Mining is one of the main causes of pollution, both through the extraction process but also during the processing of the ores. Waste management presents serious environmental challenges. The sterile that results after the extraction and primary processing of coal is deposited in sterile dumps. When choosing the location of a dump, it is essential to minimise the area that will be occupied by the sterile and to find a location with low economic importance. The sterile is transported by a funicular system – a kind of cable railway which uses small wagons that move up and down a steep slope, balancing each other as one wagon climbs and another one descends. A funicular may be made up of one or more cables suspended on pillars, which carry the wagons loaded with materials over inaccessible mountainous areas.

Sterile dumps are unstable and affect the landscape (being visible from a great distance), morphology and hydrology. Reservoirs have appeared after constructing dumps that barred river courses or allowed rain water to accumulate behind them. The sterile alters the environment, and in the areas where it is deposited, new and underdeveloped environments appear.

Sterile represents the useless part of a mineral deposit or a mining product, which lacks industrial value and is removed at the end of processing.

International standards provide for waste storage in specially prepared dumping sites.

The hazards and problems associated with sterile dumps generated by mining activities include:

·         Unstable slopes.

·         The formation of acid waters and toxic discharges which contaminate both surface and underground waters downstream.

·         Dust pollution and erosion.

·         Soil degradation

Tailing ponds, mining sterile dumps, slag dumps and ash pits affect various aspects of the environment:

·         Large areas are removed from the agricultural and forestry use.

·         The destruction of the soil, vegetation and wildlife of the areas occupied by these structures.

·         There is a risk of sliding and instability associated with dumps, which can cause landslides.

·         Submerged surfaces are destroyed, and they may include constructions and even architectural works of art.

·         Dust and powder cover and smother the vegetation and cause damage due to their chemical composition and the reactions they generate when they come into contact with moisture and the atmosphere; they degrade the natural aspect of an area and soil buildings, having a negative impact on recreation possibilities and tourism.

Because of the great thickness of sterile dumps and accumulated toxins found in the tailing ponds, the occupied areas cannot naturally regenerate and will turn into artificial wastelands.

Mineral residues and toxic substances that leak from these structures find their way into the soil and are neither easily biodegradable with the help of microorganisms, nor are they soluble. Because the soil, unlike water and air, lacks the ability to dispense, its degradation is immediate and irreversible.

Leaks form tailing ponds destroy or at least negatively affect the bacterial flora and fauna of the soil. The sterile that results form processing ores in special plants is transported using hydro-transport methods and is deposited in tailing ponds which perform a mechanical treatment and, for some cases, a chemical treatment.

One of the most controversial projects in Romania is Rosia Montana, where, as a result of the mining activities which will be undertaken, we will be confronted by two types of waste: those generated by gold and silver mining – known as extraction-related waste, and the non extraction-related waste.   

Most of the waste resulting from Rosia Montana will be of the extraction-related type, such as quarry sterile and processing sterile.

Quarry sterile is actually quarry rock that does not contain gold or silver that can be economically exploited. At the beginning of the project, quarry sterile will be stored in two dumps, at Cetate (located to the West of the Cetate Quarry) and Carnic (to the South-East of the Carnic Quarry)

Processing sterile is the finely ground material that results after extracting gold or silver from the ore at a processing plant. Before leaving the plant, this sterile will go through an installation to remove toxins, which will decrease the amount of cyanide down to a concentration of 5-7 mg/l, and then it will be stored in a tailing pond located in the Corna Valley.

Sources: 

https://www.proenvironment.ro/, 

https://ro.wikipedia.org/,  

https://www.apmmm.anpm.ro/,  

https://http://www.rmgc.ro/,

http://www.romanialibera.ro.

Photography sources: 

http://www.adevarul.ro, 

http://www.emaramures.ro, 

http://stiri.rol.ro.

http://greenly.ro/deseuri/haldele-de-steril-un-pericol-pentru-mediu

Article written by Ionela Marin and translated by Mihail Mitoșeriu

La presse, la télévision, les manifestations de protestation de Piața Universității et pas seulement, nous offrent toujours des informations sur l’exploitation de l’or et des métaux rares de Roșia Montana. Mais quelle est la valeur réelle des ces minéraux ?

Aurel Sântimbrean est un géologue qui connait très bien le gisement de Roșia Montana (Photo no.1), ayant une expérience de 20 ans à la tète de l’exploitation minière réalisée par l’état, et il affirme qu’en réalité existent des métaux rares plus précieux que l’or et l’argent.  

Figure no.1 – Pollution de l’eau à Rosia Montana.

Les métaux rares les plus précieux de la région sont l’arsenic, le gallium, le germanium, le molybdène, le titane,  le vanadium et le wolfram. Par l’exploitation de ces ressources, la société qui envisage d’investir dans cette zone aura un profit énorme, sans apporter aucun bénéfice pour les roumains, soutient le géologue.

Maintenant, il faut présenter quelques utilisations de ces substances:

L’arsenic est utilisé dans la production des alliages, augmentant leur résistance, et aussi dans l’électronique, pour réaliser des semi-conducteurs. Il trouve d‘autres emplois dans l’industrie pyrotechnique, dans la production des pigments de jaune royal et dans le tannage (Figure no.2)

Figure no.2 – Arsenic.

Le gallium est utilisé presqu’en totalité dans l’industrie électronique et aussi dans la production des médicaments (Figure no.3).

Figure no.3 – Cristaux de gallium.

Le germanium est un métal qui se trouve en quantités assez réduites en nature et  possède une bonne conductivité, étant utilisé dans la production des semi-conducteurs (Figure no.4).

