<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; oxigen</title>
	<atom:link href="http://greenly.ro/subiecte/oxigen/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 06 May 2026 11:00:44 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>Sfatul 37: particip la campania “Să plantăm pentru planetă”!</title>
		<link>http://greenly.ro/biodiversitate/sfatul-37-particip-la-campania-sa-plantam-pentru-planeta</link>
		<comments>http://greenly.ro/biodiversitate/sfatul-37-particip-la-campania-sa-plantam-pentru-planeta#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 10 Aug 2013 05:34:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Valentina Manoiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[arbori]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[campanie]]></category>
		<category><![CDATA[Comisia Europeana]]></category>
		<category><![CDATA[despădurire]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[hrana]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[ONU]]></category>
		<category><![CDATA[oxigen]]></category>
		<category><![CDATA[planeta]]></category>
		<category><![CDATA[plantam]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[sfat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=12151</guid>
		<description><![CDATA[Arborii oferă omului hrană, combustibil, materiale pentru construcţii, fibre şi medicamente. De asemenea, ei adăpostesc mamifere, păsări, nevertebrate, muşchi, ciuperci… Şi absorb gazele carbonice, degajă oxigen, împiedică eroziunea, păstrează umiditatea solului, reduc temperatura...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/1005189_583110021739131_2145370231_n.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-12152" alt="" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/1005189_583110021739131_2145370231_n-200x300.jpg" width="200" height="300" /></a>Arborii oferă omului hrană, combustibil, materiale pentru construcţii, fibre şi medicamente. De asemenea, ei adăpostesc mamifere, păsări, nevertebrate, muşchi, ciuperci… Şi absorb gazele carbonice, degajă oxigen, împiedică eroziunea, păstrează umiditatea solului, reduc temperatura cu câteva grade, cresc raportul de umiditate din aer şi contribuie la menţinerea echilibrului climatic.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/1016703_10151686235606740_244679438_n.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-12153" alt="" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/1016703_10151686235606740_244679438_n-300x149.jpg" width="300" height="149" /></a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/tree1.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-12154" alt="" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/tree1-300x202.jpg" width="300" height="202" /></a>Dar sunt ameninţaţi de o despădurire crescută. Pentru a lupta contra consecinţelor dezastruoase ale despăduririi, participaţi la campania „Să plantăm pentru planetă”, coordonată prin Programul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru mediul înconjurător.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/unep-plant-trees-log1.gif"><img class="alignright size-medium wp-image-12155" alt="" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/unep-plant-trees-log1-300x286.gif" width="300" height="286" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Pentru a afla mai multe detalii, consultaţi pagina web <a href="http://www.unep.org/billiontreecampaign">www.unep.org/billiontreecampaign</a>.</p>
<p style="text-align: justify;"><b>Sursă informații</b>: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu</p>
<p><b>Surse foto</b>: <a href="http://heliosmonroe.wordpress.com/2008/09/28/40-million-trees-seven-billion-trees/">http://heliosmonroe.wordpress.com/2008/09/28/40-million-trees-seven-billion-trees/</a></p>
<p><a href="http://news.amrita.edu/news/page/45/">http://news.amrita.edu/news/page/45/</a></p>
<p><a href="https://www.facebook.com/thenatureconservancy?directed_target_id=0">https://www.facebook.com/thenatureconservancy?directed_target_id=0</a></p>
<p><a href="https://www.facebook.com/NJConservancy">https://www.facebook.com/NJConservancy</a>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-121520"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/biodiversitate/sfatul-37-particip-la-campania-sa-plantam-pentru-planeta/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Alpiniştii români, preocupaţi de încălzirea globală</title>
		<link>http://greenly.ro/viata-eco/alpinistii-romani-preocupati-de-incalzirea-globala</link>
		<comments>http://greenly.ro/viata-eco/alpinistii-romani-preocupati-de-incalzirea-globala#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 24 Mar 2013 05:15:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Magda Baidan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ecoturism]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[Africa]]></category>
