<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; natura</title>
	<atom:link href="http://greenly.ro/subiecte/natura/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 13 May 2026 15:56:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>Merită să te duci pe la Tecuci</title>
		<link>http://greenly.ro/apa/merita-sa-te-duci-pe-la-tecuci</link>
		<comments>http://greenly.ro/apa/merita-sa-te-duci-pe-la-tecuci#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 03 Apr 2017 13:25:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[Invitati]]></category>
		<category><![CDATA[Soluri]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[poluare]]></category>
		<category><![CDATA[poluarea apei]]></category>
		<category><![CDATA[protectia apei]]></category>
		<category><![CDATA[protectia mediului]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[sfat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=16478</guid>
		<description><![CDATA[Dragi cititori Greenly, Cu siguranță, măcar o dată în viață, ați făcut cunoștință cu savurosul muștar din Tecuci. Ei bine, am să încerc să vă prezint și orașul pe care muștarul l-a consacrat....]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><!-- p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 8.0px 0.0px; font: 12.0px 'Times New Roman'} p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 8.0px 0.0px; text-indent: 35.4px; font: 12.0px 'Times New Roman'} p.p5 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 53.4px; font: 12.0px 'Times New Roman'; min-height: 15.0px} li.li3 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 14.0px 'Times New Roman'} li.li4 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 12.0px 'Times New Roman'} span.s1 {font-kerning: none} span.Apple-tab-span {white-space:pre} ol.ol1 {list-style-type: decimal} --></p>
<p style="text-align: justify">Dragi cititori Greenly,</p>
<p style="text-align: justify">Cu siguranță, măcar o dată în viață, ați făcut cunoștință cu savurosul muștar din Tecuci. Ei bine, am să încerc să vă prezint și orașul pe care muștarul l-a consacrat.</p>
<div id="attachment_16481" class="wp-caption aligncenter" style="width: 566px"><img class="wp-image-16481  " alt="Festivalul Național Muștar din Tecuci" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Festivalul-Național-Muștar-din-Tecuci.png" width="566" height="240" />
<p class="wp-caption-text">Festivalul Național Muștar din Tecuci</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Așadar, să vedem ce este Tecuci și ce îl recomandă ca fiind un loc demn de apreciere. Se încadrează în orașele cu funcția suplimentară de reședință de județ (este vorba despre județul Galați). Nu ocupă un teritoriu atât de impresionant ca extindere, doar 86.76 km<sup>2</sup>, dar cu siguranță că populația găzduită de acest loc, evaluată la 31,0004 de locuitori, dă dovadă de naționalism, tradiționalism, cultură și bună creștere. Acest oraș este situat în cuprinsul Câmpiei Tecuciului, la confluența Râului Bârlad cu Râul Tecucel, la numai 10 km distanță de Valea Siretului, Râul Bârlad fiind un afluent al acestuia.</p>
<p style="text-align: justify"><img class="alignright size-full wp-image-16485" alt="Tecuci -Poziție Geografică și Poziție pe Harta Județului Galați" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Tecuci-Poziție-Geografică-și-Poziție-pe-Harta-Județului-Galați.png" width="291" height="535" /></p>
<p style="text-align: justify">De-a lungul timpului, orașul Tecuci a mai purtat denumirea de “Orașul Trandafirilor”, iar pentru a întregi imaginea de ansamblu asupra acestui mic, dar impresionat loc, o să menționez câteva curiozități despre Tecuci</p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Este printre puținele noduri feroviare, la nivel de țară, care dispune de patru direcții de orientare a liniilor ferate.</li>
<li>Din acest oraș s-a dirijat și ofensiva victoriosă de la Mărășești ce avea să conducă la înfrângerea forțelor germane în cel de-al II-lea Război Mondial.</li>
<li>Nu de foarte mulți ani, orașul a adoptat un stil original de abordare a zilelor orașului, anume Festivalul Național “Muștar din Tecuci”.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify">Acum că ne-am făcut o oareșce idee despre zonă, să vedem pe ce anume se bazează economia acestui oraș. Oraș modest, dar cu principii asupra un trai decent, tecucenii își desfășoară activitățile zilnice în întreprinderi de tip industrial ce vizează comercializarea legumelor și a fructelor, a produselor lactate, produselor din panificație, dar nu numai, deoarece economia se bazează și pe transportul local de tip maxi-taxi și furnizarea serviciilor publice de apă.</p>
<p style="text-align: justify">Ca în aproape oricare oraș din țară, situația, dacă este analizată în profunzime, nu poate fi întotdeauna roz, deoarece poluarea sub diverse forme își pune amprenta și asupra acestui oraș. Însă, înainte de toate, să vedem împreună ce este poluarea și cum contribuim noi, oamenii, la apariția ei. “Poluarea reprezintă apariția unor factori perturbatori ai mediului și producerea de dezechilibre ecologice.” Poluarea a apărut odată cu creșterea nevoilor omului, dar și din cauza utilizării haotice a resurselor naturale și a plasării necorespunzătoare a deșeurilor, și nu numai. Acum că am văzut ce reprezintă aceasta, să vedem în ce măsură se reflectă asupra orașului Tecuci.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Poluarea aerului</strong></p>
<p style="text-align: justify">Am să încep cu poluarea aerului în acest oraș, nu înainte de a menționa faptul că aerul reprezintă element vital pentru viață. Sursele poluatoare ale aerului constau în cele două fabrici alimentare, una dintre ele fiind Olympia, care are drept menire fabricarea conservelor de legume, bulion, borș și muștar. Aceasta prelucrează prin ardere cutiile metalice pentru conservare și borcanele din sticlă, acțiune ce emite următorii poluanți: monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi de sulf și de azot și aerosoli fini. Cea de-a doua fabrică poluatoare este Teco, unde se produc adevăratul muștar din Tecuci și pasta de tomate, poluând ca în cazul primului exemplu.</p>
<p style="text-align: justify">O altă sursă de poluare constă în modalitățile de încălzire a locuințelor. Unii oameni preferă centrala termică (ce folosește ca materie primă cărbunele și lemnul), alții centralele pe gaz. În cazul centralelor termice pe cărbune, sunt poluate atât zonele de extracție a acestuia, în urma căruia rămân halderele de steril care poluează când sunt spălate de ploile meteorice, cât și zona de utilizare, deoarece prin ardere, sunt emiși poluanți cum ar fi: dioxidul de carbon (care generează efectul de zeră), oxizii de sulf și de azot (care ajută la formarea ploilor acide și a smogului fotochimic), zgură, pulberi în suspensie și sedimentare. Pe cealaltă parte, centralele termice pe gaz emit și ele o serie de poluanți cum ar fi: dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf și de azot.</p>
