdam.

• CAMPING LA PRESQUILE DE CHAMPAUBERT, CHAMPAGNE

Acest campus retras de 4 stele se află în regiunea Champagne-Ardenne a Frantei, chiar pe țărmul lacului Der-Chantecoq – cel mai mare lac artificial din Franța – unde poți pescui, înota sau naviga. Numele lacului e cam greu de pronunțat așa că localnicii îi spun doar Der.
Campingul se află într-un loc verde al Franței, unde pădurile și lacurile sunt protejate asemenea unui parc național.

• LA GRANDE METAIRE, REGIUNEA BRETANIA DE SUD

Campingul se află la Carnac în sudul Bretaniei, impregnat cu istoria antică. Lecțiile de scufundat, piscina cu tobogane, traseele de aventuri, și altele, fac Le Grand Metaire special. Poți închiria hidro-biciclete, poți pescui, juca volei sau să tragi cu arcul în acest camping plin de viață..

• CAMPING LE CHENE GRIS, NORDUL PARISULUI

Acesta este cel mai apropiat camping de Paris. Campatul este mult mai ieftin decât un hotel în centrul orașului. Camping Le Chene Gris se află la 12 kilometri de Disneyland – un drum de 20 de minute– si este aproape de parcul Asterix. Stația de tren Pommeuse este foarte aproape și în 45 de minute ești în centrul orașului. Dezavantajul major este ca rulotele se încălzesc foarte tare în mijlocul verii, dar sunt câteva piscine pentru a te răcori.O asemenea ieșire poate costa 660 euro pentru 6 persoane.

• PLAYA MONTROIG, CATALONIA

Acest camping este foarte aproape de plaja Costa Dorada, iar parcul tematic PortAventura este la mica distanta (18 km); de asemenea, te poți înscrie la tururi cu ghizi de la Playa Montroig, poți vizita vinăriile locale, o fabrica de ulei de măsline și satele pescărești de-a lungul coastei.

• VILANOVA PARK, COSTA BRAVA

Campingul este situat la doar 30 minute de Barcelona, și deține o mini gradină zoologică, ce  este ca un magnet pentru copii, mai ales atunci când vrei să le distragi atenția de la enormul complex de piscine de la Vilanova Park  de pe Costa Brava.

• LA BRASILIA, SUDUL FRANTEI

Un parc cu tentă sportivă, cu acces direct la minunata plajă de la Canet-Plaget, în colțul Roussillion din sudul Franței. Activitățile sunt diverse, de la  fotbal, badminton, tenis sau volei, la înot în piscina sau în mare, sau chiar la preocupări mai tradiționale, cum ar fi trasul cu arcul sau pescuitul pe mare.

• PLAYA TROPICANA, SPANIA

Dacă vă doriți condiții de lux în camping, atunci nu trebuie să ratați campingul Playa Tropicana, situat foarte aproape de plaja. Are toate facilitățile pentru a face șederea mai ușoară și mai plăcută: un supermarket cu o varietate de produse și prețuri accesibile, un bar-restaurant, posibilitatea de demipensiune sau pensiune completă, un salon de înfrumusețare, loc de joacă, piscină, piscină interioară, jacuzzi, facilități sanitare moderne, Wi-Fi în întreg camping.

• CAMPING AUREL VLAICU, JUDEȚUL HUNEDOARA, ROMÂNIA

Este un camping micuţ, care are în spate chiar şi un mini bazin de înot. Se ajunge foarte ușor, urmând drumul din Sebeș, spre Orăștie, pe DN 1. Administratorii sunt olandezi. Fiecare loc de campare dispune de stâlp de electricitate, iar duşurile şi toaletele sunt separate pentru femei şi bărbaţi.

Pentru că ne apropiem de sezonul cald al anului vă propunem următoarea temă de discuție: camping sau hotel? Ce alegeți?