		<category><![CDATA[alpinism]]></category>
		<category><![CDATA[cartare GPS]]></category>
		<category><![CDATA[Franta]]></category>
		<category><![CDATA[ghetarul Stanley]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[incalzire globala]]></category>
		<category><![CDATA[oxigen]]></category>
		<category><![CDATA[protectia mediului]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Ruwenzori]]></category>
		<category><![CDATA[Uganda]]></category>
		<category><![CDATA[varful Marguerita]]></category>
		<category><![CDATA[viata eco]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=9133</guid>
		<description><![CDATA[În premieră, o echipă românească a cartografiat pe GPS un nou traseu de escaladare a muntelui Ruwenzori – 5109 metri din Uganda. Gheţarul Stanley, parte importantă a vechiului traseu, a scăzut mai bine...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><b>În premieră, o echipă românească a cartografiat pe GPS un nou traseu de escaladare a muntelui Ruwenzori – 5109 metri din Uganda. Gheţarul Stanley, parte importantă a vechiului traseu, a scăzut mai bine de 600 metri în ultimii 10 ani, fiind astăzi imposibil de escaladat.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/VF.-Marguerita_5109-metri.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-9136" alt="VF. Marguerita_5109 metri" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/VF.-Marguerita_5109-metri.jpg" width="1478" height="979" /></a></b></p>
<p style="text-align: justify;">David Neacşu, liderul primei expediţii romaneşti pe Everest şi 5 membri ai Asociaţiei Oxigen au cartografiat pe GPS, în premieră, primul traseu de escaladare a muntelui Ruwenzori distrus de încălzirea globală. Au fost atinse, de asemenea, şi celelalte două obiective ale expediţiei în Uganda, Africa: măsurarea nivelului gheţarului Stanley şi atingerea vârfului Marguerita (5109 metri).</p>
<p style="text-align: justify;">David Neacşu, alpinist: ,,Anul acesta am efectuat deja a patra expediţie pe muntele Ruwenzori şi am constatat din nou o micşorare a gheţarului Stanley cu aproximativ 80 de metri. Dacă în anul 2004, când am organizat prima expediţie, puteam ajunge în vârf traversând acest gheţar, anul acesta gradul mare de topire a lăsat în suspensie o scară de trecere pe un alt versant. Astfel, am marcat cu GPS-ul o nouă ruta de escaladare, care este ceva mai tehnică şi este cu 40 de minute mai lungă decât vechiul traseu.&#8221;</p>
<p style="text-align: justify;">Deşi, din această cauză, traseul a fost mai greu de escaladat decât în anii precedenţi, expediţia care a durat 9 zile s-a finalizat cu atingerea vârfului Marguerita, a declarat David Neacşu, alpinist.</p>
<p style="text-align: justify;">Sorin Delivasile, Preşedintele Asociaţiei Oxigen: &#8220;Efectuarea acestei expediţii este semnalul nostru de alarmă, este îndemnul nostru către toţi oamenii de a proteja mediul înconjurător. Viteza de topire a gheţarilor este unul dintre cele mai importante indicatoare ale pericolului fenomenului încălzirii globale. În următorii 10-15 ani estimăm că gheţarul Stanley se va topi complet şi cu siguranţă nu va fi singurul. Principala cauză sunt activităţile noastre şi, cu siguranţă, soluţia este tot în mâinile noastre.&#8221; <a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/Ghetarul-Stanley_portiune-topita.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-9135" alt="Ghetarul Stanley_portiune topita" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/Ghetarul-Stanley_portiune-topita.jpg" width="1478" height="979" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Plecarea s-a făcut din Bucureşti în data de 11 februarie, cu trecere prin Istanbul, Entebbe (Uganda), oraşul Kasese (Uganda). Din oraşul Kasese, s-a mers la poalele muntelui Ruwenzori unde s-a format echipa. Celor 6 români li s-au alăturat 3 ghizi, 2 bucătari şi 19 porteri locali, fiind în total 30 de membri. Întoarcerea în Bucureşti a avut loc pe 21 februarie. Membrii expediției au fost: David Neacşu, Sorin Delivasile, Andrei Voicu, Cristian Cochină, Sergio Pestişanu, Radu Coman.</p>
<p style="text-align: justify;">Surse info și foto: comunicat de presă primit de la echipa de alpiniști</p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-91340"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/viata-eco/alpinistii-romani-preocupati-de-incalzirea-globala/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Despre parcurile din zonele urbane</title>
		<link>http://greenly.ro/biodiversitate/despre-parcurile-din-zonele-urbane</link>
		<comments>http://greenly.ro/biodiversitate/despre-parcurile-din-zonele-urbane#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Apr 2012 07:30:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Invitati]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[arbori]]></category>
		<category><![CDATA[arbusti]]></category>