Figure no.4 – Cristal de germanium.

Le molybdène (Figure no. 5) est employé généralement dans les alliages, pour accroitre la résistance de l’acier et dans l’industrie chimique. Il est aussi un engrais pour certaines plantes et trouve des applications dans la pétrochimie comme catalyseur pour éliminer le soufre, dans la production des lampes halogènes et dans l’industrie aéronautique.

Figure no. 5 – Cristal de molybdène

Le titane (Figure no.6), peut être utilisé dans des alliages, dans la médicine, et l’industrie de défense. Il joue aussi un certain rôle dans des procédés industriels (chimie, pétrochimie, désalinisation), dans la production des bijoux et des portables.

Figure no.6 – Le titane

Le vanadium est employé pour obtenir des aciers utilisés dans des outils à grande vitesse ou comme catalyseur pour produire l’acide sulfurique (Figure no.7)      

Figure no.7 – Le vanadium.

Le wolfram – connu aussi sous le nom de tungstène, est utilisé dans la production des ampoules, électrodes et tubes à rayons X (Figure no.8).

Figure no.8 – Le wolfram

En conclusion, on découvert aussi, en dehors de l’or, d’autres richesses cachées de Roșia Montana. Maintenant, tout dépend des personnes qui ont le pouvoir de prendre une décision intelligente pour nous permettre d’utiliser ces ressources d’une manière soutenable, sans provoquer des dommages irréparables pour l’environnement.

Source:

http://www.business24.ro/macroeconomie/industria/valoarea-metalelor-rare-din-zacamintele-de-la-rosia-montana-mai-mare-decat-a-aurului-expert-1535115

http://en.wikipedia.org/wiki/Titanium

Article écrit par Mirela Micu et traduit par Mihail Andreas Mitoșeriu

What says the Ministry of the Economy?

Until the end of 2006, when mining was restructured to meet the commitments made by Romania to join the European Union, we had mines that used the cyanides in the process extraction and preparation of the gold, says the Ministry of Economy.

As for information on mines that had used cyanide in the past, the Ministry was more generous. This method was applied for the extraction of gold from Baia Arieş (Alba) Sasar (Maramures) Suior (Maramures) Cavnic (Maramures) Băiţa (Maramures) and Baiut (Maramures). The generosity ends when it comes to knowing where cyanides are currently being used or will be used in the future. At this moment, in Romania there is no mining operation that applies the cyanide process of gold ores. The Ministry of Economy is not aware of any other projects in other regions, except that of Rosia Montana, where this method is planned to be used.

Cyanide has already been used in:

1.      Baia de Arieş, Alba

2.      Săsar, Maramureş

3.      Şuior, Maramureş

4.      Cavnic, Maramureş

5.      Băiţa, Maramureş

6.      Băiuţ, Maramureş

We are currently using them in :

1. The Preparation Factory of Baia Arieş in Alba County (where the activities are temporarily suspended).

We will use them in :

1. Certej
2. Roşia Montană

The exploitation of Baia Mare (Central Flotation), of which the ANRM declared that its activity is suspended, was the property of Romaltyn Limited. In February 2013, it was learned that Fribourg Investments, an investment fund controlled by Ion Sturza, former Prime Minister of Moldova and former CEO of Rompetrol, bought 49% of the shared capital of Romaltyn Limited. At the same time, Romaltyn Limited officially announced through a press release, the acquisition of control and operational control of the recycling of mining waste project, presenting a possible investment of 40 million euro for the recycling of mining waste in Baia Mare.

For future mining, Eldorado Gold recently announced the commencement of mining operations in gold perimeters of Brad, Deva and Muncel in Hunedoara County, in the first part of the fourth quarter of 2013. The Company completed the drilling in Certej and the results will be used to update the information on the geology of the deposits. “The mining activities will be oriented towards the exploitations in Brad, Muncel  and Deva, for which we have already obtained licenses, and preliminary drilling is scheduled for the beginning of the fourth quarter”, says the press release.

The National Agency for Mineral Resources approved in February three concession licenses for the exploitation of polymetallic ores in the perimeters Brad, Deva and Muncel (Hunedoara) for the company European Goldfields Deva.

Source : https://www.hotnews.ro

Article written by Răzvan Spiridon and translated by Magda Baidan

Roşia Montană n’est pas la seule mine qui va utiliser les cyanures. On a eu des mines, on a et on aura d’autres mines comme Roşia Montană. ,,En Roumanie, on a employé des cyanures dans le processus de préparation du concentré à l’Usine de préparation de Baia de Arieş, dans le département Alba. On utilisé des cyanures dans l’exploitation du basin Flottation centrale de Baia Mare (ici, les activités sont suspendues temporairement). On va employer des cyanures dans le processus de préparation du minerai provenu de la mine de Certej. C’est la réponse donnée par l’Agence Nationale pour les Ressources Minières, à la suite d’une demande de hotnews.ro.     

 Qu’est ce que nous dit le Ministère de l’Economie?

Jusqu’à la fin de 2006, quand l’activité minière a subi une restructuration, pour satisfaire aux engagements pris par la Roumanie en vue de l‘adhésion à l’Union Européenne, on a eu des mines qui utilisaient, dans le processus d’extraction et de préparation de l’or le procédé  de cyanuration, nous dit le Ministère de l’Economie.

            Quant aux informations sur les mines qui avaient utilisée les cyanures dans le passé, le ministère était plus généreux. Ce procédé a été appliqué pour l’extraction de l’or à Baia de Arieş (Alba), Săsar (Maramureş), Şuior (Maramureş), Cavnic (Maramureş), Băiţa (Maramureş) et Băiuţ (Maramureş). 

