Harta turistica a Sitului Natura 2000 Valea Mostistea

Most este cuvântul slav al cărui înțeles în limba română este pod și el ne dezvăluie sensul hidronimului Mostiștea = vale cu poduri. Cel mai recent proiect al Asociației Centrul de Educație pentru Dezvoltare Durabilă (CEDDu) finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România tocmai asta și-a propus, să construiască “Poduri între natură și oameni”.

Atelier de creație – gospodărie reconstruita de elevi.

Pentru geografi, Mostiștea este un curs de apă, aflat în mijlocul câmpiei cu aceleași nume situată în partea central-sudică a județului Călărași. Pe acest râu s-a construit în perioada comunistă unul dintre cele mai mari sisteme de irigații din țară, sistem care era alcătuit dintr-un ansamblu de baraje ce țineau apele râului cantonate în lacuri pentru a asigura un supliment hidric culturilor agricole din acest spațiu care înregistrează un mare deficit de umiditate în sezonul cald. Alături de baraje au apărut stații de pompare pe malurile râului Mostiștea și o rețea impresionantă de canale de irigație. În perioada post-comunistă sistemul a fost treptat abandonat, la fel și canalele de irigație, stațiile de pompare au fost închise, iar acum barajele sunt locuri prin care poți traversa râul Mostiștea sau spațiile preferate de pescari în zilele însorite. Abandonarea acestui sistem de irigații este un model de evoluție extrem de interesant care ne demonstrează faptul că atunci când omul nu mai intervine într-un spațiu, natura este cea care începe “reconstrucția ecologică”. Pentru că volumele de apă depind acum doar de alimentarea de suprafață și subterană, pentru că scurgerea nu mai e controlată, pentru că adâncimea acestor lacuri e redusă mai ales aproape de maluri și aval de baraje, au apărut foarte multe suprafețe ocupate de stuf și papură pe care păsările sălbatice le-au ocupat treptat. Astfel, această salbă de lacuri cu golfuri, ostroave, popine și maluri joase a devenit un spațiu în care specii de interes comunitar precum stârcul pitic (Ixobrychus minutus), egreta mică (Egretta garzetta), stârcul roșu (Ardea purpurea), stârcul galben (Ardeola ralloides), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia) și egreta mare (Egretta alba) găsesc loc de hrană, de odihnă și chiar de cuibărit.

Biserica Valea Presnei

Bucuria de a ieși din clasa. Elevii de la Sc. Gimn. nr. 1 Lehliu-Gara

Clasa in aer liber – Valea Agovei

Colectarea datelor despre gospodarii – Gurbanesti

Pentru a proteja cele 39 de specii de păsări ce cuibăresc sau se află în pasaj aici și cele 4 habitate de interes comunitar, regiunea a fost declarată Sit Natura 2000 (ROSPA0105 Valea Mostiștea) în urmă cu aproape un deceniu. Ea face parte din Situl de Importanță Comunitară Oltenița-Mostiștea-Chiciu (ROSCI0130) alături de siturile Ciocănești-Dunăre (ROSPA0021) cu Rezervația naturală Ostrovul Ciocănești și Lacul Gălățui (ROSPA0055) la care se adaugă Rezervația Naturală Ostrovul Haralambie. Acest ansamblu de spații protejate se înscrie în categoria de Arii Speciale pentru Conservare (SAC – Special Areas for Conservation).

Cormoranul pitic

Întâlnire cu un bunic al Mostistei, Domnul Învățător Verdes – Valea Argovei

Interiorul unei case reconstruit de elevii din Valea Argovei

Pentru a atinge obiectivele de protecție într-o arie protejată, două tipuri de activități sunt esențiale: comunicarea și educația. În cursul anului 2016 echipa Asociației Centrul de Educație pentru Dezvoltare Durabilă (CEDDu) a implementat un prim proiect de educație ecologică finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România – Situl Natura 2000 Valea Mostiștei – Ținutul apelor din inima Câmpiei Române – alături de Asociația Echilibru (custodele acestui sit) și de patru școli gimnaziale: Lehliu-Gară, Valea Argovei, Frăsinet și Gurbănești. Rezultatele acestuia au fost remarcabile, dar echipa de implementare a constatat faptul că este necesară multiplicarea căilor de comunicare a informațiilor despre sit atât pentru localnici cât și pentru vizitatorii din zonă, dar și continuarea activităților de educație pentru elevii din zonă. Așa a apărut proiectul Poduri între natură și oameni pe Valea Mostiștea care are aceeași sursă de finanțare și aceeași parteneri. Începând cu data de 8 mai 2017 elevii de la școlile din Lehliu-Gară, Gurbănești, Valea Argovei și Frăsinet au participat la activități de învățare diferite de cele pe care le fac în mod obișnuit: lecții în natură, cartări și observații în localitățile lor, workshop-uri și ateliere creative.

Ne testam abilitățile de comunicare. Scriem pe fiecare inima un cuvânt ce definește Mostistea

Observarea mediului natural si prelucrarea informațiilor.

În sens metaforic, scopul proiectului a fost construirea unor poduri între generații, poduri pe care să circule  în primul rând informațiile și care să ajute la creșterea vizibilității acestei arii protejate. Dacă anul trecut echipa de implementare a lucrat mai mult cu copiii și atunci peste 40 dintre ai au devenit rangeri juniori pentru acest sit, în acest an, pe lângă multiplicarea și diversificarea activităților de învățare s-a încercat construirea unor poduri de legătură între adulți și elevi cu același scop.