<p style="text-align: justify">Traficul nu este nici el de neglijat când vine vorba de poluare, pentru că da, potențează destul de mult degradarea calității aerlui prin poluanții binecunoscuți: monoxid de carbon, dioxid de carbon, amestecuri de hidrocarburi, oxizi de azot și sulf, pulberi în suspensie și sedimentare. Traficul în Tecuci nu este foarte intens, dar când vine vorba de anumite locuri cheie afectate de poluare, ne putem gândi la: Gara de Nord, Autogara Geg” și, în apropiere de aceasta, Strada Transilvaniei. Această stradă leagă intrarea în Tecuci dinspre București și ieșirea din oraș spre Galați, unde este frecvent circulată de mașini de mare tonaj. Acest lucru nu numai că poluează atmosfera, însă afectează și infrastructura locului, prin fisuri adânci în asfalt și în pereții caselor alăturate.</p>
<div id="attachment_16482" class="wp-caption aligncenter" style="width: 622px"><img class=" wp-image-16482  " alt="Gara de Nord - Tecuci" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Gara-de-Nord-Tecuci1.jpg" width="622" height="414" />
<p class="wp-caption-text">Gara de Nord &#8211; Tecuci</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Desigur, nici activitățile “de relaxare” ale oamenilor nu sunt fără efecte negative asupra mediului, precum și asupra lor în mod direct, deoarece o bună parte din locuitori este fumătoare sau iubitoare de celebrele grătare la iarbă verde, care de asemenea poluează prin degajări de monoxid și dioxid de carbon, dar și prin nicotină, dacă vorbim de țigări.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Poluarea apelor</strong></p>
<p style="text-align: justify">Poluarea apelor este întâlnită în Tecuci la nivelul Râului Tecucel, deoarece malurile acestuia sunt transformate în “platformă de gunoi”. Oamenii își aruncă gunoaiele pe apă ca și cum apa ar spăla tot. Dar cum să mai spele o apă care este deja murdară? Pe lângă acest fapt, în apele Râului Bârlad sunt spălate animale precum cai, câini etc. Unde mai punem că și copiii se scaldă vara în aceste ape.</p>
<p style="text-align: justify">Deși există o stație de epurare a apelor uzate din gospodării, aceasta este rar sau deloc folosită, prin urmare ape neepurate ajung atât în Râul Tecucel, cât și în Râul Bârlad. În anul 2007, orașul  a fost “scăldat ” în apele Tecucelului, într-o mare inundație cauzată de intensitatea și frecvența ploilor, însă dacă în ziua de astăzi ar fi o inundație asemănătoare, orașul ar fi cufundat în gunoaiele aruncate de oameni în și lângă rău.</p>
<div id="attachment_16483" class="wp-caption aligncenter" style="width: 542px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Râul-Tecucel.jpg"><img class=" wp-image-16483 " alt="Râul Tecucel" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Râul-Tecucel.jpg" width="542" height="306" /></a>
<p class="wp-caption-text">Râul Tecucel</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Consider că neepurarea apelor uzate este o problemă de maximă importanță în ceea ce privește impactul asupra mediului.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Poluarea solului</strong></p>
<p style="text-align: justify">O sursă de poluare a solului constă în resturile menajere aruncate în mod haotic și necontrolat, pe străzi sau lângă tomberoanele aproape nefolosite. Însă, cel mai grav lucru este că sunt aruncate fără simț de răspundere și deșeurile periculoase, cum ar fi bateriile uzate. Acestea, prin ardere, pot degaja oxizi metalici, totodată expunând mediul la plumb, acid și alte diverse degajări toxice, care în contact cu aerul sau apa, pot provoca explozii.</p>
<div id="attachment_16480" class="wp-caption aligncenter" style="width: 300px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Deșeuri-periculoase.jpg"><img class="size-medium wp-image-16480" alt="Deșeuri periculoase" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Deșeuri-periculoase-300x272.jpg" width="300" height="272" /></a>
<p class="wp-caption-text">Deșeuri periculoase</p>
</div>
<p style="text-align: justify"><strong>Poluarea fonică</strong></p>
<p style="text-align: justify">Poluarea fonică nu este la un nivel atât de ridicat în acest oraș, însă cu siguranță nu lipsește. Sursele principale sunt traficul, șantierele în lucru, dar și prezența unei fabrici de mobilă care este amplasată central, lângă o stație de autobuz. Ne putem da seama că este un loc destul de zgomotos din pricina faptului că oamenii evită pe cât posibil acea stație.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Poluarea lumimoasă și cea estetică</strong></p>
<p style="text-align: justify">Cât despre poluarea luminoasă, orașul nu este atât de predispus la acest tip de poluare, nici din pricina panourilor publicitare, nici din pricina iluminării stradale ineficiente. Nu sunt multe la număr străzile iluminate seara în Tecuci, ar fi neplăcut ca acestea să fie iluminate ineficient. Același lucru îl putem spune și despre poluarea estetică a orașului, care se rezumă doar la deșeuri plasate haotic și clădiri devenite ruine.</p>
<p><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Stradă-din-Tecuci.jpg"><img class="wp-image-16473 aligncenter" alt="Stradă din Tecuci" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Stradă-din-Tecuci.jpg" width="630" height="386" /></a></p>
<p style="text-align: justify"><strong>Proiecte posibile pentru reducerea poluării</strong></p>
<p style="text-align: justify">Propun pentru rezolvarea acestor probleme câteva proiecte, cum ar fi:</p>
<ol style="text-align: justify">
<li>Construirea unor piste pentru bicicliști din zona centrală până în zona industrială, unde sunt majoritatea spațiilor ce conferă locuri de muncă.</li>
<li>Un program de educare a populației pentru conștientizarea importanței mediului. Deși sunt mulți oameni educați din acest punct de vedere, nu sunt suficienți. Consider că doi oameni care încalcă regulile pot fi o sursă de mare neplăcere pentru restul celor care le respectă.</li>
<li>De asemenea, consider că sancționarea nerespectării normelor de protejare a mediului ar putea fi benefică.</li>
</ol>
<p style="text-align: justify">În concluzie, Tecuci nu este unul dintre cele mai poluate orașe românești, poate datorită lipsei industriilor siderurgice și metalurgice. Totuși, cu siguranță s-ar putea înscrie pe viitor în lista orașelor model, dacă populația ar conștientiza mai mult nevoia de un mediu curat.</p>
<p style="text-align: justify">Autor articol: Georgiana-Adriana Gudană</p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-164790"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/apa/merita-sa-te-duci-pe-la-tecuci/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un lac ucigaș, legendar</title>