		<category><![CDATA[cos de gunoi]]></category>
		<category><![CDATA[flori]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[lectii]]></category>
		<category><![CDATA[natura urbana]]></category>
		<category><![CDATA[oras]]></category>
		<category><![CDATA[oxigen]]></category>
		<category><![CDATA[parc]]></category>
		<category><![CDATA[pasari]]></category>
		<category><![CDATA[plante]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[vegetatie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=2899</guid>
		<description><![CDATA[Parcul dintr-un oras este rezerva de vegetatie ce atrage catre ea oamenii dornici de o plimbare cu prietenii, cu animalul de companie (in general caine); te poti plimba in parc cu bicicleta, cu...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Parcul dintr-un oras este rezerva de vegetatie ce atrage catre ea oamenii dornici de o plimbare cu prietenii, cu animalul de companie (in general caine); te poti plimba in parc cu bicicleta, cu rolele, cu skateboard-ul, poti juca sah, table, carti si&#8230; in toate aceste situatii, profiti de spatiul primitor al naturii de langa tine.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/parcul-rozelor-2.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-2900" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/parcul-rozelor-2-300x225.jpg" alt="" width="300" height="225" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Intr-un parc exista neaparat banci, locuri de joaca pentru copii, ba chiar fantani arteziene, sculpturi, statui; de asemenea, peisajul  poate fi „imbogatit” de existenta unui „mini” lac sau a unei ape &#8211; de cele mai multe ori statatoare.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/8ed36364950f491316e9542b073f09421.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-2901" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/8ed36364950f491316e9542b073f09421-300x200.jpg" alt="" width="300" height="200" /></a>Insa cel mai important, parcul ne intampina cu diferite specii de arbori si arbusti ornamentali, plante si flori variate, pasari si animalute rozatoare (de regula), ce au menirea sa te relaxeze numai admirandu-le sau pur si simplu fiind in preajma lor.</p>
<p style="text-align: justify;">Elementele antropice, artificiale, ale unui parc sunt aleile pavate, stalpii de iluminat, cosurile de gunoi, bancile, fantanile, sau orice obiect realizat de mana omului. Dintre cele enumerate mai sus, consider ca elementul caruia trebuie sa i se dea cea mai mare atentie este cosul de gunoi, locul care trebuie „salutat” cum se cuvine de cei care se plimba in parc si au diferite activitati.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/WaterworksPark.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-2902" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/WaterworksPark-300x201.jpg" alt="" width="300" height="201" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Degradarea unui parc incepe, in primul rand, tocmai prin neglijarea acestui element; „mai bine arunc pe jos, mi-e lene sa merg pana la cos”- cu o astfel de gandire incepe drama ecologica. Nu, sa nu-ti fie lene, pentru ca acest spatiu numit parc este „inima” orasului in care locuiesti, este locul de care te bucuri si trebuie respectat, pastrat, ingrijit.</p>
<p style="text-align: justify;">Beneficiile aduse de „intalnirea” cu parcul sunt diferite:</p>
<p style="text-align: justify;">-fabrica de oxigen urbana;</p>
<p style="text-align: justify;">-loc de relaxare, socializare, plimbare, alergare;</p>
<p style="text-align: justify;">-exemplu educativ pentru cei mici, carora li se pot tine „mini” lectii de botanica (ba chiar de zoologie); copacii, arbustii, iarba sunt lacasul a diferite specii de pasari, insecte, soparle, rozatoare, gandacei.</p>
<p style="text-align: justify;">Cu alte cuvinte, respecta copacul din parc, ce-ti da umbra lui in zilele toride ale verii sau doar te linisteste prin sunetul crengilor sale sub adieri racoroase de toamna, respecta privelistea naturala a acestui spatiu verde, respecta natura urbana!</p>
<p><strong>Articol realizat de Iulia Oanără</strong></p>
<p style="text-align: justify;">(Iulia Oanără a terminat in 2011 masterul „Managementul impactelor de mediu” – Specializarea Stiinta Mediului, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole din cadrul Universitatii Ovidius Constanta; in anul 2009, in cadrul aceleiasi facultati, a absolvit specializarea Geografie.)</p>
<p style="text-align: justify;">Surse fotografii:</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.opiniatimisoarei.ro/wp-content/uploads/2011/07/parcul-rozelor-2.jpg">http://www.opiniatimisoarei.ro/wp-content/uploads/2011/07/parcul-rozelor-2.jpg</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.rezervatiinaturale.ro/article/11741/Parcul-din-Slanic-Moldova">http://www.rezervatiinaturale.ro/article/11741/Parcul-din-Slanic-Moldova</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.coldwater.org/Content/Rec_Parks.html">http://www.coldwater.org/Content/Rec_Parks.html</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-29000"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/biodiversitate/despre-parcurile-din-zonele-urbane/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Energia Gratuita („Free Energy”) – Certitudine nepoluanta pentru viitor (Partea a III-a)</title>