Surse:

http://www.turisteuropa.ro/tag/cele-mai-tari-campinguri-din-europa

http://ro.campingcompass.com/

http://www.bloguldecalatorii.ro/2009/08/campinguri-din-romania.html

http://snake2901.skyrock.com/

http://www.gardalake.com/place/camping-del-garda-castelnuovo-del-garda/

http://www.unterkunft.de/accommodation/5758/

http://www.lagrandemetairie.com/en/74/locate-la-grande-metairie/zoom-10/

http://www.toocamp.com/location-camping-pommeuse/camping-le-chene-gris-c27123.html

http://www.campingycasas.com/camping-playa-montroig-resort-tarragona/

http://www.travel-fact.com/spain/costa_azahar/alcossebre/alcossebre.htm

http://empresariosalcossebre.com/Empresa.php?idioma=&idepigrafe=23&idsubepigrafe=29&idempresa=90

Acoperind aproximativ 10% din suprafața insulei ”La Gomera”, Parcul Național Garajoy formează un nod central și este un paradis al uneia dintre cele mai vechi păduri ale planetei și ale Spaniei. Găzduind peste 400 de specii floristice, inclusiv faimosul laur subtropical, parcul oferă drumeților priveliști unice scăldate aproape tot timpul anului de soarele arzător. Indiferent de anotimp, plimbările sunt relativ ușoare și nu trebuie urcat foarte mult pentru a avea o privire cuprinzătoare asupra peisajului.

Cei ce se încumetă la drumul spre înălțimi pot parcurge pantele vulcanului Alro de Garajonay, până la altitudinea lui maximă de 1487 m. De aici, atât cât pătura de nori, deseori destul de groasă, permite, se pot zări insulele arhipelagului Tenerife – La Palma, El Hierro și uneori chiar și Gran Canaria. Un alt loc de popas preferat de majoritatea turiștilor este La Laguna Grande, care este de fapt un loc circular neacoperit de vegetație, utilizat ca și loc de recreere. Sub regimul juridic de ”parc natural” sunt incluse aici și alte categorii de peisaje protejate, cum ar fi: rezervații naturale, spații protejate, monumente naturale, în total fiind în număr de 33.  Substratul geologic al insulei este constituit din material bazaltic datorat depunerilor piroclastice specifice vulcanismului ce a avut și încă are loc pe insulă. Numele parcului provine de la Vârful Garajonay, care ”veghează” asupra  împrejurimilor de la cei 1487 m ai săi. Motivul principal care a determinat autoritățile de mediu să declare mare parte din insulă zonă protejată este existența unui rest din vechea pădure subtropical umedă de laur ce se extindea în Terțiar în mai toată Europa Sudică. Pădurea de laur are nevoie de un regim climatic uniform în care să existe amplitudini mici de temperatură și precipitații abundente, cu umiditate constantă.

Din punct de vedere peisagistic, parcul cuprinde păduri de pini în mijlocul munților, precum vegetația specifică de barrancos, cardonales și tabaibales în văi și depresiuni.  

Barrancos reprezintă denivelări bruște la suprafața terenului, care pot fi cauzate de:

- Eroziunea fluviatilă, alunecări de teren și torenți;

- Mișcarea plăcilor tectonice, în special în locurile situate în proximitatea zonelor de subducție;

- Corespondența cu bordurile foselor tectonice și grabenelor.

Aproximativ 10% din suprafața parcului este ocupată de o densă pădure de lauri, numită și ”selva temperată”. Aceasta este un tip de pădure întunecată subtropicală de înălțime, alcătuită din arbori înalți și două specii de liane (bejuca și liana propriu-zisă). Acestea se dezvoltă acolo unde climatul este temperat-umed, iar variațiile termice sunt mici. Aceste păduri nu sunt restrânse doar la nivelul unor masive forestiere în insulele Canare, ci, împreună cu pădurile din insulele Azore, Madeira, Ins. Capului Verde, Las Salvajas formează bine-cunoscuta regiune macaroneziană. 