		<link>http://greenly.ro/apa/un-lac-ucigas-legendar</link>
		<comments>http://greenly.ro/apa/un-lac-ucigas-legendar#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 30 Mar 2017 08:05:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Invitati]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[calitatea apei]]></category>
		<category><![CDATA[conservare]]></category>
		<category><![CDATA[ecologie]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[hidrologie]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[monitoring]]></category>
		<category><![CDATA[monitorizare]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[poluare]]></category>
		<category><![CDATA[poluarea apei]]></category>
		<category><![CDATA[protectia apei]]></category>
		<category><![CDATA[protectia mediului]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[turisti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=16449</guid>
		<description><![CDATA[În acest articol, veți afla despre latura legendară a Lacului Roşu (cel mai mare lac de baraj natural din România), dar și câteva aspecte privind calitatea apei. Lacul Roșu se află situat în...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">În acest articol, veți afla despre latura legendară a Lacului Roşu (cel mai mare lac de baraj natural din România), dar și câteva aspecte privind calitatea apei. Lacul Roșu se află situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, în Munţii Hăghimaş (Hăşmaşu Mare) pe Valea Bicazului, Judeţul Harghita.</p>
<div id="attachment_16451" class="wp-caption aligncenter" style="width: 600px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/03/6-dc149e6234.png"><img class="size-full wp-image-16451" alt="Sursa: http://www.academia.edu/16011195/Ghid_geo-ecologic_Lacul_Rosu " src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/03/6-dc149e6234.png" width="600" height="425" /></a>
<p class="wp-caption-text">Sursa: http://www.academia.edu/16011195/Ghid_geo-ecologic_Lacul_Rosu</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Lacu Roșu reprezintă un peisaj misterios, despre care se spun legende. Iată ce spune prima dintre ele:</p>
<p style="text-align: justify">Cândva trăia în Lazarea o fată de o frumuseţe rar întâlnită, cum vorba aceea doar noi românii avem, pe nume Estera. Într-o zi aceasta s-a hotărât să meargă la târg, la Gheorgheni. Acolo, fata a întâlnit un flăcău voinic, care, spun bătrânii, se lua la trântă şi cu ursul. Cum s-au văzut, cei doi s-au şi îndrăgostit, flăcăul rugând fata să-i fie mireasă. Însă nunta lor nu s-a mai ținut, căci flăcăul a fost luat în armată. Fata l-a aşteptat multă vreme, mergând pe înserate cu ulciorul la izvor, unde stătea ore în şir, nădăjduind că alesul inimii sale se va întoarce. Era atât de tristă, încât la auzul cântecului ei se înduioşau şi munţii. Astfel, într-o duminică, trecând pe acolo, Estera a fost văzută de un tâlhar, care s-a repezit la ea și a ridicat-o în şa, zburând cu ea ca vântul spre Suhardul Mic, între stâncile cu o mie de feţe, unde acesta se ascundea. Tâlharul i-a promis fetei tot aurul şi toate bogăţiile din lume, sperând că ea îl va îndrăgi, dar fetei nu îi trebuia nimic. După o vreme, şi-a pierdut răbdarea şi a încercat să o ia în căsătorie împotriva voinței ei. Estera a strigat către munţi, cerându-le ajutorul. Stâncile cuprinse de strigătele îndurerate au răspuns cu tunete şi s-a pornit o ploaie torenţială, măturând tot ce întâlnea în cale. Acolo au rămas, sub fărâmăturile stâncilor, fata şi tâlharul. Şi apoi s-au adunat acolo apele munţilor, formând Lacul Roşu (Ucigaşul).</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/03/14827668129262_28377184_db.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-16453" alt="14827668129262_28377184_db" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/03/14827668129262_28377184_db.jpg" width="428" height="285" /></a></p>
<p style="text-align: justify">A doua legendă spune că pe pajiştea dintre versanţii munţilor a fost o stână. Ciobanii, văzând că se apropie furtuna, au încercat să se refugieze, dar Muntele Ucigaş, dărâmându-se, i-a îngropat împreună cu oile lor, formând astfel Lacul Roşu.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/03/gyilkosto.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-16454" alt="gyilkosto" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/03/gyilkosto.jpg" width="480" height="225" /></a></p>
<p style="text-align: justify">Din păcate, există surse de poluare care deranjează liniștea acestui lac frumos, legendar.</p>
<p style="text-align: justify">Principale probleme sunt generate de lipsa sistemului centralizat de canalizare menajeră și de epurare a apelor uzate rezultate pe teritoriul stațiunii Lacu Roșu. În zonă se află 222 pensiuni, 191 case de oaspeți, 115 cabane, 44 hoteluri, 20 apartamente, 17 vile, 6 case de vacanță, 3 campinguri, 2 hosteluri și 2 moteluri.</p>
<div id="attachment_16450" class="wp-caption aligncenter" style="width: 482px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/03/3.jpg"><img class="size-full wp-image-16450" alt="Sursa: http://www.nlcafe.hu/szabadido/20081112/5_kihagyhatatlan_latnivalo_erdelyben/ " src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/03/3.jpg" width="482" height="300" /></a>
<p class="wp-caption-text">Sursa: http://www.nlcafe.hu/szabadido/20081112/5_kihagyhatatlan_latnivalo_erdelyben/</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Calitatea apei este afectată și din cauza turismului neecologic și necorespunzător din zona limitrofă lacului. Lipesc parcările amenajate dotate cu WC-uri publice și cu recipiente corespunzătoare pentru colectarea deșeurilor și așa mai departe. Astfel, Lacul Roşu este ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întâmplare. Totodată, zona este afectată și de tăierile ilegale de păduri.</p>
<p style="text-align: justify">Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic, furnizând informații pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendinței de variație pe termen lung a resurselor de apă, inclusiv datorită impactului activităților antropice.</p>
<p style="text-align: justify">Lacul Roșu face parte din bazinul hidrografic Siret.</p>
<p style="text-align: justify">La nivelul spațiului hidrografic Siret, rețeaua pentru <span style="text-decoration: underline">monitoringul de supraveghere</span> se realizeză prin 2 secțiuni în cazul corpurilor de apă reprezentate de lacuri naturale și prin 33 secțiuni în cazul corpurilor de apă reprezentate de lacuri de acumulare.</p>