            La générosité prend fin quand il s’agit de savoir où on utilise ou on utilisera les cyanures. En ce moment, en Roumanie, il n’y a aucune exploitation qui applique le procédé de cyanuration des minerais aurifères pour obtenir l’or. Le Ministère de l’Economie ne connait aucun autre projet dans d’autres régions, sauf celui de Roşia Montană, qui envisage d’utiliser cette méthode.  

On a déjà employé les cyanures à:

1.      Baia de Arieş, Alba

2.      Săsar, Maramureş

3.      Şuior, Maramureş

4.      Cavnic, Maramureş

5.      Băiţa, Maramureş

6.      Băiuţ, Maramureş 

Où on utilise les cyanures:

1. Le basin de la Flottation Centrale de Baia Mare (exploitation suspendue temporairement)

Où on va les utiliser:

1. Certej
2. Roşia Montană

L’exploitation de Baia Mare (la Flottation Centrale), dont ANRM dit que l’activité est suspendue, était dans la propriété de Romaltyn Limited. En février 2013, on a appris que Fribourg Investments, le fonds d’investissement contrôlé par Ion Sturza, l’ancien premier ministre de la Moldavie et ancien directeur général de Rompetrol, a acheté 49% du capital social de Romaltyn Limited. En même temps, Romaltyn Limited a annoncé officiellement, par un communiqué de presse, la prise du contrôle et le contrôle opérationnel du projet de recyclage des déchets miniers, en présentant un possible investissement de 40 millions d’euro pour valoriser et recycler les déchets miniers de Baia Mare. 

Concernant les futures mines, Eldorado Gold a récemment annoncé le commencement des travaux d’exploitation dans les périmètres aurifères de Brad, Deva et Muncel, dans le département de Hunedoara, dans la première partie du quatrième trimestre de 2013. La société a finalisé les forages à Certej et les résultats seront utilisés pour actualiser les informations sur la géologie des gisements. ,,Les activités minières seront orientées vers les exploitations de Brad, Deva et Muncel, pour lesquelles nous avons déjà obtenu des licences, les forages préliminaires étant préconisées pour le début du quatrième trimestre’’, affirme le communiqué de presse.

L’Agence Nationale pour les Ressources Minières (ANRM) a approuvé en février trois licences de concession pour l’exploitation des minerais polymétalliques dans les périmètres Brad, Deva et Muncel (Hunedoara) pour la société European Goldfields Deva.

Source : https://www.hotnews.ro             

Article écrit par Răzvan Spiridon et traduit par Mihail Mitoșeriu

Ba, zic totuși că lumea a mai evoluat o țâră, se mai gândește (chiar dacă nu neapărat profund) și la prunci și la viitorul lor și parcă, parcă s-a mai deșteptat cu privire la ce înseamnă dezvoltare pe termen lung! Dovada stă într-un NEAMUNIT din stradă, care a ajuns la saturație în argumentele naive ale politicienilor români. Cele câteva sute de locuri de muncă nu vor aduce România la liman economic, iar cianurile din țigări nu justifică cele 13 mii de tone de cianuri utilizate și craterul cadou lăsat românilor.

Ce poate totuși să ajute Roșia, România și lumea în general? Ce spuneți de un plan de dezvoltare DURABILĂ!? Adică un plan care să ne asigure și economie și oameni fericiți și natură curată!

O modalitate prin care ne putem îndrepta spre acest obiectiv este turismul rural. Poate că nu e ceea ce ne gândeam noi acum câțiva ani buni, la ce-mi trebuie vacanță la coada vacii!? Dar, urmând tendința părăsirii orașelor în favoarea ruralului (populația urbană a scăzut de la 55% la 52,8% în 2010), spun că încet, încet (dar sigur), românul revede apropierea de natură ca fiind calea “sănătoasă”. Stresul și industrializarea din oraș i-a făcut pe mulți să se deplaseze în mediul rural. Tot mai numeroși sunt cei care caută produse naturale de la țărani gospodari, aer curat și peisaje pitorești. Și dacă Roșia nu prezintă marele potențial de dezvoltare prin turism durabil (vezi aici și alte fotografii), atunci ce altă locație!?

Să vedem, ce presupune turismul rural?

Un concept ce include toate activitățile turistice care se desfășoară în mediul rural (activități, servicii, amenajări oferite de fermieri, țărani și locuitori din mediul rural). Acesta nu cuprinde numai turismul propriu-zis de la ferme, ci și un interes deosebit către vacanța în natură, unde pe lângă cazare, turiștii participă la diferite evenimente sociale, festivități, recreere în aer liber, obiceiuri și manufactură locală, agricultură tradițională.

Organizația Mondială a Turismului îl definește ca fiind “Formă a turismului care include orice activitate turistică organizată şi condusă în spaţiul rural de către populaţia locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane) precum şi dotările, structurile turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice.”

Ce beneficii avem din practicarea turismului rural?

Nivelul de trai al localnicilor crește, având constant o sursă de venit.

Se combate fenomenul de îmbătrânire a populației din mediul rural (cauzată în principal de plecarea tinerilor în mediul urban). Fiindcă va exista oportunitatea de realizare a veniturilor în mediul lor de proveniență, tinerii își vor valorifica cunoștințele acolo.

Se diversifică și activitățile economice din zonă. Pentru că odată ce avem turiști, avem nevoie de ghizi, de șoferi, de mici magazine de desfacere a produselor locale etc.

Se combate așadar și șomajul în rândul populației locale.