Fauna din Parcul Garajonay este reprezentată atât de specii comune acestei latitudini, cât și de endemisme. Mediul insular al acestui parc adăpostește cca 100 specii de nevertebrate, dintre care 1/6 sunt endemice. Dintre speciile avifaunistice, porumbelul laurian și porumbelul turc sunt cele mai cunoscute.

Ceea ce asigură sălbăticia și naturalitatea parcului este tocmai lipsa așezărilor umane în interiorul său, deși există câteva în proximitatea lui care îi pot influența și deregla componentele. În interior, s-a amenajat o zonă recreativă, pentru turiștii numeroși ce vizitează parcul în orice anotimp, zonă numită ”Laguna Mare”, precum și în locul cunoscut sub numele de ”Jocul Mingii”, în municipiul Agulo, situat în apropierea parcului.

Probleme în Paradis…

În ciuda izolării sale și a străduinței autorităților spaniole de a păstra intactă orice resursă naturală a ei, mai sunt unele evenimente neprevăzute, naturale, ce nu pot fi oprite uneori, cum este cazul incendiului din data de 3 august 2012, instalat în Insula Gomera. Timp de 5 zile, incendiul a pătruns și în Parcul Garajonay. A ars mai mult de 4000 ha și a afectat vegetația, care, din fericire, a fost ajutată să se regenereze în parte.

În concluzie, există și unele destinații ale practicanților ecoturismului și cercetărilor științifice pe teritoriul Spaniei mai puțin promovate, dar care, totuși, sunt la fel de valoroase peisagistic și trebuie aduse la cunoștința geografilor. Sper ca imaginile realizate în vara și toamna anului 2012 să vă convingă ca, dacă aveți timpul necesar și ocazia, să nu ezitați să faceți o escală în Insulele Canare și, bineînțeles, în Parcul Național Garajonay. 

Bibliografie:

http://es.wikipedia.org/wiki/Barranco_%28geograf%C3%ADa%29
http://www.dis.ulpgc.es/canarias/lagomera/garajona.html

http://es.wikipedia.org/wiki/Parque_nacional_de_Garajonay

Un spectacol macabru

Coridele sau luptele cu tauri au o istorie îndelungată în state precum Spania, Franţa (!), Portugalia, sau ţările hispanice ale Americii de Sud. Începuturile acestui obicei nu sunt cunoscute cu exactitate, însă forma actuală a fost adoptată în secolul al XVIII-lea. Corida este constituită din trei părţi: în prima parte, animalul este rănit de doi picadori cu ajutorul unor suliţi, pentru a-l încetini şi pentru a-i evalua comportamentul. Apoi, îi sunt înfipte în carne banderillas. În fine, în ultima parte, matadorul intra în arenă, ucide taurul rănit cu ajutorul unei săbii, care atinge adesea nervii ce controlează respiraţia, provocând o suferinţă deosebită animalului, după care îi tăie urechile pentru a le prezenţa publicului. Artă sau spectacol macabru?

Există, însă, şi alte obiceiuri, cum ar fi afeitado, care a fost interzis în practicile spaniole şi din Franţa. Acesta presupune tăierea coarnelor taurului (5-10 cm) şi împingerea rădăcinii acestora, pentru a-i induce animalului o stare de confuzie. În anumite zone, taurii sunt atacaţi cu câini înainte de intrarea în arenă, pentru a-i induce starea de agresivitate necesară spectacolului.

De ce o păstrăm?

Corida este un spectacol demn şi majestuos în care omul înfrunta unul din cele mai de temut animale. Este o lupta egală (acesta este rolul tuturor mutilărilor animalului pe parcursul „spectacolului”, de a-l slăbi pentru a-i ajunge egal că forţa omului) între om şi taur. Acestea sunt doar câteva din opiniile pasionaţilor, care sunt, în mod şocant, respectate şi luate ca atare în state ca Spania şi Franţa, unde sunt considerate practic forme de artă! La sfârşitul anului trecut, Franţa a considerat din punct de vedere legal corida ca fiind constituţionala, întrucât reprezintă o „tradiţie locală neîntreruptă”, aşadar în partea de sud a statului puteţi avea ocazia, dacă va pasionează băile de sânge, să vedeţi o astfel de „formă de artă”. Da, în aceeaşi Europă care a interzis testele cosmeticelor pe animale, fiind preocupată de binele lor. Aceeaşi care a schimbat modul (tradiţional, de altfel) de a sacrifica porcii de Crăciun în România, pentru că modul nostru barbar aducea suferinţa animalului.

