: dacă doriţi să adoptaţi un câine, acum este momentul! 

Cu ajutorul acestui ghid practic, vă putem ajuta să faceţi alegerea corectă, sau, dacă mai este nevoie, putem încerca să vă convingem să faceţi acest pas. Acum nu o faceţi doar pentru voi, ci şi pentru ei.

De unde se adopta un câine?

Puteţi merge la adăpostul aflat în localitatea voastră, ale cărui coordonate se află aici. 

De asemenea, puteţi să vă alegeţi un prieten pe www.adoptiicaini.ro. 

Cum trebuie să am grijă de un câine şi cât mă costă?

Dacă vă hotărâţi să vă luaţi un câine, ar trebui să vă puteţi baza pe sprijinul unui medic veterinar. Carnetul de sănătate al câinelui se face gratuit, la acesta şi conţine lista de vaccinuri pe care i le faceţi. De menţionat este faptul că un câine luat din adăpost este de obicei sterilizat şi vaccinat, măcar parţial.

Schema standard de vaccinare pentru pui este următoarea:

- la 6 – 8 săptămâni se face vaccin împotriva parvovirozei sau împotriva parvovirozei şi a jigodiei

- la 8 – 10 săptămâni se repetă primul vaccin, adică se face încă o dată un vaccin împotriva parvovirozei sau împotriva parvovirozei şi a jigodiei

- la 10 – 12 săptămâni se face vaccinul polivalent, DHPPiL

- la 12 – 14 săptămâni se face rapel la vaccinul polivalent şi se imunizează pentru rabie şi coronaviroza.

Acestora se pot adăuga alte vaccinuri, în funcţie de stilul de viaţă, rasă, caracteristicile câinelui.

Pentru a vă face o idee referitoare la preţuri, vaccinurile simple (antirabic, pentru coronaviroză, pentru parvoviroză etc.) costă cam 20 – 25 lei, iar cele polivalente, cca. 40 lei, existând diferenţe în funcţie de cabinetul veterinar. Vaccinul anual vă costă cca 50 de lei.

În cazul în care doriţi să vă plimbaţi animăluţul peste hotare, aveţi nevoie de un paşaport, care ţine loc şi de carnet de sănătate şi care va costa cca 25 lei. Implantarea unui microcip (extrem de utilă, mai ales dacă vă plimbaţi des şi există riscul să fugă sau să se piardă) costa aproximativ 50 lei.

Dacă…aveţi ghinion, va fi nevoie să vă deparazitaţi câinele, intern şi/sau extern. O astfel de operaţiune vă costă la veterinar până în 15 lei.

Informaţii legate de dieta câinelui puteţi găsi aici. 

Colegii de la Câinele meu recomandă să excludem cu desăvârşire:

• ceapa - conţine toxine care în concentraţie mare pot fi fatale;
• ciocolata (poate fi letală pentru câini; in plus, conţine cofeină şi câinele devine agitat) şi dulciurile în general, pentru că s-ar putea să le prefere mâncării obişnuite şi se poate îmbolnăvi (diabet, subnutriţie);
• oasele de pui şi de porc (se sfărâma în cioturi ascuţite, cauzează constipaţii şi, pe lângă dermatite alergice, pot genera şi alte probleme stomacale şi intestinale);
• resturile de la masa voastră, mai ales cele condimentate (sare, piper, boia etc.) care pot irita mucoasa stomacală şi intestinală a câinelui;
• carne de porc şi vânat crudă - pot transmite parazitoze grave şi boli incurabile;
• alimente vechi, semialterate sau alterate, care pot genera toxiinfecţii grave;
• mâncare uscată sau la conservă destinată altor animale de casă, deoarece sunt dozate nutriţional şi vitaminic pentru organismul animalelor respective.

Câinele va avea nevoie de o plimbare de măcar jumătate de oră zilnic, în funcţie de caracteristicile sale.

Pentru mai multe informaţii privind adopţiile, vă recomand şi articolul de aici.

Nu vă fie teamă să adoptaţi un câine. Nu au nevoie de voi în mod constant, tot ce vă cer este puţin timp în fiecare zi şi o cantitate semnificativă de dragoste. Dar pe care v-o returnează înzecit. Nu vă gândiţi că, dacă staţi la apartament, câinele va fi trist şi demoralizat şi nu o să-i placă. Într-adevăr, un câine mare ţinut într-un apartament va avea nevoie de un program de plimbare mai îndelungat, însă, indiferent de condiţii, unui câine îi va fi mai bine cu voi decât pe stradă sau în adăpost. Mai ales în condiţiile legale actuale. Cu toate acestea, asiguraţi-vă că vă gândiţi bine la condiţiile pe care i le puteţi oferi şi alegeţi un câine pe măsură.