Observațiile asupra păsărilor trebuie realizate cu instrumente potrivite

Popasul turistic Milotina in plan îndepărtat si unul dintre podurile Mostistei in plan apropiat

Astfel, probabil cea mai frumoasă și emoționantă activitate a fost cea numită în aplicația proiectului “Bunicii Mostiștei“. Cu sprijinul profesorilor de la cele 4 școli, au fost organizate întâlniri ale elevilor cu oameni ce au foarte multe povești după o viață petrecută pe valea Mostiștei. Bunicii  – foști lucrători în domeniul amenajărilor hidrotehnice sau cadre didactice pensionare, care sunt modele în micile comunități rurale din acest spațiu – au povestit micuților despre viața de acum câteva decenii în acest spațiu, au adus în fața lor oameni, obiceiuri, toponime uitate, fapte si povești cu tâlc.

Popina La Gradiste în dreptul localității Sultana

În ultimele săptămâni din anul școlar și chiar în primele două  din vacanța de vară, elevii însoțiți de profesorii lor au avut programate activități outdoor. Vârsta satului, La pas prin…, Biodiversitatea Sitului Natura 2000 – Valea Mostiștea, Vânătorii naturii sunt nume ale unor activități outdoor care au însemnat multe ore de muncă placută pentru întocmirea de  schițe, pentru cartări sau aplicarea unor chestionare și completarea unor fișe de observație realizate de elevii de la cele patru școli partenere sub îndrumarea cadrelor didactice. Parcurgerea acestor activități a avut două obiective: primul a fost acela de a arăta copiilor că au foarte multe lucruri de învățat și în afara sălii de clasă și mai ales faptul că observațiile directe pot fi realizate prin intermediul unor mijloace extrem simple. Cel de-al doilea obiectiv a fost testarea viabilității acestor activități pentru a fi introduse într-un manual ce este în curs de realizare în acest proiect, manual – “Natură și oameni în Valea Mostiștea” – ce va putea fi folosit de toate școlile din și din apropierea sitului la disciplina nou introdusă în planul cadru Opțional integrat la nivelul mai multor arii curriculare. Fiecare lecție din acest manual – ce va fi tipărit pe hârtie, dar care se va afla în curând și în mediul on-line pe site-ul www.ceddu.ro – va avea o componentă informativă și una aplicativă. Activitățile de învățare vor integra cunoștințe ale elevilor de la două sau mai multe discipline tocmai pentru a schimba paradigma învățării. Spre exemplu – o lecție de geografie desfășurată în sat – La pas prin… – în care elevii realizează schițe ale străzilor, fac observații despre modul în care arată locuințele din comunitate, materialele din care sunt construite, modul de organizare al gospodăriilor, poate fi utilizată și la orele de Educație tehnologică  dar și la TIC (pentru prelucrarea informațiilor obținute pe teren). O lecție de biologie despre ecosistemele naturale poate fi utilizată și la matematică pentru a evalua numărul de ecosisteme, de câte specii și de câte exemplare e nevoie pentru avea un ecosistem complex, ce înseamnă abundența și dominanța speciilor într-un ecosistem. O lecție de istorie se poate transforma în una de geografie folosind hărți vechi și analizând dinamica spațială a localitățior și a toponimelor, modificările morfologiei văii și rețelei de drumuri sau a amenajărilor antropice.

Prelucrarea datelor despre vârsta satului.

Majoritatea activităților desfășurate pe teren au fost valorificate apoi în școală și prezentate de elevii participanți colegilor lor în cadrul unor workshop-uri și a unor ateliere creative organizate la fiecare școală parteneră. Aici copii și-au demonstrat competențele de prezentare, de organizare a informațiilor, de realizare a unor materiale didactice sau de promovare turistică a Sitului Natura 2000 Valea Mostiștea. Astfel, o mulțime de informații colectate pe teren și chiar la întânirile cu Bunicii Mostiștei au ajuns la colegii lor, dar după ce au fost filtrate și prelucrate de cei ce le-au colectat.

Sala de clasa pe malul lacului

Un alt obiectiv important al echipei CEDDu a fost realizarea unei hărți turistice a sitului. Aceasta are o varianta printată și una interactivă prezentă în mediul on-line, ce poate fi accesată chiar și de pe telefonul mobil la adresa http://ceddu.ro/situl_natura_2000_valea_mostistei/index.html. În numeroasele vizite desfășurate în ultimii doi ani de activități în Valea Mostiștea, echipa CEDDu a constatat două lucruri: peisajele de câmpie pot fi spectaculoase, iar oamenii ce au trăit în aceste locuri au lăsat povești și construcții absolut remarcabile. Aceasta a identificat și a propus vizitatorilor douăsprezece puncte de interes ale Mostiștei care cuprind puncte de belvedere sau de observare a păsărilor, situri arheologice, biserici vechi cu povești fascinante, o casă memorială, popasuri turistice, dar și o parte din barajele de pe râul Mostiștea. Fiecare punct de interes are atașate informații și fotografii care vin să întregească experiența vizuală a unui turist aflat în vale. Pentru că vorbim de o arie protejată, echipa s-a gândit ca ar fi oportun să încurajeze velo-turismul și a propus – alături de Asociația Adevărații VeloPrieteni – și un traseu de bicicletă care urmărește malurile lacurilor de pe Mostiștea și ajunge în sau în apropierea punctelor  de interes.