<p style="text-align: justify">Rețeaua pentru <span style="text-decoration: underline">monitoringul operațional</span> la lacuri în cadrul spațiului hidografic Siret este alcătuită dintr-un număr de 0 secțiuni în cazul corpurilor de apă lacuri naturale și prin 32 secțiuni în cazul corpurilor de apă lacuri de acumulare.</p>
<p style="text-align: justify">Din punct de vedere al calității apei prezintă condiții fizico-chimice specifice clasei I de calitate conform Ordinului nr. 1146/2002 al Ministerul apelor și Protecției Mediului, cu excepția azotiților la care se observă depășiri ușoare față de această clasă, încădrându-se în clasa a II-a de calitate la  punctul de prelevare coada lac pârâul Suhard și mijlocul lacului, ceea ce înseamnă că apa lacului corespunde condiției de calitate pentru protecția ecosistemelor acvatice. Însa la coada lac, la vârsarea pârâului Oii, valorile CBO<sub>5</sub>, s-au încadrat în clasa a III-a de calitate, ceea ce reflectă și existența unei influențe antropice asupra calității apei.</p>
<p style="text-align: justify"><b>Clasa de calitate </b>- Starea ecologică</p>
<p style="text-align: justify">I                       foarte bună ( f. b.)</p>
<p style="text-align: justify">II                      bună ( b)</p>
<p style="text-align: justify">III                     moderată (m)</p>
<p style="text-align: justify">IV                    proastă ( p )</p>
<p style="text-align: justify">V                    proastă ( f.p.)</p>
<p style="text-align: justify">Din punct de vedere al elementelor biologice, evaluarea lacului Roşu a fost efectuată pe baza datelor de macronevertebrate bentice şi fitoplancton, date care au încadrat apa lacului în starea bună.</p>
<p style="text-align: justify">Elementele fizico-chimice suport au înregistrat următoarele valori medii:</p>
<p style="text-align: justify">- fosfor total: 0.01 mg/l, valoare caracteristică pentru starea bună;</p>
<p style="text-align: justify">- oxigen dizolvat: 9,5 mg/l, valoare caracteristică pentru starea bună.</p>
<p style="text-align: justify">Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Roşu s-a încadrat în starea bună.</p>
<p style="text-align: justify">Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în starea foarte bună.</p>
<p style="text-align: justify">Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa Lacului Roşu în starea ecologica bună.</p>
<p style="text-align: justify">Pentru conservarea lor însă, este necesară controlarea turismului, atât în zonele terestre în jurul lacului, cât și a turismului cu bărci. Ar trebui să se țină cont de următoarele aspect: bărcile să nu se deplaseze în afara zonelor desemnate, turiștii să nu arunce deșeuri în apă și să nu colecteze plante sau animale din apă și din împrejurimile lacului.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/03/gyilkostooo.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-16455" alt="gyilkostooo" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/03/gyilkostooo.jpg" width="400" height="300" /></a></p>
<p style="text-align: justify">Este necesară și controlarea complexurilor turistice, a pensiunilor, hotelurilor, vilelor, teraselor, apropiate de Lacul Roșu, ca acestea să nu deverseze ape menajere şi alte substanțe de natură poluantă în apă sau în sol, deoarece acestea pot contribui la eutrofizarea artificială a apei lacului. De asemenea, este necesară interzicerea realizării de construcţii la mai puţin de 50 m de limita acestui habitat.</p>
<p style="text-align: justify">
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/03/16195184.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-16452" alt="OLYMPUS DIGITAL CAMERA" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/03/16195184.jpg" width="1000" height="750" /></a></p>
<p style="text-align: justify">Autor: Szasz Eniko, Facultatea de Geografie (Universitatea din București), specializarea Meteorologie- Hidrologie, anul III</p>
<p style="text-align: justify">Bibliografie:</p>
<div style="text-align: justify">•<a href="http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/07/Sinteza-2010.pdf">http://</a><a href="http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/07/Sinteza-2010.pdf">apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/07/Sinteza-2010.pdf</a></div>
<div style="text-align: justify">•<a href="http://www.academia.edu/16011195/Ghid_geo-ecologic_Lacul_Ro%C5%9Fu">http://</a><a href="http://www.academia.edu/16011195/Ghid_geo-ecologic_Lacul_Ro%C5%9Fu">www.academia.edu/16011195/Ghid_geo-ecologic_Lacul_Ro%C5%9Fu</a></div>
<div style="text-align: justify">•<a href="https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/implementation_documents_1/information_consultation/romania/hb-siret/c-dRBMP-RO-HB-Siret-pre-consultation.pdf">https://</a><a href="https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/implementation_documents_1/information_consultation/romania/hb-siret/c-dRBMP-RO-HB-Siret-pre-consultation.pdf">circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/implementation_documents_1/information_consultation/romania/hb-siret/c-dRBMP-RO-HB-Siret-pre-consultation.pdf</a></div>
<div style="text-align: justify">•apmnt-old.anpm.ro/docfiles/view/22237</div>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-164500"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/apa/un-lac-ucigas-legendar/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>A Very Talented Marine Artist!</title>
		<link>http://greenly.ro/apa/a-very-talented-marine-artist</link>
		<comments>http://greenly.ro/apa/a-very-talented-marine-artist#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 11 Nov 2015 10:06:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Message in a bottle]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[arta]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mare]]></category>
		<category><![CDATA[marin]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[ocean]]></category>
		<category><![CDATA[pestele balon]]></category>
		<category><![CDATA[protectia apei]]></category>
		<category><![CDATA[protectia mediului]]></category>
		<category><![CDATA[puffer fish]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[scufundari]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15993</guid>
		<description><![CDATA[CLICK HERE FOR VIDEO! Knowing that I am passionate about anything having to do with the ocean, a friend of mine sent me the other day a short film that got me inspired....]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: justify">
<p><a href="https://www.youtube.com/watch?v=kj-K_pFoaDo">CLICK HERE FOR VIDEO!</a></p>
<p>Knowing that I am passionate about anything having to do with the ocean, a friend of mine sent me the other day a short film that got me inspired. To be honest, I didn&#8217;t know anything about the oddity that I am about to show you, but after looking for more details, I was really impressed by what I found.</p>