Investițiile în regiune cresc – se dezvoltă infrastructura turistică (unități de cazare, restaurante etc.)

Turiștii promovează la rândul lor un stil de viață prietenos cu mediul înconjurător. În primul rând vin în grupuri restrânse (nu este turism în masă!). În al doilea rând pot participa la activități interdependente de îngrijire a mediului natural prin plantări, ecologizări, chiar practici tradiționale. Mai departe, susțin această îngrijire indirect prin contribuirea la fondurile locale necesare protecției mediului.

Se CONSERVĂ și CONSOLIDEAZĂ indentitatea națională, a folclorului local, a produselor tradiționale. Valorile românești rămân întipărite în conștiința viitoarelor generații, care duc mai departe responsabilitatea păstrării și prezervării patrimoniului natural, spiritual, cultural-istoric.

Turismul rural oferă motivații diverse, de la recreere și odihnă, la cunoaștere, cultură, practicarea sportului, redescoperire spirituală și învățare activă a îndeletnicilor tradiționale.

Haideți să lăsăm liniștea și veșnicia la țară și să alegem alternativa de a ne bucura de ea și economic.

“Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.

Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.

Aici orice gând e mai încet,

şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,

ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,

ci adânc în pământ undeva.

Aici se vindecă setea de mântuire

şi dacă ţi-ai sângerat picioarele

te aşezi pe un podmol de lut.

Uite, e seară.

Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,

ca un miros sfios de iarbă tăiată,

ca o cădere de fum din streşini de paie,

ca un joc de iezi pe morminte înalte.” (Sufletul satului, Lucian Blaga )

Surse informații: economie.hotnews, incubator.ccmimm, cameraagricolavn, turismrural, antrec, ibiol, greenagenda

Surse fotografii: rosiamontanainimagini

Această afirmaţie eronată a ajuns, susţinută de diferite personaje din sfera politicului şi a audiovizualului, să fie considerată corectă de unii dintre noi. Nu-i aşa. Voi aduce în faţă diferite alte variante. O alternativă pentru extragerea aurului cu cianuri este folosirea maizenei (amidonul de porumb). Este o alternativă ieftină, prietenoasă cu mediul, care nu utilizează compuşi chimici periculoşi,  însă implică procedee chimice complexe, a fost descoperită de curând şi se află încă în stadiul incipient de aplicare. Oare România nu poate aştepta până când această soluţie poate fi pusă în practică?

Dacă nu, am aflat din alte surse de existenţa tehnologiilor hidrometalurgice şi redau aici întregul pasaj citit: „În prezent există alternative la metodele metalurgice de extragere a aurului bazate pe cianuri şi arsenic. Noile tehnologii hidrometalurgice se bazează pe carbon absorbant activ, cimentare, ionizare şi precipitaţie redusă. Da, există, încep să fie folosite dar se dovedesc de cel puţin de trei ori mai costisitoare în exploatare. Profitul companiei scade dramatic, aurul se vinde la acelaşi preţ de piaţă. Nu le convine să o folosescă. Preferă metodele consacrate. Acolo unde legislaţia le permite.”

V-am spus până acum ce se întâmplă în afara graniţelor ţării noastre. Există însă şi o alternativă româneacă la mineritul cu cianuri, o tehnologie de extragere a aurului şi argintului din reziduuri miniere prin metode nepoluante, care poate fi folosită şi în exploatare. A fost descoperită de echipa SC Larechim, SRL de cercetare ştiinţifică şi una dintre rămăşiţele Institutului de Metale Neferoase din Baia Mare. Preiau aproape integral articolul jurnalistului de ştiinţă Alexandru Mironov, care a vorbit personal cu dr. ing. Vasile Coman, membru al echipei de cercetare SC Larechim:

„Băimărenii din echipa SC Larechim-ului descoperiseră un activator, o substanţă care, într-un mediu alcalin amoniacal, permite o reacţie cu cheltuială rezonabilă de energie. Adăugaseră încă o invenţie privind extragerea arsenului din pirite aurifere (brevet RO 120980/28.08.2003). În laboratoarele şi atelierele răposatului Institut pentru Metale Neferoase au construit o instalaţie pilot pentru recuperarea aurului şi argintului din piritele de la Şuior. Odată instalaţia pusă la punct, şi după un şir lung de experimente (24 şarje de câte 200 kg pirite), ei ajunseseră să poată asigura un proces constant de recuperare. Pe care îl pot sintetiza în câteva propoziţii.

Prin reactoare, vase de stocare şi uscătoarele instalaţiei s-au pompat 400 kg pirite aurifere (3 şarje au fost rebutate), tratate cu tiosulfat de sodiu în soluţie; în urma operaţiilor, chimiştii băimăreni au obţinut 43,97 g aur (cu un randament de 99,5% !) şi 165,7g argint (randament 91,4%), în 30 ore-manoperă, cu un consum de combustibili de 110 metri cubi de gaz metan, 500kwh energie electrică şi 3 metri cubi de apă.

Dar din prelucrare rezultă şi un produs secundar de mare valoare, trisulfura de arsen. La o rejudecare a procesului tehnologic, iată ce rezultă: că din o tonă pirită auriferă se obţin 13,25 kg trisulfură de arsen, la un preţ de prelucrare de 1426,24 RON. Ceea ce înseamnă că această substanţă utilă în industria vopselurilor, pirotehnie, fibre optice, aliaje speciale, chiar în industria de armament s-a obţinut la SC Larechim cu doar 400 euro/kg (pe piaţa mondială se vinde la preţuri mult mai mari, între 5000 euro-8000 euro, după cum variază bursa materiilor prime!). Un calcul simplu ne arată că din cele 500.000 tone aflate atunci în haldele de la Flotila centrală s-ar fi putut obţine, doar prin valorificarea acestui produs secundar, sume ameţitoare – preiau cifra din raportul băimărean: 341.890.000 euro!! Şi chiar dacă aurul şi argintul recuperate din haldele Maramureşului nu reprezintă decât 20% din această sumă, să recunoaştem că averea din deşeurile minelor aurifere este uriaşă, putând să acopere datoriile externe ale României.