Proiectul finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România și coordonat de Asociația CEDDu a construit în ultimele luni o mulțime de Poduri între natură și oameni. La numai o oră distanță de București, într-un sit Natura 2000, copiii descoperă și învață în afara spațiului școlii, bătrânii se destăinuie și spun povești pe care elevii le duc mai departe, specialiștii împărtășesc rezultatele muncii lor, vizitatorii descoperă minuni naturale și antropice ascunse pe malurile apei, în mici pâlcuri de pădure sau risipite prin satele de câmpie și le împărtășesc prietenilor.

Populația de vidră a înregistrat un declin continuu în secolul XX, prezența speciei fiind limitată la areale mici  în Europa de vest și centrală, în timp ce în estul Europei există puține informații istorice referitoare la distribuția și abundența acestei specii. Printre cauzele acestui declin populațional se numără: distrugerea și înlocuirea habitatului riparian, reducerea cantităților de hrană prin poluarea râurilor cu diverși compuși chimici, vânătoarea, întrucât este considerată un dăunător din pricina prădării resurselor piscicole.

 Începând cu anii 1990, numeroase surse de poluare au dispărut datorită adoptării unor tehnologii prietenoase cu mediul sau datorită opririi procesului de producție, ceea ce a dus la refacerea naturală a habitatelor și biocenozelor afectate. Repopularea naturală cu pește, crustacee și amfibieni a determinat creșterea numerică și extinderea treptată a populației de vidră din România.

Una dintre asociaţiile implicate activ în conservarea populaţiilor de vidră din România este Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice, cu sediul în Focşani. Dintre acţiunile realizate de aceasta, menţionăm:

• Realizarea de studii de teren și inventarierea speciei în ariile protejate; 
• Creşterea gradul de conștientizare a publicului larg asupra necesității conservării vidrei;
• Colectarea şi analiza de date privind starea de conservare a vidrei la nivel național.

 Ultimul proiect pe care ACDB îşi doreşte să îl implementeze este « Conserve and restore habitats for otters, Romania ».

Scopul acestui proiect este de a conserva și reface habitatele acvatice pentru vidră într-o zonă protejată din Munții Vrancei prin implicarea comunităților locale și a împătimiţilor de natură. Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice va face acest lucru, împreună cu voluntari din comunitatea locală, de-a lungul a 30 km de râul Putna prin monitorizarea populației de vidră, construirea a 6 vizuini pentru a încuraja vidrele să populeze anumite zone, identificarea și protejarea vizuinilor de vidră existente, plantarea a 1000 de copaci nativi pe malurile râurilor, eliminarea speciilor invazive și îndepărtarea deșeurilor. Proiectul îşi doreşte să ridice, de asemenea, gradul de conștientizare al oamenilor asupra acestei specii, precum şi și a conservării sale, prin utilizarea deșeurilor colectate pentru instalații de artă, prin crearea de ateliere și tabere pentru copii, instalarea a 6 panouri interactive de informare cu privire la conservarea ecosistemului și marcarea a două trasee de 35 km de bicicletă, cu panouri informative despre zona protejată și despre vidre.

 Dacă doriţi să daţi o mână de ajutor acestui proiect, puteţi să îl votaţi aici. Noi am făcut-o deja !

Surse info: 1, 2, 3.

Surse foto: 1, 2.

Fig. 1 Harta hidrografica si puncte recoltare

Proiectul a început să fie implementat în arealul siturilor Natura 2000 menţionate anterior, suprapus următoarelor localităţi: Certeze şi Bixad – judeţul Satu Mare şi Bistra, Bârsana, Rona de Jos, Rona de Sus, Bocicoiu Mare, Sighetu Marmaţiei, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânţa, Remeţi şi Petrova – judeţul Maramureş (http://eeagrants-tisa.ro).

În toamna anului 2015, în cadrul proiectului menţionat, un grup de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, format din cadre didactice, cercetători şi studenţi, a demarat un amplu program de investigaţie asupra problematicii şi arealului RO02-0013 – SIENPHCTS, în prima fază cu o etapă de laborator, urmată de câteva campanii proprii de observaţii şi măsurători în teren.

Rezultatele au fost remarcabile şi s-au concretizat în elaborarea unui consistent volum de informaţii, urmat de diseminare: referinţe bibliografice, baze de date statistice şi atribut, sinteze şi regionalizări, materiale cartografice ale parametrilor cercetaţi, participări la evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale, publicări de articole ştiinţifice etc.

Una din tematicile de mare actualitate şi deosebit de importantă pentru ecosistemul din arealul de studiu a fost cea referitoare la calitatea apei. Studiul referinţelor de specialitate (articole ştiinţifice, rapoarte ale instituţiilor de specialitate – ex. Administraţia „Apele Române”, Agenţiile pentru Protecţia Mediului etc.), dar şi cercetările proprii, relevă modificări treptate, dar în sens pozitiv, în evoluţia parametrilor fizico-chimici. Legislaţia europeană şi cea naţională adaptată la noile cerinţe şi trenduri environmentale internaționale, au impus reglementări şi implementarea unor politici de mediu favorabile ecosistemelor locale, dar, în acelaşi timp, şi în armonie cu componenta antropică din zonele vizate.