Trăim într-o societate care condamnă barbaria, care interzice practicile ce fac rău animalelor, însă permitem uciderea taurilor înfometaţi, obosiţi şi legaţi la ochi într-o arenă, în faţa publicului (numeros, de altfel, şi constituit în special din turişti) care vine să asiste şi care îl ovaţionează pe toreadorul ce a „învins bestia”.  Există şi şcoli de tauromachie, unde ar trebui să vă duceţi copilul dacă doriţi ca acesta să înveţe valori esenţiale dezvoltării sale normale şi echilibrate, învăţând cum să tortureze şi să ucidă animale.

Să ne imaginăm un asemenea spectacol în care, în loc de tauri, sunt doi oameni cei care se înfruntă în arenă. Au dreptul de a se răni şi de a se ucide – ba mai mult, spectacolul nu se încheie până când unul dintre cei doi moare. Nu va aduce aminte de gladiatori? Dar, fireşte, gândul de a putea vedea gladiatori astăzi, ucigându-se în arenă, ne şochează; filmele care prezintă ideea de vânătoare umană ne pun probleme de moralitate, şi nici pentru o secundă nu am putea să fim de acord cu aşa ceva. Filmele: ficţionale, inventate, bazate pe imaginaţie. Însă realitatea uciderii animalelor pe scenă, în faţa publicului, ni se pare normală şi este de păstrat, deoarece reprezintă o tradiţie. Şi luptele până la moarte au constituit tradiţii în Imperiul Roman, însă nu ştiu de ce, îmi este greu să-mi imaginez guvernul Italian luând hotărârea reînceperii acestora.

Surse info: http://www.allianceanticorrida.fr/combat.html, http://www.corridafrance.fr/v2/, http://www.evz.ro/detalii/stiri/final-sangeros-pentru-o-traditie-ultima-corida-a-avut-loc-la-barcelona-947094.html, http://flac-aquitaniasud.over-blog.com/article-13658809.html.

Surse foto: http://nimg.sulekha.com/others/original700/france-bullfight-protest-2009-6-18-10-55-51.jpg, http://3.bp.blogspot.com/-p3lvGJ6Hdmg/TsBcCRGnsFI/AAAAAAAAAKU/QY-bl5ihyxM/s1600/UP0000000104.png.jpg, http://www.mabulledecoton.fr/billets/237_24092012_1.jpg

Acesta a fost supus în ultimele decenii unor procese de modernizare și reînnoire, care au constat în construirea metroului, a liniilor de tramvai, a muzeului Guggenheim Bilbao, dar și altele. Aceste procese continuă și în ziua de astăzi, fiind în construcție un turn ce va fi folosit drept sediul guvernului regional basc.

Bilbao este un oraș plin de frumusețe, spații verzi și arhitectură modernă. Străzile sunt curate datorită sistemului eficient de salubrizare, mai ales prin amplasarea recipientelor de colectare selectivă.

Pentru a împărtăși cu voi frumusețea acestui oraș, am decis să vă arăt câteva din sutele de poze pe care tatăl meu le-a făcut în anul 2009.

Articol realizat pentru campania-concurs „Aşa, da! Aşa, nu!” de Alexandra Dumitrescu, studentă în anul III, specializarea Meteorologie-Hidrologie, Facultatea de Geografie şi de…Domnul Dumitrescu :)

Cladiri moderne

Fantana

Linii de tramvai cu gazon intre ele

Muzeul Guggenheim

Paianjen gigant

Parc pentru copii

Piste de biciclete-role

Podul Calatrava

Recipiente de colectare selectiva

Umbrele