Or, noi şi urmaşii noştri nu avem moştenire din istoria milenară a mineritului doar haldele maramureşene (cu 10-12 g aur per tonă şi 50 g argint per tonă), ci şi pe cele de la Certej – Deva (8-10 g aur şi 150 g argint per tonă) şi Roşia Montană (2 g aur şi 15 g argint per tonă).

Îi numesc pe eroii de atunci ai cercetării ştiinţifice din Maramureş: dr. ing. Jack Goldstein, ing. Gabriel Duda, dr. ing. Corneliu Pop, ec. Loredana Năftănăilă şi dr. ing. Vasile Coman, nu ştiu dacă ei mai lucrează şi acum la acel proiect.

Fac fixarea temei – aşa cum am învăţat la cursurile de pedagogie – o fac pentru politicieni: pentru 1 kg aur şi 5 kg argint extrase din haldele de pirite prin metoda SC Larechim se consumă 0,7 t tiosulfat de sodiu, între 0,2 şi 0,9 t var, 0,02 t NaOH, 0,5 t sulfat de amoniu şi circa 0,03 t „activatori”. În total, de 1,5-2 ori mai mult cantitativ decât pentru tehnologiile pe bază de cianuri – dar la preţuri de 2,5 ori mai mici!

Adăugaţi câştigul enorm pe care îl aduce trisulfura de arsen – şi aveţi în faţă una dintre posibilele mari lovituri economice ale României. Mai era atunci nevoie de doar o investiţie de circa 100.000 euro, care ar fi trebuit să ţină în viaţă grupul de chimişti băimăreni şi să contribuie la apărarea bogăţiilor ţării şi curăţeniei ei.

Dar la scurtă vreme după demersurile mele jurnalistice, laboratorul de la Baia Mare a fost vandalizat de indivizi rămaşi, fireşte, necunoscuţi. ”

Concluzia mea este că se poate exploata fără cianuri, nu doar la Roşia Montană ci în întreaga Românie. E doar a mea şi celor ce vor citi aceste rânduri le rămâne datoria de a trage propriile concluzii, de a cerceta şi a transmite mai departe ceea ce percep a fi adevărat.

 Surse web:

http://www.popsci.com/science/article/2013-05/cornstarch-replaces-cyanide-clean-new-gold-extraction-method

http://www.wall-street.ro/comentarii/articol/46565/Tragediile-americana-si-canadiana-dupa-exploatarea-cu-cianuri.html

http://www.prioreng.com/precious-metal-refining-technologies/hydro-metallurgy.html

http://stiintasitehnica.com/stiinta/rosia-montana-o-alternativa-nepoluanta-la-cianuri/index.html#

http://www.antena3.ro/romania/directorul-de-proiectare-tehnica-rmgc-nu-exista-o-tehnologie-alternativa-la-cianura-227679.html

Surse foto:

http://www.prioreng.com/precious-metal-refining-technologies/hydro-metallurgy.html

http://www.popsci.com/files/imagecache/article_image_large/articles/au.png

http://dimargida.net/files/amidon-de-porumb%5B1%5D.jpg

Ce raspunde Ministerul Economiei

Pana la sfârșitul anului 2006, când activitatea miniera s-a restructurat, conform angajamentelor asumate de Romania in vederea  aderării la Uniunea Europeana, au existat exploatații care utilizau, in procesul de preparare si extracție a aurului din minereurilor aurifere, metoda de cianurare a acestora, a răspuns Ministerul Economiei.

In ceea ce privește exploatațiile care au utilizat cianuri in trecut, Ministerul Economiei este mai darnic in informații. “Aceasta metoda s-a aplicat pentru extracția aurului din minereurile de la exploatația Baia de Arieș, județul Alba, exploatația Sasar, județul Maramureș, exploatația Suior, județul Maramureș, exploatația Cavnic, județul Maramureș, exploatația Băița, județul Maramureș si exploatația Baiut, județul Maramureș”.

Nu la fel de darnic este in privința utilizării actuale si a celor viitoare. “In acest moment, in Romania nu exista exploatații in funcțiune care sa aplice metoda cianurării minereurilor aurifere in vederea extracției aurului. Ministerul Economiei nu are cunoștință despre noi proiecte in alte zone, in afara celui de la Rosia Montana, care sa-si propună utilizarea acestei metode”.

Unde s-au utilizat cianuri

• exploatatia Baia de Aries, judetul Alba
• exploatatia Sasar, judetul Maramures
• exploatatia Suior, judetul Maramures
• exploatatia Cavnic, judetul Maramures
• exploatatia Baita, judetul Maramures
• exploatatia Baiut, judetul Maramures

Unde se utilizeaza cianuri

• Iazul Flotatia Centrala de la Baia Mare (activitatile sunt sistate temporar)

Unde se vor utiliza

• Exploatarea Certej
• Exploatarea Rosia Montana

Fabrica de exploatare miniera din Baia Mare (Flotația Centrala), despre care spune ANRM ca activitățile sunt sistate temporar, era deținută de Romaltyn Limited. In luna februarie 2013 a aparut informatia ca Fribourg Investments, fondul de investitii controlat de omul de afaceri Ion Sturza – fost premier al Republicii Moldova si fost director general adjunct al grupului Rompetrol, a preluat 49% din capitalul social al companiei Romaltyn Limited. In același timp, Fribourg Investments a anunțat oficial, printr-un comunicat public, preluarea si controlul operațional al proiectului de reciclare a deșeurilor miniere, anunțând o posibila investiție de aproape 40 milioane de dolari pentru valorificarea si reciclarea deșeurilor miniere in Baia Mare.