La sfârşitul anului 2006 s-a sistat şi activitatea de extracţie şi prelucrare a minereurilor neferoase şi preţioase din bazinul Vişeului, iar perimetrele miniere au început să fie reabilitate şi conservate, însă de multe ori superficial şi ineficace (Ministerul Economiei, 2014; Vasilescu, et al., 2012; Smical et al., 2015). Rezultatul opririi activităţilor s-a concretizat, totuşi în scurt timp, într-o reducere vizibilă a concentraţiilor de metale grele în cursurile de apă din arealul studiat (Fe, Mn, Zn, Cu, Pb, Cd, Cr, Ni) (Fig. 2 – ex. Pb²⁺).

Fig. 2. Concentraţia Plumbului (Pb2+) în secţiunile de control aferente bazinului românesc al Tisei superioare în intervalul 1999-2011 (după Smical et al., 2015 cu modificări)

Cercetările proprii au confirmat, în general, evoluţia pozitivă a parametrilor fizico-chimici. Astfel, în condiţii normale de debite ale cursurilor de apă (măsurători în afara fazelor maxime şi minime ale scurgerii lichide), au fost observate încadrări în limitele normale ale parametrilor – ex. oxigenul dizolvat (Fig. 3), turbiditatea, pH-ul, salinitatea etc.

Fig. 3. Valorile oxigenului dizolvat măsurate în campaniile de teren în arealul PHCTS.

Situarea unor valori în afara limitelor admise (ex. O₂) poate fi pusă pe seama turbidităţii şi a temperaturii ridicate din timpul măsurătorilor, precum şi pe existenţa unor procese de descompunere a componentelor organice diverse cu consum de oxigen, în masa de apă, componente provenite din afluxul de pe bazin sau din dezvoltarea ecosistemului acvatic în perioada estivală. Acest aspect este confirmat şi de valorile pH-ului înregistrate pe parcursul campaniilor derulate (Fig. 4).

Fig. 4. Valorile pH-ului măsurate în campaniile de teren în arealul PHCTS.

Este de remarcat şi faptul că la toate consultările cu organismele de conducere locală, precum şi cu opinia publică din zonă, se observă o îmbunătăţire a atitudinii faţă de componenta environmentală din teritoriul studiat, existând disponibilitatea la colaborare pentru o dezvoltare durabilă şi ecologică a zonei, pe baza elementului tradiţional şi cu implementarea corectă a politicilor de mediu din partea statului român.

Analist teritorial,

Conf. univ. dr. Gheorghe ŞERRBAN

Functioning as a triple partnership between the Babeș-Bolyai Faculty of Geography from Cluj-Napoca, acting as project promoter, the Heidenroslein Association from Baia Mare, as national partner, and the Norwegian Institute for Nature Research of Trondheim, Norway, as the international partner,  the RO02-0013 – Integrated Study on the Contribution of Ecosystems in the Pricop-Huta-Certeze and Upper Tisa Natura 2000 Protected Areas to the Sustainable Development of Local Communities (SIENPHCTS) is financed through a grant provided by Iceland, Liechtenstein and Norway, the RO02 Program – „Biodiversity and Ecosystem Services”, Project Call no. 1, operated by the Ministry of the Environment, Water and Forests.

The present project will be implemented in the Natura 2000 sites mentioned above which correspond to the following towns and villages: Certeze and Bixad – Satu Mare County and Bistra, Bârsana, Rona de Jos, Rona de Sus, Bocicoiu Mare, Sighetu-Marmaţiei, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânţa, Remeţi – Maramureş County (http://geografie.ubbcluj.ro/pages/sienphcts/?page_id=4&lang=ro).

The main goals of this project are to improve the state of ecosystems and to raise awareness, improve knowledge and information levels among a wide audience with regards to the benefits provided by ecosystem services and the importance of maintaining them in good condition.

Specific objectives associated with actions envisaged by the project are: the implementation of solutions for exploiting the benefits provided by the two Natura 2000 sites under investigation; the   integration of various contributions offered by ecosystems in the economic development and well-being of human communities; encouraging actions aimed at preserving habitats and important species; the consolidation of sustainable use with regards to the existing natural and cultural patrimony; raising the awareness of local communities; improving the attitudes espoused by local  communities and decision factors, while at the same time increasing the level of knowledge on the value of ecosystems; raising the awareness levels of the target group; educating the general public on the subjects of biodiversity and ecosystems.

References for the frequency of maximum discharge

In addition to the other objectives of this project, the study of hydrological risks to the natural and human environments that are induced by a maximum runoff with a 1% probability is an undisputed requirement since the Upper Tisa protected area (with the exception of the Ronişoara Forest) overlaps almost perfectly the flood-risk area of the river (Fig. 1).

In the Upper Tisa Protected Area, high risks of flooding occur north of Lunca la Tisa village, to the north-east of Bocicoiu Mare village, north of Sighetu-Marmaţiei municipality, north of Valea Hotarului, to the east of Sarasău, north of Câmpulung la Tisa and also north of Remeţi.

Medium risks are recorded north of Lunca la Tisa, to the north of Sighetu-Marmaţiei municipality, in the northern part of Valea Hotarului, north east of Sarasău and Câmpulung la Tisa and to the north of Remeţi and Piatra villages.

Upper Tisa is also affected by lower flood risks in the area of Bocicoiu Mare, between the villages of Crăciuneşti and Tisa, Valea Hotarului and Săpânţa or Remeţi and Piatra.