<p>As early as 1995, several divers found some intriguing geometric patterns at the bottom of the Sea of Japan, drawn into the sand by a mysterious <i>artist</i>. For over a decade, the origin of these beautiful shapes that kept appearing ad then disappearing eluded scientists that tried to understand it.</p>
</div>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/11/thisiscolossal_com1.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15994" alt="thisiscolossal_com1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/11/thisiscolossal_com1-300x180.jpg" width="300" height="180" /></a></p>
<div style="text-align: justify">
<p style="text-align: center"><em>Shapes ‘drawn’ by the puffer fish. Picture source: thisiscolossal.com</em></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/11/thisiscolossal.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15995" alt="thisiscolossal" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/11/thisiscolossal-300x180.jpg" width="300" height="180" /></a></p>
</div>
<div style="text-align: justify">
<p style="text-align: center"><em>Shapes ‘drawn’ by the puffer fish. Picture source: thisiscolossal.com</em></p>
<p>Ultimately, the author of these diminutive but exquisite works of art was discovered in 2011. It was none other than the <a href="http://thaopets.ro/animale/cele-mai-veninoase-animale-din-lume-locul-10-puffer-fish">Puffer fish</a> (<i>Tetraodontidae sp.-</i> according to its scientific name).</p>
<p>Studies have shown that the fish draws these unusual shapes in the sand in order to attract a mate. By using its fins, males leave grooves in the sand as they float above it, giving birth to these amazing circular shapes. Even more impressive is the fact that they sometimes carry small rocks or seashells to further embellish their masterpieces. Although puffer fish measure only 12 centimetres in length, their works often reach a diameter of 2 metres. The whole artistic process takes between 7 and 9 days.</p>
</div>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/11/livescience.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15996" alt="livescience" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/11/livescience-300x226.jpg" width="300" height="226" /></a></p>
<div style="text-align: justify">
<p style="text-align: center"><em>Shapes ‘drawn’ by the puffer fish. Picture source: thisiscolossal.com</em></p>
</div>
<p style="text-align: justify">According to Hiroshi Kawase (a researcher at the National Institute and Museum of Natural History – from Chiba, Japan), when the artwork is complete, females start coming to inspect it. If the result satisfies their taste, they accept to mate with the artist. Then, the female lays her eggs at the centre of the pattern, and the male fertilizes them. Afterwards, the female leaves the male to guard the eggs for up to 6 days, probably util the embryos hatch.</p>
<div style="text-align: justify">
<p>No one knows for sure what criteria female puffer fish use in order to decide if a pattern is acceptable or not. One theory states that this drawing technique serves to channel fine sand particles towards the centre, creating a nest for the eggs.  A finer sand nest in the centre increases the chances that a female will choose the pattern.</p>
<p>Even though the puffer fish is one of the most poisonous marine creatures, it can also be one of the Ocean’s more creative denizens, which is something to be admired.</p>
<p><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/11/thisiscolossal2.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15997" alt="thisiscolossal2" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/11/thisiscolossal2-300x208.jpg" width="300" height="208" /></a></p>
</div>
<div style="text-align: justify">
<p style="text-align: center"><em>Puffer fish in action.</em></p>
<p><strong><em>Picture source:</em></strong> <a href="http://www.thisiscolossal.com">thisiscolossal.com</a></p>
</div>
<p style="text-align: justify"><strong><em>Sources:</em></strong></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.livescience.com/">www.livescience.com</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://blogs.discoverymagazine.com">blogs.discoverymagazine.com</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.smithsonianmag.com/">http://www.smithsonianmag.com/</a></p>
<p style="text-align: justify"><strong><em>VIDEO:</em></strong></p>
<p style="text-align: justify"><a href="https://www.youtube.com/watch?v=kj-K_pFoaDo">https://www.youtube.com/watch?v=kj-K_pFoaDo</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="https://www.youtube.com/watch?v=WIbdnx7Q-JU">https://www.youtube.com/watch?v=WIbdnx7Q-JU</a></p>
<p style="text-align: justify"><em><strong>Article written by Ioana Stoicescu and translated by Mihail Mitoșeriu.</strong></em></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-159940"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/apa/a-very-talented-marine-artist/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Natura vorbește</title>
		<link>http://greenly.ro/arii-protejate/natura-vorbeste</link>
		<comments>http://greenly.ro/arii-protejate/natura-vorbeste#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 14 Jul 2015 16:49:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Arii protejate]]></category>
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Soluri]]></category>
		<category><![CDATA[action]]></category>
		<category><![CDATA[actors]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[asculta]]></category>
		<category><![CDATA[awareness]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[conservare]]></category>
		<category><![CDATA[constientizare]]></category>
		<category><![CDATA[eco-gesturi]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[film]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[harrison ford]]></category>
		<category><![CDATA[julia roberts]]></category>
		<category><![CDATA[kevin spacey]]></category>
		<category><![CDATA[manifest]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[nature]]></category>
		<category><![CDATA[oameni]]></category>
		<category><![CDATA[ocean]]></category>
		<category><![CDATA[protectia mediului]]></category>
		<category><![CDATA[rainforest]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[speaking]]></category>
		<category><![CDATA[viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[videos]]></category>
		<category><![CDATA[vorbeste]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15904</guid>
		<description><![CDATA[Natura vorbește. O auzi, dar&#8230; o asculți? Trăim într-o lume agitată&#8230; Uităm să ne oprim și să ne ascultăm unii pe alții. Natura vorbește cu noi, a făcut-o dintotdeauna. Când ai ascultat ultima oară...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Natura vorbește. O auzi, dar&#8230; o asculți?</p>