In ceea ce privește exploatările viitoare, Eldorado Gold a anuntat, recent, ca va incepe lucrarile de explorare la perimetrele aurifere Brad, Deva si Muncel, judetul Hunedoara, in prima parte a trimestrului al patrulea. Compania a precizat ca a finalizat forările de la exploatarea Certej iar rezultatele vor fi folosite la actualizarea datelor referitoare la geologia depozitelor. “Activitățile de explorare vor fi orientate către exploatările Brad, Deva si Muncel, pentru care am obținut licențe, forările preliminare fiind anticipate la începutul trimestrului al patrulea”, se arata in comunicatul companiei.

Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat in februarie trei licente de concesiune pentru explorarea resurselor de minereuri polimetalice din perimetrele Deva, Muncel si Brad, judetul Hunedoara, companiei European Goldfields Deva.

Sursa: hotnews

Aurel Santimbrean, geolog ce are cunoștințe solide despre zăcământul de la Roșia Montană (Fig. nr.1), fiind de peste 20 de ani șef  la exploatarea minieră de stat din această arie, spune că nu aurul și argintul sunt cele mai valoroase produse, ci zăcămintele de metale rare.

 Fig. nr.1 Ape poluate la Roșia Montană

Metalele rare valoroase din zonă sunt reprezentate de arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadiu și wolfram. Prin exploatarea acestor resurse firma ce dorește să investească în regiune va avea un profit înzecit, iar nouă, românilor, nu ne va aduce niciun câștig, susține geologul.

Iar acum să trecem în revistă câteva utilizări ale acestor metale rare:

-arseniul sau arsenic: este folosit în fabricarea aliajelor, mărind duritatea lor, și în electronică, pentru semiconductoare. Se mai folosește în pirotehnie, pigment pentru vopseaua de culoarea galben regal și tăbăcărie (Fig. nr.2).

 Fig. nr. 2 Arsenic

-galiu: este un metal folosit aproape în totalitate în industria electronică și foarte puțin în producerea medicamentelor (Fig. nr. 3).

 Fig. nr. 3 Cristale de galiu

-germaniu: este un metal ce se găsește în cantități mici în natură și are proprietăți semiconductoare, fiind folosit în fabricarea semiconductoarelor (Fig. nr.4).

 Fig. nr. 4 Cristal de germaniu

-molibden (Fig. nr.5): folosit în principal în aliaje, pentru creșterea durității oțelului, apoi în diverse aplicații chimice, îngrășământ pentru anumite tipuri de plante, industria petrolieră, catalizator pentru înlăturarea sulfului, producerea lămpilor cu halogen, componente avioane ș.a.

 Fig. nr. 5 Cristal de molibden

-titan(Fig. nr. 6): poate fi utilizat în aliaje, în industria medicală, armată, procese industriale (chimice, petro-chimice, desalinizare plante), bijuterii, telefoane mobile ș.a.

 Fig. nr. 6 Titan

-vanadiu: este utilizat pentru a obține produse din oțel pentru utilaje de mare viteză sau catalizator pentru producerea acidului sulfuric (Fig. nr. 7).

 Fig. nr. 7 Vanadiu

-wolfram: denumit și Tungsten, folosit pentru becuri, electrozi, tuburi de raze X (Fig. nr. 8).

 Fig. nr. 8 Wolfram

În concluzie, iată că există, pe lângă aur, alte bogății ascunse ale Roșiei Montane. Depinde acum de persoanele îndreptățite să ia o decizie înțeleaptă pentru a putea să ne folosim de aceste bogății în mod sustenabil, fără a întoxica mediul într-un mod exagerat.

Sursa:

Metalele rare,  titan

Nu este o întrebare cu care să te întâlnești prea des în viață, iar răspunsul lor a fost unul pe care puțini oameni l-ar da într-o situație asemănătoare. Dar atunci când locuitorii unei văi alpine au fost puși în fața posibilității de a câștiga câteva milioane de lire sterline, aceștia au spus „NU”.

Băncile elvețiene s-ar fi umplut cu lingouri de aur, însă locuitorii unui grup de sate din Valea Medel s-au arătat mai puțini dornici să „dezgroape” proprii lor munți.

După luni de dezbateri aprinse, sătenii au votat într-un referendum organizat săptămâna trecută oprirea unei companii canadiene de a prospecta zăcământul aurifer estimat la o valoare de 1.2 miliarde, aflat la poalele munților înzăpeziți din jur. Ar fi fost prima mină de aur din Elveția, însă localnicii s-au înspăimântat la gândul de a transforma valea într-o versiune în miniatură a ceea ce s-a întâmplat la Klondike. În acest fel, au respins 40 milioane de franci elvețieni (27 milioane de lire sterline) – o sumă importantă pentru cei 450 locuitori din pitoreasca vale. „A fost într-adevăr o luptă între cele două jumătăți ale satului, pentru și împotriva minei. O mulțime de oameni preferă să nu discute despre asta”, a spus proprietarul unui magazin de brânzeturi.