The other protected areas (Pricop – Huta-Certeze and Pădurea Ronişoara) do not suffer from flood risks caused by maximum flows with a 1% probability.

Meanwhile, when it comes to administrative units, flood risks affecting human and natural environments are particularly elevated in the localities of Valea Vişeului, Petrova (on Vişeu River), Sighetu-Marmaţiei (its southern part), Valea Cufundoasă, Lazu Baciului, Năneşti, Bârsana (on Iza River), Sighetu-Marmaţiei (its south eastern part), Rona de Jos, Rona de Sus (on Rona River), Certeze (on Valea Albă River), Huta-Certeze, Moişeni (on Valea Rea River).

Selected bibliography

1. Cocuţ, M. (2008) Caracteristicile scurgerii apei din Depresiunea Maramureşului şi zona montană limitrofă, Teză de Doctorat manuscris, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca, 115 p.
2. * * * (2007-  ) Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii – Hărți de hazard și de risc la inundații, Administraţia Naţională ,,Apele Române”, http://www.rowater.ro/Directiva%20Inundaii/Directiva%20Inunda%C8%9Bii.aspxhttp://gis2.rowater.ro:8989/flood/ .
3. * * * (2015) Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul hidrografic Someş-Tisa, S.C. EPMC Consulting S.R.L. Cluj-Napoca şi S.C. Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L.  Bucureşti.
4. * * * (2015) Limitele GIS ale ariilor naturale protejate http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434
5. * * * (2016) Limitele siturilor de importanţă comunitară în format GIS, http://www.anpm.ro/natura-2000/-/asset_publisher/M5dL2rWIKHI6/content/limitele_siturilor_de_importan%C5%A3%C4%83_comunitar%C4%83__%C3%AEn_format_gis
6. * * * (2016) Managementul Riscului la Inundaţii, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice http://www.mmediu.ro/beta/domenii/managementul-apelor-2/managementul-riscului-la-inundatii/ 

Article written by Associate Professor Dr. Gheorghe ŞERBAN (Land analyst) and translated by Mihail Andreas Mitoseriu.

Proiectul urmează să fie implementat în arealul siturilor Natura 2000 menţionate anterior, suprapus următoarelor localităţi: Certeze şi Bixad – judeţul Satu Mare şi Bistra, Bârsana, Rona de Jos, Rona de Sus, Bocicoiu Mare, Sighetu Marmaţiei, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânţa, Remeţi – judeţul Maramureş (http://geografie.ubbcluj.ro/pages/sienphcts/?page_id=4&lang=ro).

Obiectivul major al proiectului are în vedere îmbunătățirea stării ecosistemelor şi a nivelului de cunoştințe, informare şi sensibilizare a publicului larg cu privire la beneficiile furnizate de serviciile ecosistemelor precum și cu privire la importanța menținerii acestora într-o stare bună.

Obiectivele specifice asociate activităţilor propuse în proiect sunt: implementarea unor soluţii de valorificare a beneficiilor ecosistemelor din cele 2 situri Natura 2000 investigate; valorificarea contribuţiei ecosistemelor din ariile protejate la dezvoltarea economică şi bunăstarea comunităţilor umane; încurajarea acţiunilor de conservare a habitatelor şi speciilor prioritare; consolidarea valorificării durabile a patrimoniului natural şi cultural existent; creşterea gradului de conştientizare al comunităţilor locale; îmbunătăţirea atitudinii comunităţilor locale şi a factorilor de decizie şi creşterea nivelului de cunoaştere a valorilor ecosistemelor; creşterea nivelului de conştientizare al grupului ţintă; educarea publicului larg privind biodiversitatea şi ecosistemele existente.

Referinţe privind frecvenţa scurgerii maxime

Alături de celelalte obiective ale proiectului, studiul riscurilor hidrice induse de scurgerea maximă cu probabilitate de 1% asupra mediilor natural şi antropic se impune ca o necesitate, având în vedere suprapunerea cvasi-totală a ariei protejate Tisa Superioară (fără Pădurea Ronişoara) peste banda de inundabilitate similară (Fig. 1).

Fig. 1. Benzile de inundabilitate cu probabilitate de 1% suprapuse UAT-urilor şi ariilor protejate Natura 2000 Pricop – Huta-Certeze şi Tisa Superioară (compozit procesat pornind de la Directiva Inundații – Administraţia Naţională ,,Apele Române”)

Referindu-ne la frecvenţa perioadelor scurgerii maxime, analizată pentru intervalul 1968 – 2005, se remarcă ponderi ridicate ale apelor mari, dar, mai semnificativ pentru studiu, şi ale viiturilor. Astfel, pe râurile studiate, apele mari au cea mai mare frecvenţă primăvara, cu o valoare medie de 53%, urmată de sezonul de vară între 11 şi 26 %, sezonul de iarnă cu 14 % şi sezonul de toamnă cu 12 % (Cocuţ, 2008).

Frecvenţa lunară de producere a viiturilor prezintă un maxim principal în luna Martie pentru cursul Vişeului (16-22 % din totalul viiturilor selectate), precum şi maxime secundare în Aprilie şi Mai, în timp ce afluenţii de dreapta ai Vişeului (Ţâşla, Vaser, Ruscova) prezintă un maxim principal în luna Aprilie (18-24 %), precum şi maxime secundare în lunile Martie şi Mai (Cocuţ, 2008).