Nu excludeţi câinii adulţi de pe lista voastră de adopţii potenţiale. Deşi este mai dificil să îi dresaţi, au avantajul de a fi trecut de fazele „adolescentine” ale vieţii, sunt adesea mai docili şi mai calmi.

Informaţi-vă online, dar încercaţi să mergeţi în vizită şi la adăpostul local. Personalul de acolo vă va putea explica, informa şi ghida prin procesul de adopţie, dacă vă decideţi să faceţi acest pas.

Adoptă un câine astăzi!

 Surse info: 1, 2

Surse foto: 1, 2, 3, 4, 5 

În trecut, rӑzboiul a schimbat viețile multor oameni, în rӑu, acesta fiind cel mai “dureros” lucru din istoria omenirii, rӑnind fizic sau psihic. Din cauza faptului cӑ soldații sunt obligați sӑ pӑstreze confidențialitatea celor petrecute pe perioada rӑzboiului faṭӑ de persoanele din jur, pot apărea rӑni emoționale și schimbӑri de mentalitate. Rӑzboiul care se duce în mințile oamenilor afectați direct durează  o viaṭӑ ȋntreagӑ, iar efectele sale se întind mult dincolo de câmpul de luptӑ. Tim O’Brien, soldat în rӑzboiul din Vietnam – 1955-1975 – povestește în colecția sa de cӑrți “The Things They Carried” despre cum rӑzboiul schimbӑ oamenii din toate punctele de vedere, cartea sa “Ambush” reprezentând un semn al vinovӑṭiei sale faṭӑ de o persoanӑ pe care a omorât-o în timpul rӑzboiului. Spre deosebire de aceste schimbӑri ale mentalitӑṭii, despre care se cunosc mai puține lucruri, în privința efectelor rӑzboiului asupra sӑnӑtӑṭii soldaților se cunosc mult mai multe lucruri, acestea totuși fiind mult mai puțin mediatizate. Sӑnӑtatea soldaților poate fi afectatӑ de furtunile de nisip, pulberi în suspensie, diverse metale grele sub formӑ de particule, leziuni cerebrale, efectele secundare ale pastilelor de mefloquine, rabie, zgomot, fragmente toxice, cӑldurӑ, uraniu etc.

Nisip, Particule

Particulele largi, precum nisipul, pot ajunge în nas și gât, dar acestea sunt de obicei eliminate rapid prin strӑnut sau tuse. Particulele mici sau particulele fine pot fi inhalate adânc în plӑmâni și în cӑile respiratorii. Aceste particule extrem de mici pot include acizi, chimicale, metale grele, praf sau pulberi în suspensie (PM). Ca efect, acestea pot duce la intoxicații, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni ale funcṭionalitӑṭii creierului (în cazul unor metale grele, precum mercurul) sau cancer. Deși emisiile naturale și antropice de pulberi în suspensie se gӑsesc în toatӑ lumea, acestea, ȋn mod natural, sunt mai mari în sud-vestul Asiei, sursele principale de pulberi în suspensie incluzând furtunile de nisip, gazele de eșapament și emisiile provenite de la industriile locale. Utilizarea gropilor de ardere pentru gestionarea deșeurilor a crescut într-un mod foarte rapid concentrațiile de pulberi în suspensie în Iraq și Afghanistan (groapa de ardere Balad, Iraq, a fost cea mai mare groapă  de ardere din această  zonӑ, până  în anul 2009 când a fost ȋnchisӑ, după ce probele de aer prelevate de aici au arӑtat o creștere mult prea mare a concentrațiilor de pulberi în suspensie și chimicale). Simptomele particulelor largi și ale celor fine pot include iritații ale ochilor, nasului, gâtului, iritații de piele. Alte simptome pot fi asemӑnӑtoare simptomelor de rӑcealӑ sau gripӑ.

Uraniu Sӑrӑcit (DU)

Uraniul sӑrӑcit este folosit de cӑtre armata SUA ȋncӑ din timpul Rӑzboiului din Golf (1990-1991), pentru armura tancurilor și pentru gloanțe special fӑcute în vederea penetrării vehiculelor blindate inamice. Procesul de fabricare a “uraniului ȋmbogӑṭit” folosit ȋn reactoarele nucleare, din uraniul natural, duce la uraniul sӑrӑcit. Deși acesta are o radioactivitate cu 40% mai scӑzutӑ decât uraniul natural, toxicitatea chimicӑ a acestuia este la fel de ridicatӑ. Cum pot fi soldații expuși la uraniu sӑrӑcit? Simplu: atunci când un proiectil fӑcut din DU strӑpunge un vehicul, bucӑṭi mici din acesta sunt ȋmprӑștiate în aer. Acestea pot fi inhalate sau ele pot pӑtrunde direct în mușchi și în țesuturile moi din organism. Până  în prezent, studiile aratӑ cӑ expunerea la uraniu sӑrӑcit afectează  în special rinichii. Simpla “cӑlӑtorie” în tancurile blindate cu armuri din DU sau folosirea armelor ce conțin DU nu reprezintӑ o expunere semnificativӑ.