Rezultatul referendumului a fost fără echivoc – în timp ce 90 de oameni au fost în favoarea exploatării, 180 s-au impus categoric. Mulți s-au temut că frumoasa vale cu păduri de conifere și ape cristaline ar fi fost pentru totdeauna distrusă de mina de aur, care ar fi dizlocat aproximativ cinci milioane tone de rocă.

Atunci când reporterii de la The Sunday Telegraph au vizitat satul Curaglia, au fost impresionați de liniștea care domnea acolo, întreruptă doar de clinchetul clopoțeilor de la gâtul caprelor. În timpul iernii, drumurile care fac legătura cu valea Medel sunt frecvent închise din cauza avalanșelor și a zăpezii.

„Mina ar fi avut un impact economic puternic asupra acestei regiuni, dar cu costuri uriașe pentru mediul înconjurător”, a declarat Nicole Venzin (17 ani), care lucrează într-un magazin de haine în orașul Chur, la 45 mile depărtare, din cauza lipsei locurilor de muncă în vale.

Nu doar preocupările pentru calitatea mediului au adus votul negativ al locuitorilor. Tinerii din aceste sate sunt îngrijorați și pentru faptul că cei 200 de mineri care ar fi lucrat aici, le-ar fi putut fura prietenele. Nici fetele nu au fost încântate de perspectiva unui aflux de nou-veniți. „Nu vreau o mulțime de străini care să lucreze aici” a declarat Iris Monn (25 de ani), unul din administratorii văii care a votat contra proiectului. „Aici este o zonă foarte liniștită. Însă dacă mina era aprobată, am fi avut aici o mulțime de oameni și utilaje”.

Lorena Bundi (17 ani), care lucrează deja într-o farmacie, a declarat: „Am fi avut mai mulți copii în școli, iar asta ar fi fost bine pentru comercianții locali, dar ce se întâmpla cu râurile în care pescuim.”

Thomas Boehm însă (41 ani) spunea că mina ar fi dus, pe termen lung, la o inversare a declinului demografic. Nouăzeci de locuitori au peste 75 de ani, iar tinerii părăsesc repede regiunea din cauza lipsei locurilor de muncă. Nu există teleschiuri sau cabane, iar turiștii care vin aici sunt pescarii, drumeții și vânătorii de cerbi și căprioare. „Mina ar fi fost un lucru pozitiv. Uitați-vă la această imagine”, a spus el, arătând spre o fotografie alb-negru a satului de acum 60 de ani, care prezintă doi copii murdari jucându-se pe o alee neasfaltată. „Dacă nu se întâmplă ceva nou aici, valea va reveni la cum era atunci. Nu mai este nici un viitor pentru tineri. Satul este pe moarte, iar oamenii nu se gândesc dincolo de ziua de mâine” a declarat domnul Boehm, un german care a trăit în Elveția timp de 18 ani.

Unele foraje din anii 1980 și testele geologice mai recente au arătat că vârfurile înzăpezite ce înconjoară Valea Medel sunt bogate în minereu de aur. Testele au arătat, de asemenea, că piatra locală conține 10 grame de aur pe tonă, de două ori mai mult față de valoarea de referință pentru o mină considerată viabilă. Nimeni nu știe cât de mult aur se află acolo cu adevărat, pentru că referendumul a anulat posibilitatea continuării explorărilor. Dar John Watson, președinte și CEO al companiei, a estimat că mina ar fi dat aproximativ 800.000 uncii de aur (o uncie are 28.35 grame) care, la prețurile de azi ar fi fost în valoare de 1.2 miliarde dolari.

Sătenii ar fi primit aproximativ 30-40 milioane franci elvețieni în cazul aprobării proiectului, iar prin reducerea taxelor locale zona putea fi reconfigurată economic, dacă s-ar fi aprobat în unanimitate exploatarea minieră la referendumul de duminica trecută. „Aceasta ar fi necesitat o suprafață destul de mică. Dacă sunt dezamăgit de decizia lor? Răspunsul meu este DA.”

Mina nu ar fi fost o exploatată la zi în această vale. „Ar fi fost accesibilă printr-un tunel în munte” a mai spus domnul Watson la telefon din Colorado.

Unul dintre cei mai mari susținători ai minei a fost Peter Binz, primarul văii, a cărui viziune pentru afaceri a fost confirmată de slujba sa în cadrul PrincewaterhouseCoopers din Zurich. „Populația se află în declin – 850 de oameni locuiau aici în 1960 – așa că suntem în căutarea unor noi oportunități. Mina ar fi adus o reîmprospătare zonei. Nu putem sta ca un muzeu – trebuie să construim un viitor tinerilor noștri. A nu face nimic nu este o opțiune – în acest fel vom dispărea ca și comunitate.”

Astfel de argumente nu au reușit să convingă majoritatea locuitorilor văii Medel. De fapt, nu trebuie să ne surprindă deloc această situație, având în vedere că Elveția a fost renumită secole la rând pentru conservatorismul său.

„Banii ar fi fost ceva frumos, a spus Nicole Venzin, o tânără de numai 17 ani, dar ce fel de viitor vom avea dacă distrugem mediul înconjurător?”

Sătenii din Valea Medel au dat o lecție României, mai ales pe fondul tensiunilor legate de proiectul de la Roșia Montană. Cuvintele tinerei Nicole Venzine ar trebui să se audă și pe buzele locuitorilor de la Roșia Montană: ce fel de viitor vom avea dacă distrugem mediul înconjurător?

Sursa: telegraph

Foto: telegraph, prew, alpentourer, myswitzerland

Yanacocha, cea mai profitabila mina din America Latina si a doua ca marime din lume, este situata la 4000 de metri altitudine, pe culmile Anzilor, la 50 de km de orasul peruan cu bogata istorie incasa, Cajamarca.