Bazinul hidrografic Iza se remarcă printr-o maximă principală a frecvenţei de producere a viiturilor în luna Martie atât pe cursul principal, cât şi pe afluenţii de stânga (14-20% din totalul cazurilor selectate), precum şi prin maxime secundare în lunile Aprilie şi Iunie.

În arealul de studiu, harta compozit realizată relevă spaţii importante acoperite de apă la debite cu probabilitate de 1%. În general, acestea sunt localizate în zonele de luncă ale bazinetelor individualizate la confluenţe, sau în zonele de lărgire a culoarelor de vale (Fig. 1). De altfel, confluenţele de tipul Tisa-Iza (în vecinătatea municipiului Sighetu-Marmaţiei şi a localităţii Valea Cufundosă), Tisa-Vişeu (în vecinătatea localităţii Valea Vişeului), sau unele bazinete situate în amonte de defilee (Petrova), dau adâncimi ale apei care pot ajunge şi la 1 metru. Tronsoanele de tipul defileelor, aferente cursurilor de apă, sunt lipsite de areale inundabile importante, datorită adâncirii albiei minore şi a văilor în structurile de roci mai dure.

Referitor la statistica derivată din modelarea GIS se observă faptul că din totalul celor 94,75 km², cât reprezintă extensiunea spaţială a ariilor protejate (inclusive arealele Huta-Certeze şi Pădurea Ronişoara), doar 26,60 % sunt vulnerabili la inundare, iar 73,40 % rămân emerşi.

Dacă restrângem arealul de referinţă doar la Tisa Superioară situaţia se schimbă radical. În acest sens, din cei 38,73 km² aferenţi ariei protejate 65 % sunt expuşi inundării, în timp ce doar 35 % din areal rămâne emers la debite cu probabilitate de 1% (Fig. 1).

Riscul la inundaţii suprapus ariilor protejate

Riscul la inundaţii în zonă este mai accentuat în arealele situate la confluenţe sau în sectoarele de lărgire a văilor şi afectează în mai mică măsură ariile protejate (Fig. 2).

Fig. 2. Riscul la inundaţii cu probabilitate de 1% suprapuse UAT-urilor şi ariilor protejate Natura 2000 Pricop – Huta-Certeze şi Tisa Superioară (compozit procesat pornind de la Directiva Inundații – Administraţia Naţională ,,Apele Române”)

În aria protejată Tisa Superioară riscul ridicat de inundare apare în nordul localităţii Lunca la Tisa, în nord-estul localităţii Bocicoiu Mare, în nordul municipiului Sighetu Marmaţiei, în nordul localităţii Valea Hotarului, în estul localităţii Sarasău, în nordul localităţii Câmpulung la Tisa şi în nordul localităţii Remeţi.

Riscul mediu se identifică în nordul localităţii Lunca la Tisa, nordul municipiului Sighetu Marmaţiei, nordul localităţii Valea Hotarului, nord-estul localităţii Sarasău, nord-estul şi nordul localităţii Câmpulung la Tisa, nordul localităţii Remeţi şi nordul localităţii Piatra.

Aria protejată Tisa Superioară este afectată în mare măsură şi de risc scăzut, în zona localităţii Bocicoiu Mare, între localităţile Crăciuneşti şi Tisa, Valea Hotarului şi Săpânţa, Remeţi şi Piatra.

Celelalte arii protejate (Pricop – Huta-Certeze şi Pădurea Ronişoara se situează în afara riscului la inundaţie la probabilitatea debitelor maxime de 1%.

În schimb, la nivel de UAT riscul la inundaţii, ce afectează mediile antropic şi natural, este deosebit de ridicat în zona localităţilor Valea Vişeului, Petrova (pe Vişeu), Sighetu Marmaţiei S, Valea Cufundoasă, Lazu Baciului, Năneşti, Bârsana (pe Iza), Sighetu Marmaţiei SE, Rona de Jos, Rona de Sus (pe Rona), Certeze (pe Valea Albă), Huta-Certeze, Moişeni (pe Valea Rea).

Bibliografie selectivă

1. Cocuţ, M. (2008) Caracteristicile scurgerii apei din Depresiunea Maramureşului şi zona montană limitrofă, Teză de Doctorat manuscris, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca, 115 p.
2. * * * (2007-  ) Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii – Hărți de hazard și de risc la inundații, Administraţia Naţională ,,Apele Române”, http://www.rowater.ro/Directiva%20Inundaii/Directiva%20Inunda%C8%9Bii.aspxhttp://gis2.rowater.ro:8989/flood/ .
3. * * * (2015) Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul hidrografic Someş-Tisa, S.C. EPMC Consulting S.R.L. Cluj-Napoca şi S.C. Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L.  Bucureşti.
4. * * * (2015) Limitele GIS ale ariilor naturale protejate http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434
5. * * * (2016) Limitele siturilor de importanţă comunitară în format GIS, http://www.anpm.ro/natura-2000/-/asset_publisher/M5dL2rWIKHI6/content/limitele_siturilor_de_importan%C5%A3%C4%83_comunitar%C4%83__%C3%AEn_format_gis
6. * * * (2016) Managementul Riscului la Inundaţii, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice http://www.mmediu.ro/beta/domenii/managementul-apelor-2/managementul-riscului-la-inundatii/

Analist teritorial,

Conf. univ. dr. Gheorghe ŞERBAN

Mă numesc Ioana și sunt, în ordinea importanței, următoarele: copil al lui Dumnezeu, locuitor al Terrei, fiica mamei mele și cetățean român. Și încerc să îndeplinesc cât pot de bine fiecare dintre aceste roluri.

