Primul eveniment inter-regional din cadrul proiectului BIOREGIO a fost organizat la sfârşitul lunii aprilie în Finlanda, cu ocazia căruia a fost vizitată Lahti, capitala regiunii  Päijät-Häme, deschizător de drumuri în valorificarea deşeurilor în cadrul unui sistem integrat de gestionare.

Gestionarea deșeurilor din regiunea Päijät-Häme se realizează pe baza unui parteneriat public privat, autoritățile regionale asigurând colectarea selectivă a deșeurilor, diferitele categorii fiind apoi preluate de întreprinderi private care asigură sortarea, prelucrarea și valorificarea acestora, astfel încât la nivelul regiunii doar 5% din cantitatea totală de deșeuri ajunge la groapa de gunoi, restul fiind valorificate prin recuperarea materiilor prime sau energetic. Această performanță a fost obținută printr-o serie de reglementări legislative referitoare la sortarea deșeurilor la sursă, precum și prin asigurarea infrastructurii necesare aplicării acestora.

Este impresionantă platforma Kujala Waste Center, având o suprafață de 70 ha, care funcţionează pe principiul simbiozei industriale, prin realizarea de parteneriate, care să conducă la valorificarea optimă a diferitelor fracțiuni de deșeuri. În plus, deşeurile mixte ce nu pot fi reciclate sunt utilizate pentru obţinerea de energie termică şi electrică, biocombustibili, ferilizanţi pentru agricultură, materiale de construcţie ş.a., deşeurile devenind astfel generatoare de profit.

În Finlanda există reguli stricte de sortare a deşeurilor: sticlă, metal, carton, hârtie, deşeuri biodegradabile, deşeuri producătoare de energie şi deşeuri mixte.

Pe platformă sunt colectate aproximativ 200.000 de tone de deşeuri care provin de la gospodăriile casnice şi de la micii producători, deservind cca. 200.000 de locuitori şi 13.000 de întreprinderi.

Deşeurile sunt colectate, cântărite şi depozitate în containere speciale pentru fiecare tip de deşeu.

De aici, sticla, metalul, cartonul şi hârtia sunt trimise la reciclare, obţinându-se produse şi materiale noi.

Deşeurile biodegradabile sunt dirijate către instalaţii de biogaz, de la care nămolul de fermentare (digestat) poate fi folosit ca atare sau prelucrat la fertilizarea suprafeţelor agricole.  Biogazul poate fi utilizat direct cu scopul de a produce căldură concomitent cu generarea de electricitate (combined heat and power generation CHP). Purificat (imbunătăţit) biogazul poate fi folosit drept combustibil pentru vehicule adaptate în acest scop sau injectat în reţeaua de gaz metan.   

Deşeurile de lemn şi deşeurile din plastic nereciclabile sunt trimise la instalaţia de mărunţire şi îndepărtare a metalelor în vederea obţinerii de combustibil pentru centrale termo-electrice.

Pe platformă funcţionează o staţie ultramodernă de sortare mecanică a deşeurilor mixte, care separă deşeurile reciclabile (plastic, carton, lemn şi metal) de deşeurile din construcţii în amestec cu cele generatoare de energie. Aici sunt procesate cca 66.000 tone de deşeuri /an.

Tot pe platformă există o instalaţie care procesează mecanic nămolurile şi deşeurile fluide, separând materialul solid, şi o zonă destinată solurilor contaminate care sunt cernute, după care se stabilizează şi se compactizează într-o formă netoxică pentru a fi utilizate ca terasament sau prim strat la depozitele de deşeuri.

Deşeurile de carton asfaltat de la acoperişuri sunt şi ele reciclate, mărunţite şi utilizate la obţinerea asfaltului în locul bitumului.

Comisia Europeana a demarat de curând  proceduri de infringement împotriva României pentru nerespectarea normelor UE privind gestionarea şi prevenirea generării de deşeuri. Dacă ne referim numai la deşeurile menajere, în România, la ora actuală, 97% ajung la groapa de gunoi, iar ţara noastră ar putea primi din 2020 penalizări de circa 500.000 euro pe zi dacă nu reduce acest procentaj sub 50%.