		<link>http://greenly.ro/energii-alternative/energia-gratuita-%e2%80%9efree-energy-certitudine-nepoluanta-pentru-viitor-partea-a-iii-a</link>
		<comments>http://greenly.ro/energii-alternative/energia-gratuita-%e2%80%9efree-energy-certitudine-nepoluanta-pentru-viitor-partea-a-iii-a#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 07 Jan 2012 23:15:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Valentina Manoiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[antigravitatie]]></category>
		<category><![CDATA[electroliza super-eficienta]]></category>
		<category><![CDATA[energie gratuita]]></category>
		<category><![CDATA[farfurii zburatoare]]></category>
		<category><![CDATA[free energy]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[hidrogen]]></category>
		<category><![CDATA[incalzitori mecanici]]></category>
		<category><![CDATA[lucru mecanic]]></category>
		<category><![CDATA[motoare cu implozie]]></category>
		<category><![CDATA[oxigen]]></category>
		<category><![CDATA[Repulsin]]></category>
		<category><![CDATA[tehnologii]]></category>
		<category><![CDATA[turbina]]></category>
		<category><![CDATA[Viktor Schauberger]]></category>
		<category><![CDATA[vortex]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=910</guid>
		<description><![CDATA[Asa cum spuneam in partea a II-a a acestei prezentari despre energia gratuita (http://greenly.ro/greenly.ro//energii-alternative/energia-gratuita), exista tehnologii cu „free energy” a caror realitate este de necontestat si care folosesc o cantitate mica dintr-o anumita...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Asa cum spuneam in partea a II-a a acestei prezentari despre <strong>energia gratuita</strong> (<a href="http://greenly.ro/greenly.ro//energii-alternative/energia-gratuita">http://greenly.ro/greenly.ro//energii-alternative/energia-gratuita</a>), exista tehnologii cu „free energy” a caror realitate este de necontestat si care folosesc o cantitate mica dintr-o anumita forma de energie, pentru a elibera o cantitate incomparabil mai mare din alta forma de energie. Astazi voi puncta alte asemenea <strong>tehnologii</strong>, continuand prezentarea lor inceputa in partea a II-a a articolului.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/01/repulsin21.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-911" title="Repulsin - Energia Gratuita („Free Energy”) - Greenly Magazine" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/01/repulsin21.jpg" alt="" width="482" height="355" /></a></p>
<ul>
<li>
<div style="text-align: justify;"><strong>Incalzitori mecanici. </strong>Exista mecanisme care transforma o cantitate mica de energie mecanica in mari cantitati de caldura. Cele mai bune dispozitive pur mecanice de acest fel sunt <strong>sistemele cu cilindru rotativ</strong> realizate de Frenette (USA) si Perkins (USA). In aceste dispozitive, un cilindru se roteste in interiorul unui alt cilindru, intre ele fiind o distanta de aproximativ o optime de tol (adica 3 mm). Spatiul dintre cilindri este umplut cu un lichid, cum ar fi apa sau ulei, iar acest “fluid functional” este cel care se incalzeste in timp ce cilindrul interior se roteste. O alta metoda foloseste magneti montati pe un rotor pentru a produce mari curenti turbionari pe o placa de aluminiu, care se incalzeste rapid. Functionarea acestor incalzitori magnetici a fost demonstrata in Canada, Noua Zeelanda si USA. Toate aceste sisteme pot produce de 10 ori mai multa caldura decat metodele standard, utilizand aceeasi cantitate de energie.</div>
</li>
<li style="text-align: justify;"><strong>Electroliza super-eficienta. </strong>Cu ajutorul electricitatii, apa poate fi descompusa in <strong>hidrogen si oxigen</strong>. Daca apa atinge propria ei frecventa moleculara rezonanta, folosind un sistem construit de Stan Meyer (USA) si, mai recent, de Xogen Power, Inc., ea se descompune in hidrogen si oxigen cu un consum electric foarte redus. De asemenea, utilizarea diferitilor <strong>electroliti</strong> (elemente ce amplifica conductivitatea electrica a apei), modifica radical eficienta procesului. Rezulta ca pot fi produse cantitati nelimitate de hidrogen combustibil, ieftine ca apa, care pot face sa functioneze motoare (precum cele ale automobilelor). Uimitor este faptul ca Freedman (USA) a patentat in 1957 un aliaj metalic special, care descompune in mod spontan apa in hidrogen si oxigen, fara sa fie nevoie de nici un impuls electric exterior si fara sa produca nici o schimbare chimica in metalul insusi. Aceasta inseamna ca respectivul aliaj metalic special poate produce hidrogen din apa, gratis, pentru totdeauna.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/01/viktor1.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-912" title="Viktor Schauberger - Energia Gratuita („Free Energy”) - Greenly Magazine" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/01/viktor1.jpg" alt="" width="344" height="454" /></a></li>