Ca cetățean bucureștean cu cutie poștală și cont de facebook, am aflat că vecinii mei din Prelungirea Ghencea (Arrondissement 6) vor să se strângă și să protesteze. De parcă nu s-ar înțelege de la sine motivul nemulțumirii prelungiștilor-ghenceni, vi-l spun: este vorba de traficul infernal de pe această arteră, din cauza căruia, în acel moment al zilei în care trebuie să mergi la serviciu să-ți execuți îndatoririle, parcurgi o distanță care în mod normal ți-ar lua 5 minute (spre exemplu de la Șoseaua Centură către stația Brașov unde te intersectezi cu linia lui 41) în 45 de minute. Cu alte cuvinte- se stă în mașini (atât personale, cât și în autobuzele 122, 385, 105). Că e ‘de stat’. Și nu, nu m-am născut ‘cu fundul în mașină’. Dacă aș vrea să plec de acasă pe jos sau pe bicicletă pe Prelungirea Ghencea, n-am pe unde. Dacă ai fost vreodată prin zonă, știi că așa este.

Știu, mă plâng de parcă n-ar fi și alte în zone în București afectate de statul de pomană în trafic. Tu, ca locuitor al acelor zone, ce ai de gând să faci?

Mie mi s-a oferit ocazia să merg la protest, și o voi face, pentru că:

-          E dreptul meu.  (Click aici dacă nu-ți cunoști drepturile: )

-          Timpul meu este extrem de prețios pentru mine. Dacă atentezi la timpul meu și vrei să muști din el, nu am să te las! Iar dacă nu am de ales, cel puțin am să te înjur! Monstrul pe nume Trafic, lăsat de către autorități să umble prin cartier, tocmai asta face- ne mușcă din viață. Iar lipsa oricărei împotriviri din partea ta atunci când cineva își bate joc de tine înseamnă implicit ACORDUL TĂU ca el să o facă!

-          Alt motiv- același lucru de mai sus, dar înlocuiește ‘timp’ cu ‘bani’, pentru că banii înseamnă timp muncit. Nici nu e cazul să mai menționez taxele pe care le plătim la kilogram către stat. (Zici că vrei să fii un fotograf onest și îți faci PFA, te duci la ANAF și plătești la greu, nici tanti de la ghișeu nu știe exact să-ți explice de ce plătești suma aia, dar trebuie să-ți îndeplinești îndatoririle. Drepturile tale însă, n-au decât să se suie în 122 cu tine și să aștepte bară la bară, cum fac și alte drepturi cuminți.) Ah, era să uit de benzina arsă stând pe loc. Ai fi surprins :), dar și aceea costă. Iar aerul de-a lungul arterei nu este tocmai briza mării. Dacă poluanții ar fi mai vizibili, cred că cei care stau în blocurile de la stradă ar fi primii la protest. (Pe scurt- acest paragraf vorbește de calitatea vieții).

-          Atunci când vecinii tăi se unesc pentru respectarea dreptului lor, de ce să nu fii alături de ei, dreptul tău este mai special? Te simți mai nobil dacă nu te alături ‘maselor penibile’? Înseamnă că n-ai auzit de vorba aia cu ‘unde-s doi…’.  Știm să ne lăsăm manipulați în masă, acceptăm să facem parte din turmă, dar când e vorba de protest, ne speriem.

Se spune că, dacă toți oamenii de pe Terra și-ar propune să sară în același timp, ar mișca din loc planeta. Dacă toți oamenii de pe Terra ar striga în același timp, s-ar auzi până la îngeri. Pe același principiu, dar la scară mai mică, dacă toți locuitorii din zona Domnești-Ghencea- Drumul Taberei am ieși pe stradă deodată, s-ar auzi până la cei care se consideră liderii noștri.

Proiectul a cărui realizare o cerem se numește, foarte simpatic, Penetrație Prelungirea Ghencea –Domnesti. Cu o căutare rapidă pe Google vei afla mai multe despre lista de bunătăți (pod peste Centură, lărgire șosea, trotuar, pistă de biclă) pe care mai bine i le-am cere lui Moș Crăciun. El, săracu’, ni le-ar fi adus demult, dar s-au angajat alții să o facă. Iar noi stăm după ei.

Dacă mi-ești vecin și nu ești nici tu indiferent la modul în care autoritățile își bat joc de tine, ne vedem mâine (sâmbătă, 18 octombrie) la protest. La 11:00, în față la Ansamblul Rezidențial Primăvara.

“Ioa, vă duceți degeaba. Oricum n-o să vă bage nimeni în seamă.” Nu contează, măcar știu că spun ce aveam de spus. CLICK aici pentru pagina de facebook a Initiativei Prelungirea- Ghencea.

You’ve got the words to change a nation but you’re biting your tongue.

Materiale necesare:

- o cutie de bomboane sau un capac de la o cutie pantofi
- capace de la sticle de PET (diferite mărimi și culori)
- nasturi, resturi de hârtie
- sfoară
- foarfece
- lipici
- creion

Pasul 1. Se desfac marginile lipite ale cutiei de bomboane/ capacului de la cutia de pantofi.