Prin adoptarea tehnologiilor menționate mai sus, deșeurile nu numai că nu vor mai genera probleme de mediu și amenzi pentru nerespectarea legislației comunitare, dar vor putea contribui la dezvoltarea durabilă a economiei locale și la reducerea consumului de combustibili fosili, prin generarea de energie termică și electrică.

Proiectul BIOREGIO este Finanțat de Uniunea Europeana prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, programul INTERREG EUROPE.

Surse foto:

Autor: Ana Maria Popilian

Am citit în detaliu mesajul, mi-am răspuns (e foarte important acest proces interior de luare a deciziilor) şi am răspuns oficial „DA” şi…acum vă povestesc şi vouă, dragii noştri cititori-prieteni-susţinători, despre ce este vorba!

Comisia Europeană a iniţiat un Parteneriat European pentru Inovare Oraşe şi Comunităţi Inteligente (EIP), care prezintă două organisme de conducere: un Grup la Nivel Înalt, alcătuit din reprezentanţi ai sectorului industrial, ai oraşelor, societăţii civile, ce consiliază Comisia Europeana şi Platforma Smart Cities (http://www.eu-smartcities.eu/about). Acest parteneriat este în continuă dezvoltare. Platforma Smart Cities reuneşte părţile interesate locale (stakeholders), care identifică şi evaluează soluţii tehnologice inovative, ce pot îmbunătăţi – prin aplicarea lor – situaţia oraşelor europene, în sectoare cum ar fi mobilitatea, clădirile şi reţelele energetice. Până în prezent, au fost prezentate pe Platforma Smart Cities peste 150 de soluţii iar numărul lor creşte permanent!

„Stakeholder-ii” – „băieţi” inteligenţi – sunt dezvoltatori de tehnologii dar şi specialişti în aplicarea soluţiilor tehnice, în funcţie de nevoile identificate..

Platforma Smart Cities promovează inovaţia, având ca obiectiv dezvoltarea unei pieţe de aplicaţii tehnologice eficiente energetic, cu eliberare redusă de carbon în mediul urban. Platforma sprijină Uniunea Europeana pentru a îndeplini obiectivul de reducere a gazelor cu efect de seră cu 80% până în 2050, dar sprijină şi politica energetică privind tehnologiile, şi anume Planul SET.

Accentul se va pune pe integrarea tehnologiei în domenii ca energia, transportul şi ICT (Information and Communication Technology), reprezentând o provocare pentru Platforma Smart Cities.

Pentru a-şi atinge obiectivul, Platforma Smart Cities va crea cinci grupuri: trei Grupuri de Lucru tematice, formate din experţi tehnici, ce se vor ocupa de reţelele de furnizare a energiei, eficienţa energetică în clădiri, mobilitate şi transport, şi două Grupuri de Lucru orizontale (finanţe şi „foaia de parcurs” a proiectului).

Platforma joacă un rol esenţial în schimbul de informaţii, fiind un loc în care dezvoltatorii de tehnologii îşi pot prezenta soluţiile pentru oraşe şi în care oraşele, la rândul lor, pot găsi informaţii cu privire la expertiza şi soluţiile financiare disponibile, pentru punerea în practică a acestor soluţii.

Dragii noştri cititori, v-am prezentat cât am putut de limpede acest parteneriat european şi, în acelaşi timp, proiect. Periodic, vom difuza informaţii despre activităţile realizate pe Platforma Smart Cities (http://www.eu-smartcities.eu/useful_links) şi, cu siguranţă, la un moment dat, în functie de expertiza noastra, ne vom şi implica în ele! Logo-ul Smart Cities se află deja pe prima pagină a revistei Greenly!

Surse informaţii şi logo: Comunicat de presă primit de la dna Olga Nastasă, Communication Expert, Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe (REC)

Surse foto:

http://urbanchoreography.net/2012/04/10/crowdsourcing-smart-cities/

http://www.kidskan.ca/