Frunzele sunt alungite, inguste si pornesc de la jumatatea de jos a tulpinii. Lilium martagon infloreste la sfarsitul lui iunie – inceputul lui iulie, ajungand pana la o inaltime de 1,5 m.

Din punct de vedere terapeutic, se spune ca Lilium martagon contribuie in special la sanatatea femeii. De ce? Pentru ca pretioasa specie Lilium martagon este considerata o planta medicinala care ajuta la reglarea activitatii sistemului genital feminin. Crinul de padure este intrebuintat si la reglarea ciclului menstrual, ajutand la aparitia lui daca se utilizeaza in special tinctura din bulbul crinului de padure. O alta utilizare a acestei specii este in cosmetica, produsele pe baza de crin de padure fiind recomandate in tratamentul ridurilor si a pielii uscate.

Dar Lilium martagon este o specie rara asa ca doar ii putem admira frumusetea si gingasia in rezervatia Creasta Cocosului sau in Padurea Snagov si nicidecum a o utiliza ca remediu naturist.

Bineinteles ca exista tratamente naturiste cu alte plante medicinale, cu aceleasi efecte terapeutice ca ale crinului de padure. Este vorba despre Marar (Anthum gruveoles) – consumarea semintelor de marar ajuta femeile in perioada de menstruatie, regleaza ciclul menstrual si vindeca o serie de afectiuni ginecologice; Paducel (Crataegus monogyna) ajuta in tratamentul menstruatiei abundente si la reglarea simptomelor produse de aparitia menstruatiei si Branca Ursului (Heracleum sphondylium) trateaza in special problemele ce tin de infertilitate si dereglari ale ciclului menstrual. Pentru intrebuintarile in domeniul cosmeticii se poate utiliza Afinul (Vaccinum myrtillus) – aplicarea pe fata timp de 20 de minute a amestecului rezultat dintre afine si smantana si Migdalul (Amygdalus communis) – aplicarea pe fata sub forma de comprese a uleiului caldut din migdale dulci.

Deoarece exista o serie de alte plante medicinale care au proprietati terapeutice asemanatoare crinului de padure, trebuie sa-i protejam rolul de a completa cu originalitate diversitatea speciilor de plante, ca beneficiu pentru frumusetea naturii si sanatatea organimului uman.

Va propun pentru articolele viitoare sa alcatuiti, in comentarii, o lista a plantelor medicinale care v-ar interesa atat din punct de vedere terapeutic cat si fitogeografic.

Mai multe informatii, pe www.sanatatecuplante.ro

Articol scris de Alina Tudor, doctoranda a Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Geografie

Surse:

http://botanicallyinclined.wordpress.com/

http://www.luontoportti.com/

Dictionarul plantelor de leac, Editura Calin, 2008, Bucuresti

Sursa foto:

http://www.emaramures.ro/Foto/8977/CRINI-DE-PADURE-Lilium-martagon-Dupa-ploaie

Supracolectarea plantei datorita calitatilor terapeutice extraordinare pe care le detine a condus la listarea ei conform categoriilor de conservare IUCN ca specie amenintata in Romania, Albania, Elvetia, Germania, Portugalia si ca specie vulnerabila in alte tari. In Romania, Gentiana lutea este ocrotita ca monument al naturii.

In scop terapeutic, de la ghintura galbena se recolteaza radacinile (Radix Gentianae), acestea fiind bogate in substante amare. Amploarea procesului de recoltare a radacinilor de ghintura a cunoscut un ritm alert; astfel, in fiecare an se utilizeaza aproximativ 1500 tone de radacini uscate pentru prepararea diferitelor produse naturiste. Colectarea radacinilor de ghintura galbena este activa si in prezent, in mod ilegal. Nu este permis decat sa fie culeasa pentru a fi inmultita in cultura.

Popular ghintura galbena este cunoscuta sub denumirile de: fierea pamantului, cahincea, ghimbere de munte etc. Calitatile terapeutice ale acestei specii sunt insemnate, Gentiana lutea fiind considerata un remediu excelent pentru vindecarea afectiunilor ca: dureri ale stomacului, balonari, digestie lenta, anorexie, boli ale ficatului, paraziti intestinali, gripa, convalecenta, chiar si depresie. Specia este apreciata si pentru rolul important in apararea organismului fata de diversi microbi.

Produsele naturiste intalnite pe piata farmaceutica, pentru care radacinile de ghintura galbena sunt recoltate, devenind astfel o specie rara, sunt:

Tinctura de ghintura utilizata in special in stimularea poftei de mancare si echilibrarea digestiei;

Rachiul de ghintura cu rol in apararea organismului de infectii;

Decoctul din radacini de ghintura galbena, eficient in tratamentul bolilor cardiace, anemiei si afectiunilor ficatului.

Din pacate, exploatarea nesabuita a radacinilor de Gentiana lutea este prezenta in continuare, acestea fiind vandute in intreaga tara sub forma de diverse preparate naturiste. Jefuind aceasta comoara a naturii riscam ca identitatea unica a zonei unde ghintura galbena creste sa dispara treptat. Inmultirea Gentianei lutea in culturile proprii reprezinta o alternativa pentru a stopa recoltarea ilegala si pentru a prepara in continuare produse naturiste bazate pe radacinile acestei plante, cu impact minim asupra pierderii habitatului sau afectarii echilibrului ecologic.

Articol realizat de Alina Tudor, doctorand la Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti

Referinte:

Dihoru G. (1984) Ghid pentru recunoasterea si folosirea plantelor medicinale, Editura Ceres, Bucuresti

Peiulescu M., Popescu H. (1978) Plante medicinale in terapia moderna, Editura Ceres, Bucuresti

Primack R., Patroescu M., Rozylowicz L., Ioja C. (2008) Fundamentele conservarii diversitatii biologice, Editura AGIR, Bucuresti

Popovici L., Moruzi C., Toma I. (2003) Atlas botanic, Editura didactica si Pedagogica, Bucuresti

Dictionarul plantelor de leac, Editura Calin, 2008, Bucuresti

Sursa foto:

Alpinet.org (http://alpinet.org/main/foto/showfoto_en_display_altecomm_item_15368_idxfoto_20.html)

Mai multe detalii privind tratamentele naturiste cu Gentiana lutea puteti gasi pe SanatateCuPlante.ro (http://www.sanatatecuplante.ro)