Mina este detinuta in prezent de americanii de la Newmont Mining Corp (51%), compania peruana Buenaventura of Peru si de Banca Mondiala, prin International Finance Corporation, care detine 5% si care ar trebui sa reprezinte o garantie a respectarii standardelor etice din domeniu. De precizat este ca Newmont detine si o participatie de 13% la Gabriel Resources, in timp ce Banca Mondiala a refuzat sa finanteze proiectul minier din Romania.

Mina de aur, promisiunea unei vieti mai bune

Deschiderea exploatarii in 1993 a reprezentat pentru comunitatea locala, care practica in principal agricultura de subzistenta, o mare speranta pentru dezvoltare economica si cresterea nivelului de trai.

Si intr-adevar, din punct de vedere economic, mina reprezinta un real succes – conditiile geologice sunt favorabile, expertii locali spun ca implicarea companiei peruane asigura respectarea standardelor nationale, iar guvernul este incantat de incasarile generate de activitatea economica.

Potrivit politicii de redevente, regiunea Cajamarca beneficiaza de jumatate din impozitul pe venit platit de Yanacocha, bani care contribuie la dezvoltarea unor proiecte economice si sociale, generatoare de locuri de munca, pentru promovarea educatiei, agriculturii si turismului.

Potrivit datelor companiei, Yanacocha lucreaza cu 500 de furnizori locali, de unde cumpara totul, de la materiale de constructii, la echipamente si servicii de telefonie. Compania a construit sute de kilometri de drumuri in zona, inclusiv un drum pentru trafic greu, de 40 de milioane de dolari, care asigura accesul la mina.

In total, valoarea investitiilor directe depaseste suma de doua miliarde de dolari, in timp ce profitul sare binisor de sapte miliarde de dolari.

Totul, in schimbul unei exploatatii gigant, cu cinci cariere, care se intinde pe o suprafata de 23.000 de metri patrati. Circa 600.000 de tone de pamant sunt dislocate in fiecare zi, prin explozii controlate. Dintr-o suta de tone de pamant, se obtine o singura uncie de aur, echivalentul unui inel.

Protestele nu mai ajută la nimic

De 20 de ani, de cand a inceput exploatarea zacamantului aurifer, zeci de protestatari au murit in urma ciocnirilor violente cu fortele de ordine.

In timp ce mina se extinde tot mai mult, inghitand munte dupa munte, localnicii raman fara surse de apa potabila. Panza freatica este contaminata, specii intregi de plante medicinale dispar, animalele mor, iar oamenii se imbolnavesc.

Ocupatiile lor de baza, agricultura si pastoritul, sunt amenintate de noile conditii de mediu, in timp ce comunitati intregi care au fost stramutate, au pierdut contactul cu vechile traditii si obiceiuri locale.

Bastinasii acuza inselatorie

Un studiu de caz realizat in anii 2000 de o organizatie internationala dezvaluie cum resimt bastinasii activitatea miniera. Oamenii si-au vandut pamananturile pe nimic, deoarece li s-a spus ca nu vor fi sapate decat cateva “gauri”, iar activitatile agricole vor putea continua in acel loc. Ei nici macar nu au inteles pe deplin conceptul de “vanzare definitiva” a pamantului, in conditiile in care, conform traditiilor milenare din comunitatile de pe culmile Anzilor, oamenii fac schimb de pamanturi de generatii intregi, insa continua sa il foloseasca la comun.

Apele repezi de munte, pline de duhoare

In plus, oamenii se plang de duhoarea apei din rauri, care capata uneori nuante galbui sau maronii si care transporta de multe ori deseuri din zona de exploatare. Totusi, cateva comunitati se bazeaza exclusiv pe aceasta sursa de apa si au fost raportate multe cazuri de imbolnavire a oamenilor si a animalelor.

Intr-adevar, investigatii ale Organizatiei Mondiale de Sanatate arata ca apa este poluata cu diferite substante toxice, precum cuprul, a caror concentratie este de zeci de ori mai mare decat standardele internationale. De asemenea, rapoartele intocmite arata ca aciditatea apei este deosebit de crescuta. In astfel de conditii, pestii si broastele au disparut, desi reprezentau o sursa de hrana pentru locuitori.

Un stil de viata milenar, care se stinge

Alte comunitati au fost stramutate in intregime in Cajamarca, dar le este imposibil sa se adapteze vietii de oras. Traditii milenare sunt pe cale de disparitie, in timp ce oamenii nu reusesc sa isi gaseasca un loc de munca si traiesc din ajutoare sociale.

De la inceperea exploatarii, s-a inregistrat o crestere de pana la 20% a numarului de copii abandonati, dar si amplificarea violentei domestice si a dificultatilor financiare.

Intoxicatie cu mercur

In vara anului 2000, un camion incarcat cu mercur, care se indrepta catre Lima, s-a rasturnat in apropierea localitatii Choropampa, deversand pana la 150 de kg de substanta toxica. Localnicii au crezut ca este vorba despre un tip de metal pretios, au strans substanta si au depozitat-o in case. Simptomele intoxicatiei cu mercur au inceput sa apara in cateva zile si cateva persoane au fost spitalizate. Compania a fost acuzata ca nu a informat corect si la timp localnicii despre pericol. Pe de alta parte, incidentul a demonstrat ca accidente cu risc ridicat pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor pot avea loc in orice moment.

Sursa: business24

Foto: business24, congaeuropa, bbamandakh, bmarinescu41, peruvianandes