Fragmente Toxice ale Dizpozitivelor Explozive

Fragmentele toxice sunt cunoscute popular sub numele de “schije metalice”. Deși efectele lor nu sunt total înțelese de cӑtre specialiști (de obicei din cauza varietӑṭii de substanțe toxice adӑugate dispozitivelor explozive), acestea sunt dӑunӑtoare prin douӑ acțiuni: rӑnile provocate imediat după explozie, cauzate de partea metalicӑ, și efectul substanțelor toxice eliberate de explozie, substanțe ce se pot deplasa prin sânge și pot afecta orice organ din corp, în funcție de substanța toxicӑ folositӑ.

Zgomotul

Zgomotele de mare intensitate la care sunt expuși soldații pot duce la pierderea totalӑ a auzului sau la tinnitus (perceperea anormalӑ a sunetelor).

Rabie

Expunerea soldaților la rabie este una mult mai ridicatӑ în Iraq și Afghanistan decât în alte pӑrṭi ale lumii. Aici animalele nu sunt vaccinate împotriva bolilor. Prin simpla expunere la saliva lor sau prin mușcӑturi ale animalelor, precum câini, pisici, lilieci, vulpi sau șacali, soldații pot fi expuși la rabie. Simptomele rabiei sunt: halucinații,  paralizie parțialӑ, confuzie, abundența salivei, dificultate la înghițire, frica de apӑ sau insomnie. Netratarea rabiei duce în câteva zile la moarte. Uneori este posibilӑ expunerea la rabie iar simptomele să lipsească.  Alteori, simptomele apar prea târziu pentru ca boala sӑ mai poatӑ fi tratatӑ.

Leziuni cerebrale traumatice

Aceste leziuni pot apӑrea în urma exploziilor, accidentelor între autovehicule, cӑderi sau incidente ce implicӑ o lovitură bruscӑ sau o zdruncinare a capului. Chiar și o leziune cerebralӑ ușoarӑ poate afecta sӑnӑtatea fizicӑ sau mentalӑ a unei persoane. Imediat după  accident, simptomele pot apӑrea, iar acestea includ: amețeli, confuzie, pierderea memoriei sau pierderea cunoștinței. Dupӑ o perioadă  de timp, alte simptome ce pot apӑrea sunt: dureri persistente de cap și/sau de gât, sensibilitate la luminӑ și/sau zgomot, vedere încețoșată, pierderea echilibrului, oboseală sau probleme în gândire, vorbire și citire. Conform statisticilor, 90% din leziunile cerebrale traumatice suferite de soldați sunt leziuni ușoare.

Mefloquine – Efecte Secundare

Mefloquine reprezintӑ un medicament luat de soldații din Iraq, Afghanistan și Somalia, precum și de cӑtre turiștii din aceste zone. Acesta este un medicament împotriva malariei. Luat timp îndelungat (așa cum fac soldații), mefloquine poate duce la diverse efecte secundare, precum amețeli, diaree, tulburӑri de somn, coșmaruri, greaṭӑ sau vӑrsӑturi. Efectele adverse grave pot duce la simptome psihiatrice, precum paranoia sau depresie, modificarea bruscӑ a dispoziției, halucinații, bӑtӑi neregulate ale inimii, inflamația țesutului pulmonar sau, cazuri rare (dar existente), tendințe sinucigașe ale soldaților.

Cӑldura

Leziunile provocate de cӑldurӑ includ accidente vasculare cerebrale, epuizare sau arsuri. Accidentul vascular cerebral provocat de cӑldurӑ apare atunci când organismul este incapabil de a controla temperatura proprie. Epuizarea este cauzatӑ de deshidratare și pierderea de sare, iar acestea pot conduce la accident vascular cerebral. Arsurile se produc atunci când pielea este expusӑ timp îndelungat la radiațiile ultraviolete.

Surse informaṭii: http://www.huffingtonpost.com/2011/07/20/afghanistan-iraq-lung-disease_n_905234.html; http://www.medicalnewstoday.com/releases/136989.php; http://stgvisie.home.xs4all.nl/VISIE/depleted_uranium1.html; http://www.cdc.gov/rabies/; http://www.mayoclinic.com/health/traumatic-brain-injury/DS00552

Surse foto: http://www.armytimes.com/xml/news/2008/10/military_burnpit_102708w/102708af_burn_pit_800.JPG; http://www.veteranshealth.org/images/photos/Depleted%20Uranium.jpg; http://www.marketoracle.co.uk/images/troops-afghanistan.jpg