<p>Trăim într-o lume agitată&#8230; Uităm să ne oprim și să ne ascultăm unii pe alții. Natura vorbește cu noi, a făcut-o dintotdeauna. Când ai ascultat ultima oară foșnetul unei păduri? Dar valurile mării, netulburate de muzica de pe plajă? Când te-ai întins ultima oară pe iarbă, ca să privești o floare de la nivelul ei? Când ai îmbrățișat ultima dată un copac, pentru a te încărca cu energie pozitivă? Când ai ascultat ultima dată bâzâitul gâzelor?</p>
<p>Mai mult decât atât&#8230; Când te-ai oprit ultima dată pentru a conștientiza problemele cu care se confruntă natura? Cât de recunoscător ești pentru frumusețea care încă mai există în lume?</p>
<p>Dacă natura ar avea voce umană, ce ar spune? Câțiva actori cunoscuți dau glas naturii, prin discursuri emoționante! Intră aici ca să&#8230; asculți:</p>
<p><a title="Nature is speaking" href="http://natureisspeaking.org/" target="_blank">http://natureisspeaking.org/</a></p>
<p>&nbsp;</p>
<section>
<h1><em>Nature doesn’t need people. People need nature.</em></h1>
</section>
<section><em>Human beings are part of nature.</em><br />
<em>Nature is not dependent on human beings to exist.</em></section>
<section><em>Human beings, on the other hand, are totally</em><br />
<em>dependent on nature to exist.</em></section>
<section><em>The growing number of people on the planet</em><br />
<em>and how we live here is going to determine the future of nature.</em><br />
<em>And the future of us.</em></section>
<section><em>Nature will go on, no matter what.</em><br />
<em>It will evolve.</em></section>
<section><em>The question is, will it be with us or without us?</em></section>
<section><em>If nature could talk, it would probably say it doesn’t much matter either way.</em></section>
<section><em>We must understand there are aspects of how our planet evolves</em><br />
<em>that are totally out of our control.</em></section>
<section><em>But there are things that we can manage,</em><br />
<em>control and do responsibly that will allow us</em><br />
<em>and the planet to evolve together.</em></section>
<section><em>We are Conservation International and we need</em><br />
<em>your help. Our movement is dedicated to managing</em><br />
<em>those things we can control. Better.</em></section>
<section><em>Country by country.</em></section>
<section><em>Business by business.</em></section>
<section><em>Human by human.</em></section>
<section><em>We are not about us vs. them.</em></section>
<section><em>It doesn’t matter if you’re an American,</em><br />
<em>a Canadian</em><br />
<em>or a Papua New Guinean.</em><br />
<em>You don’t even have to be particularly fond of the ocean</em><br />
<em>or have a soft spot for elephants.</em></section>
<section><em>This is simply about all of us coming together</em><br />
<em>to do what needs to be done.</em></section>
<section><em>Because if we don’t, nature will continue to evolve. Without us.</em> </section>
<section>
<h1><em>Here’s to the future. With humans.</em></h1>
<p>&nbsp;</p>
<div id="attachment_15905" class="wp-caption aligncenter" style="width: 1024px"><a href="http://natureisspeaking.org/"><img class="size-large wp-image-15905 " alt="Nature is speaking" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/07/natureisspeaking-1024x567.jpg" width="1024" height="567" /></a>
<p class="wp-caption-text">http://natureisspeaking.org/</p>
</div>
</section>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-159050"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/arii-protejate/natura-vorbeste/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Happy Eco-New Year 2015!</title>
		<link>http://greenly.ro/viata-eco/happy-eco-new-year-2015</link>
		<comments>http://greenly.ro/viata-eco/happy-eco-new-year-2015#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 31 Dec 2014 11:43:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Gabriela Morosanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Evenimente GM]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[2015]]></category>
		<category><![CDATA[Anul Nou]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15619</guid>
		<description><![CDATA[Cu ocazia celebrării noului an, echipa redacțională Greenly Magazine vă urează un an nou 2015 încărcat de energie, speranță și bucurii! Fie ca acest nou an să vă aducă mai aproape de natură,...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Cu ocazia celebrării noului an, echipa redacțională Greenly Magazine vă urează un an nou 2015 încărcat de energie, speranță și bucurii! Fie ca acest nou an să vă aducă mai aproape de natură, de sentimentul benefic al împărțirii clipelor frumoase cu cei dragi și de lucrurile simple care ne fac fericiți, fie că este vorba de vederea Soarelui pe o vreme geroasă, de ieșirea la lumină a primului fir de iarbă, de primul sunet de greier, sau de gustul unui rod al Pământului proaspăt cules!</p>
<p style="text-align: justify"><span style="text-decoration: underline;color: #800080"><span style="text-decoration: underline">Vă invităm să meditați asupra activităților pe care le-ați întreprins în anul 2014 în tovărășia naturii!</span></span></p>
<p style="text-align: justify">Dar înainte de aceasta, vă lansăm următoarea provocare: realizați un bilanț cu locurile frumoase pe care ați reușit să le vizitați anul acesta (chiar dacă veți fi văzut doar peisaje câmpănești, un parc din cadrul unui oraș, casa părintească din mediul rural, o stațiune balneară veche, etc) și gândiți-vă la senzația provocată văzând sau revâzând acele locuri! Veți constata că în mod inevitabil, fruntea vi se descrețește de gândurile copleșitoare ale sfârșitului de an, că veți uita pentru câteva minute de ce v-ați propus să realizați și încă nu ați apucat, sau de teama că în anul care vine nu veți reuși să vă îndepliniți dorințele! Un sentiment de apartenență la această planetă, la natură, la mediul înconjurător, la Univers vă va însoți în acest scurt pelerinaj mental și vă va da aripi să continuați ”zborul” și în anul care vine, indiferent de greutăți! Nu uitați, natura este gratuită, dacă știm să o prețuim!</p>
<p style="text-align: justify"><span style="color: #008000"><strong><em>La multi ani 2015!<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/12/2015.jpg"><img class="alignright  wp-image-15622" alt="2015" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/12/2015-901x1024.jpg" width="541" height="614" /></a></em></strong></span></p>
<p style="text-align: justify"><span style="color: #008000"><strong><em>Happy Eco-New Year!</em></strong></span></p>
<p style="text-align: justify"><span style="color: #008000"><strong><em>Feliz Año Nuevo!</em></strong></span></p>