Pasul 2. Se lipesc între ele colțurile marginilor, pentru a asigura rigiditatea ramei.

Pasul 3.  Cu foarfeca se fac orificii de-a lungul laturii de sus a cutiei (așezată format landscape/ peisaj), la aprox. 2 cm una față de cealaltă.

Pasul 4. Se trasează conturul unui dreptunghi in interiorul cutiei, după care se decupează.

Pasul 5. Din dreptunghiul rămas la pasul anterior se decupează peștișori de diferite forme și mărimi.

Pasul 6. Pe figurinele obținute se lipesc capace, câte unul pe fiecare față.

Pasul 7.  Fiecare figurină se decorează pe ambele fețe, după plac (refolosind materiale vechi: nasturi, fâșii de hârtie rămase de la alte proiecte, buline de hârtie rezultate în urma perforării etc.)

Pasul 8. Figurinele se găuresc în partea superioară cu ajutorul unui ac gros sau cu perforatorul și se leagă de rama de carton, trecând sfoara prin orificiile obținute la pasul 3.

Acvariul ECO este gata! Când te plictisești de o față, îl poți întoarce pe cealaltă parte!

Produs realizat de către Diana Lemnaru, echipa Infinit-Edu.

Tu cât reziști să nu-ți folosești smartphone-ul, dacă nu este urgent? Reziști o ora? Te abții 20 de minute? Hai, măcar un minut? Să formulăm altfel întrebarea: cât timp ai fi dispus să renunți la telefon în schimbul unui pahar cu apă potabilă? În condiții de sete, evident…

UNICEF Tap Project

Pornind de la ideea enervantă că pe Instagram și Facebook apar în fiecare minut poze cu mâncarea cuiva, în timp ce în altă locație cineva moare de sete- la propriu (!), cei de la UNICEF (the United Nations Children’s Fund) au găsit o idee ingenioasă pentru a ne ajuta să conștientizăm faptul că nu suntem (fiecare dintre noi în parte) buricul Pământului.

Proiectul de conștientizare se numește the Tap Project (tap= apă de la robinet). Este de fapt o aplicație pe mobil care te provoacă să îți lași telefonul deoparte! Pentru fiecare minut în care nu te-ai atins de telefon, un sponsor UNICEF oferă o zi de apă curată unui om care are nevoie de ea!

Deja este evident, în cazul multora dintre noi, atașamentul adesea exagerat față de telefonul nostru deștept (de ce să nu recunosc, mi se aplică). Ne trezim chiombindu-ne în telefon zeci de minute în șir pe te miri ce, regretând apoi timpul pierdut inutil. Stăm cu nasul în device-uri, uitând să ridicăm capul și să admirăm lumea din jur.

Percepem minutele departe de telefon ca pe un sacrificiu, o renunțare inconfortabilă, iar aplicația inventată de cei de la UNICEF vine să încurajeze un comportament mai detașat față de această obsesie smart.

UNICEF Tap Project

Te provoc să încerci aplicația! Intră AICI de pe telefon și urmează instrucțiunile. Odihnește-ți telefonul pe o suprafață dreaptă și vezi-ți de treabă fără el, lăsându-l să acumuleze minute ce vor fi convertite în zile de apă curată, mulțumită sponsorilor. 10 minute = o zi de apă potabilă necesară unui copil. Aplicația folosește accelerometrul telefonului tău pentru a confirma că nu este folosit. Singurul minus pe care l-am observat este faptul că display-ul nu se închide în timp ce aplicația te cronometrează, deci îți va mânca puțin din baterie. Dar, până la urmă, asta face și scroll-atul pe Facebook, nu? Mai întâi învață să te desprinzi de telefon, cronometrează-te, și odată ce ai atins recorduri semnificative (astfel oferind cuiva apă potabilă), o poți face și fără ajutorul aplicației.

UNICEF Tap Project

Bineînțeles, există și o cale mult mai logică, eco până la capăt, prin posibilitatea de a dona bani efectiv către comunitățile unde lipsește apa potabilă. ATENȚIE, 40 de zile de apă potabilă pot fi cumpărate și oferite la INCREDIBILUL PREȚ de $1! E de-a dreptul revoltător câți bani dăm pe nimicuri, în timp ce alții își planifică economiile și viața în raport cu prețul unei zile cu apă de băut, pe săturate…

Numeroase ONG-uri organizează proiecte de reîmpădurire în regiunile cele mai afectate. Dacă au un impact ecologic pozitiv (lupta împotriva deşertificării, alunecărilor de teren…), dacă ameliorează biodiversitatea din regiune (plantarea unor specii vegetale care sunt pe cale de dispariţie, lupta contra fragmentării habitatelor…) şi dacă sunt susţinute de locuitorii din zonă, contribuiţi făcând o donaţie. Sau, de ce nu, deplasându-vă la faţa locului, în calitate de eco-voluntar…

Sursa informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

Surse foto: http://journeys4good.com/blog/voluntour-business/govoluntourism-a-global-voluntour-network/

http://www.un.org/africarenewal/magazine/january-2008/saving-africa%E2%80%99s-forests-%E2%80%98lungs-world%E2%80%99

http://www.blog.islamic-deal.com/contribuez-a-la-reforestation-en-afrique/

http://americansforrestoration.com/what-are-the-benefits-of-reforestation.html

http://peashooter85.tumblr.com/post/44422920528/the-deforestation-and-reforestation-of-america