<li>
<div style="text-align: justify;"><strong>Motoare cu implozie/vortex. </strong>Toate motoarele industriale mari folosesc eliberarea de caldura pentru a produce expansiunea si presiunea pentru a produce lucru mecanic, ca in orice motor de masina. Natura foloseste procesele opuse, de <strong>racire</strong> &#8211; pentru a produce <strong>suctiune </strong>si <strong>vid</strong> &#8211; pentru a produce <strong>lucru mecanic</strong>, ca intr-o tornada. <strong>Viktor Schauberger (Austria)</strong> a fost cel dintai care a construit modele functionale de <strong>motoare cu implozie</strong>, intre anii 1930 si 1940. De atunci, un numar de cercetatori au construit modele functionale de motoare cu turbine, bazate pe implozie. Acestea sunt motoare fara combustibil, ce produc lucru mecanic din energia vidului. Exista, de asemenea, modele mult mai simple care utilizeaza rotatia pentru a obtine o combinatie a gravitatii cu forta centrifuga si a produce, astfel, o miscare continua in fluide. Unul din aparatele lui Schauberger era o <strong>turbina</strong> speciala, folosita pentru producerea energiei electrice. Turbina era pusa in miscare de un motor si drept urmare intr-un cilindru se crea un vacuum ce absorbea apa dintr-un recipient aflat la baza turbinei. Apa absorbita, datorita fortei centrifuge, parcurgea niste tevi radiale de o forma speciala si lovea cu putere peretii incintei in care se afla turbina, rezultand un moment de rotatie ce se suprapunea peste momentul dat de motor. Astfel,  viteza turbinei se marea si se ajungea la un moment in care sistemul intra intr-o miscare de autointretinere, moment in care se cupla un generator. Cheia intregii masinarii erau tevile radiale cu o constructie speciala. Ele aveau o forma rasucita iar diametrul se ingusta continuu pana la capatul lor. Datorita formei spiralate, apa isi accelera foarte mult miscarea, schimbandu-si proprietatile. Se producea un fenomen de racire si de micsorare a frecarii cu peretii tevilor pana cand se ajungea la o frecare negativa, adica apa se desprindea de peretii tevii. Un sistem asemanator construit de Schauberger, numit <strong>Repulsin</strong>, functiona pe baza de aer si avea rezultate similare. Rezonanta cu energia vidului era atat de mare incat unul din fenomenele obtinute a fost cel de <strong>antigravitatie</strong>. Se spune ca un dispozitiv cu diametrul de 20 de cm producea o forta ascensionala (antigravitatie) de 20 de tone! Multi cercetatori afirma ca Schauberger a colaborat cu armata germana in timpul celui de-al doilea razboi mondial si a reusit crearea unor masini propulsate cu ajutorul acestor dispozitive create de el. Masinile aveau forma si performantele atribuite contestatelor <strong>farfurii zburatoare</strong>.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/01/image0031.gif"><img class="aligncenter size-full wp-image-913" title="Turbina Schauberger - Energia Gratuita („Free Energy”) - Greenly Magazine" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/01/image0031.gif" alt="" width="328" height="303" /></a></div>
</li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"> <strong>Surse bibliografice:</strong></p>
<ul>
<li>
<div style="text-align: justify;">Lindemann, Peter, DSc., The Free Energy’ Secrets of Cold Electricity, Clear Tech, Inc., S.U.A., 2001.</div>
</li>
<li>Coats C. (1998), Nature as Teacher, Gateway Books, Bath</li>
<li>Coats C. (1998), The Water Wizard, Gateway Books, Bath</li>
<li>Coats C. (2000), The Energy Evolution, Gateway, Dublin</li>
<li>Coats C. (2001), Living Energies, Gateway, Dublin</li>
</ul>
<p style="text-align: justify;">Surse fotografii: <a href="http://www.feandft.com/">feandft.com</a>, <a href="http://merlib.org/">merlib.org</a>, <a href="http://evgars.com/">evgars.com</a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Dragi cititori, astept parerea dumneavoastra in legatura cu acest articol. Daca v-a placut, puteti sa-l votati :)</strong><strong>! Saptamana viitoare veti citi ultima parte a prezentarii despre energia gratuita („free energy”).</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-9110"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/energii-alternative/energia-gratuita-%e2%80%9efree-energy-certitudine-nepoluanta-pentru-viitor-partea-a-iii-a/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>22</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