<p style="text-align: justify"><span style="color: #008000"><strong><em>Bonne année!</em></strong></span></p>
<p style="text-align: justify"><span style="color: #008000"><strong><em>Glückliches Neues Jahr!</em></strong></span></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-156200"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/viata-eco/happy-eco-new-year-2015/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Intrebări&#8230;</title>
		<link>http://greenly.ro/viata-eco/intrebari-si-intrebare</link>
		<comments>http://greenly.ro/viata-eco/intrebari-si-intrebare#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 01 Nov 2014 01:25:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Gina Marțin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[batran]]></category>
		<category><![CDATA[ce este]]></category>
		<category><![CDATA[degradare]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[intrebare]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[oglinda]]></category>
		<category><![CDATA[resursa]]></category>
		<category><![CDATA[revista ta de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[toamna]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15552</guid>
		<description><![CDATA[          Se intamplă uneori ca anotimpurile de tranziție, cum este toamna să ne aducă mai aproape de noi inșine, să ne impingă la o retrospectivă a vieții noastre, și...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">          Se intamplă uneori ca anotimpurile de tranziție, cum este toamna să ne aducă mai aproape de noi inșine, să ne impingă la o retrospectivă a <a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/11/1intrebare1.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-15553" alt="1intrebare1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/11/1intrebare1-150x150.jpg" width="150" height="150" /></a>vieții noastre, și la o analiză a acesteia. M-a copleșit și pe mine toamna și ca o mică concluzie (poate cam mult spus) până acum este acest mic articol. M-am gandit la o temă și mi-am amintit că in ultimul timp au fost trei lucruri care m-au tot sâcâit: un citat al lui Victor Hugo, un curs de literatură engleză și o intâmplare legată de o bătrână. Toate trei m-au adus in fața uneia dintre cele mai sâcâitoare intrebări: “<i>ce este&#8230;?</i>”. Atunci când incep să vorbească, curiozitatea ori nevoia de a cunoaște ori amândouă îi imping pe copii să rostească  de multe ori intrebarea “<i>ce este aceasta?</i>”. De asemenea, atunci când invățăm o limbă străină, indrumătorul intreabă arătând spre lucruri ce inconjoară invățăcelul “<i>ce este aceasta</i>”. Și, intodeauna, răspunsul vine cu o siguranță de nezdruncinat “<i>Aceasta este</i>&#8230;” . Sunt insă lucruri pe care le definim din mai multe puncte de vedere, pe care le studiem cu pasiune o viață intreagă, lucruri care ne fascinează , dar la care nici măcar la sfarșitul unui studiu indelungat sau chiar al vieții nu putem răspunde cu siguranță “<i>Aceasta este&#8230;.</i> “. Acele lucruri despre care vorbeam pot fi, de exemplu, viața insăși, omul sau, chiar mediul.</p>
<p style="text-align: justify">          Citatul despre care vorbeam este dintr-o lucrare binecunoscută a lui Victor Hugo, <b>Mizerabilii</b>care sună cam așa:  după ce s-a privit in oglindă, Cosette era tot frumoasă, insă iși pierduse strălucirea. La o primă vedere, pare ceva aproape lipsit de sens, insă dacă zăbovim asupra lui câteva clipe, poate obținem o oarecare insemnătate. Se spune adesea că eleganța și uneori demnitatea se regăsesc in lucrurile simple. Atunci, spusele lui Hugo ar putea fi traduse astfel: lucrul simplu, inocent, aflat departe de lumina reflectoarelor și de lupa microscopului, adus in atenție iși pierde farmecul. Devine resursă. Iar după ce resursa a fost exploatată rămâne in esență tot un lucru simplu, dar fără potențialul ce îl putea inălța, ce îi putea oferi la un moment dat un statut. Aducerea in atenție a unuia sau a altuia dintre lucruri poate aduce cu sine degradarea; Nu mă pot abține, totuși să nu menționez observația lui Jose Ortega y Gasset vizavi de iubire. Spunea el, pare-mi-se in <b>Eseu asupra iubirii</b> că atunci când iubești o persoană, un lucru, un loc, de fapt nu faci decât să-ți concentrezi atenția asupra acelei persoane, acelui lucru, acelui loc etc. Cu siguranță există locuri mai minunate sau lucruri mai uluitoare decât cele pe care ne-am concentrat, pe care le iubim, insă atenția noastră pur și simplu a fost captată de acelea și refuzăm să credem că ar exista ceva pe care să-l iubim mai mult. Insă, adevarul este că nu știm ce este dincolo de limită, de cercul pe care l-am trasat in jurul nostru și al lucrului adorat. Egoismul și lăcomia sunt efecte secundare sau, cine stie&#8230;. .</p>
<p style="text-align: justify">          Asistam la un curs de literatură engleză, acum câțiva ani și cadrul didactic a intrebat in sală care este motivul pentru care autorul XYZ (să-l botezăm astfel) a scris, a compus. Răspunsurile au fost multe și variate. Un răspuns care a atras atenția, insă, a fost că autorul a scris pentru bani&#8230;Nu judecăm acum dacă răspunsul a fost corect, sau pertinent ori in alt fel. Ceea ce vreau să subliniez este că cineva s-a gandit la această posibilitate, că autorul printre altele (faimă, respect, strigăt etc) a primit și bani sau a scris doar pentru a fi remunerat. Se intamplă să fim fascinați nu numai de lucrările unor autori, muzicieni sau pictori, ci și de arhitectura unor orașe, de incărcătura istorică a unui loc, sau de mediul inconjurator și să nu ne treacă prin minte că multe dintre ele, poate toate, poate numai unul, la un moment dat, a fost sursă sau resursă. Este trist și poate că inconștient refuzăm să credem sau chiar să ne gândim la așa ceva. In timpul cursurilor urmate la facultate am auzit multe, poate prea multe definiții pentru mediu, termeni si terminologii, câmpul lexical al cuvântului. Mediul a fost sucit pe toate părțile, dar la intrebarea cadrelor didactice nu stiu dacă cineva s-a gândit ori a răspuns că mediul este, a fost ori va fi o afacere. Lucrurile care l-au sensibilizat pe om ori l-au adus in fața intrebărilor capitale “<i>ce este</i>?” și “<i>de ce</i>?” au luat drumul afacerii. Îmi amintesc că am hotărât in mintea mea că pentru mine nu există mediu, imi place să-i spun natură (greșit ori ba ?!, cu etichetă de natural sau artificial sau in alt fel)și asta  pentru că mă aduce in fața lucrurilor simple, și nu ca o intoarcere la inocență (in care nu cred) ci ca o veșnica trăire intre “<i>ce este</i>?” și “<i>care-i rostul</i>?!”, care implică multă bătaie de cap, însă merită !</p>
<p style="text-align: justify">          Al treilea lucru despre care menționam la inceput este o mică intâmplare ce are ca protagonistă o bătrână doamnă. Intâmplarea s-a desfășurat astfel: intr-o dimineață bătrâna doamnă dorește un pahar cu apă pentru a-și lua medicamentele și pentru că mai avea apă intr-o sticlă (ce-i drept mai puțin de jumătate de sticlă), cineva i-a pus apa din sticlă și i-a dat paharul. Reacția bătrânei a fost cel puțin neașteptată: “&#8230;ce-mi dai mie gunoaie?!”. O nemulțumea  faptul că cineva nu desigila o sticlă ori de câte ori dânsa dorea un pahar cu apă. Am putea comenta reacția bătrânei in multe feluri: unii dintre noi am putea spune că este o bătrână capricioasă, privind, desigur din punctul de vedere al ingrijitorului; alții ar putea spune că probabil apa nu mai era proaspătă, ori poate nu era la temperatura camerei (cineva care s-ar afla pe pozitia bătrânei probabil); ar putea fi și dintre cei care ar spune că bătrâna risipește apa, când pe planetă sunt oameni care se sting de sete și ar putea economisi și trimite apa semenilor insetați: o părere mai pertinentă și mai subiectivă decât cealaltă. Ah, se pare că am uitat de cei care ar putea privi intreaga situație cu un zâmbet și atât, fără vreo opinie.</p>
<p style="text-align: justify">          Am găsit această intâmplare ca având un oarecare tâlc&#8230; . Cele trei lucruri asupra cărora m-am oprit au menirea de a atrage atenția asupra superficialității cu care tratăm uneori lucrurile importante, asupra lucrurilor pe care doar le vedem mărinimoase, asupra lucrurilor pe care le considerăm cinstite. Adevărul este și va fi inălțător, greu de obținut, poate chinuitor, dar atât de fascinant, și dacă imi este permis s-o spun, adevărul este intotdeauna “sățios”. Iei o felie și iți ajunge toată viața.</p>
<p style="text-align: justify">         Există un experiment foarte simplu despre care am auzit: stați in fața unui obiect inainte de prânz, in timpul prânzului și puțin după prânz. Dar nu chiar orice obiect, ci o posibilă resursă. Observați ce vă atrage atenția și care este mesajul care vă este transmis. Observați la ce vă gândiți, de exemplu, inainte de prânz, când vâ este foame și in față aveți un cartof, luați un alt cartof și serviți-l ca prânz, ce gândiți despre cel la care vă uitați, ce stare aveți după prânz, cum vedeți obiectul? Sau poate altceva&#8230;. .Oare, când și cum se instalează lăcomia; ce este lăcomia?&#8230;.intrebări pe care le putem ocoli, desigur!</p>
<p style="text-align: justify">          Ca o concluzie a celor spuse mai sus, cred că degradarea lucrurilor, a oamenilor și chiar a vieții incepe odată cu intrebarea “<i>Ce este aceasta?</i>” și culminează cu intrebarea oarecum retorică  “&#8230;<i>ce-mi dai mie gunoaie</i>?”!</p>
<p style="text-align: justify">Sursă foto:</p>
<p style="text-align: justify"> <a href="https://www.google.ro/search?hl=ro&amp;site=imghp&amp;tbm=isch&amp;source=hp&amp;biw=1366&amp;bih=667&amp;q=scriitor&amp;oq=scriitor&amp;gs_l=img.3..0l10.4297.8173.0.8719.8.6.0.2.2.0.119.547.4j2.6.0....0...1ac.1.58.img..0.8.566.WIz1ujpUJ-A#hl=ro&amp;tbm=isch&amp;q=intrebare&amp;facrc=_&amp;imgdii=_&amp;imgrc=U1S6Sygedey17M%253A%3BqCCqFQE060zpTM%3Bhttp%253A%252F%252Fruthal.blog.com%252Ffiles%252F2011%252F08%252F1intrebare1.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fomulintreingersidemon.ro%252Findex.php%252Ftopic%252F731-cine-stie-raspunde%252F%3B320%3B297">https://www.google.ro </a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-155530"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/viata-eco/intrebari-si-intrebare/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pike’s Lake – Romania</title>
		<link>http://greenly.ro/arii-protejate/pikes-lake-romania</link>
		<comments>http://greenly.ro/arii-protejate/pikes-lake-romania#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 27 Jul 2014 17:24:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Arii protejate]]></category>
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Message in a bottle]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[ecologie]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[pike]]></category>
		<category><![CDATA[Pike Lake]]></category>
		<category><![CDATA[rezervatie naturala]]></category>
		<category><![CDATA[Translivalnia]]></category>
		<category><![CDATA[water]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15354</guid>
		<description><![CDATA[Pike’s Lake is located in the Transylvanian Plateau, 10 kilometers away from Gherla, on the valley of Bont, a tributary of Fizeș River, and belongs to the village of Săcălaia (situated between Fizeșu...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Pike’s Lake is located in the Transylvanian Plateau, 10 kilometers away from Gherla, on the valley of Bont, a tributary of Fizeș River, and belongs to the village of Săcălaia (situated between Fizeșu Gherlii and Sic). This lake is outstanding due to its biodiversity – which includes nearly 300 bird species – and because it has maintained its natural character. Since 1966, it has been protected as a nature reserve.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/15.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15355" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/15-300x224.jpg" width="300" height="224" /></a>The lake’s name speaks for itself, because of the large population of pikes that live here, thus allowing for remarkable catches. Locals say that this lake appeared, strangely, after the collapse of an old salt mine. Nowadays, its waters are fresh as a result of silting, from slopes located nearby and the accumulation of organic sediments in the lake, preventing a direct contact between the waters of the lake and the underlying salt.<br />
The uniqueness of this lake is reflected by several characteristics:<br />
- Low level of human intervention;<br />
- Possibly the greatest depth of any freshwater lake in Romania;<br />
- The only lake in the Transylvanian Plateau where one can find plaur, (a kind of floating reeds) just like in the Danube Delta.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/2.png4.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15356" style="border: 1px solid black" alt="2.png" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/2.png4-300x224.jpg" width="300" height="224" /></a>The lake is fed by streams and underground springs which ensure a stable water volume. Its’ surface occupies 26 hectares and the reeds extend for 120 hectares around the lake. Thus, Pike’s Lake and the adjacent reeds, which extend into the valleys of tributary rivers, form a complex of ecosystems, typical for wetlands.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/32.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15357" alt="3" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/32-165x300.jpg" width="165" height="300" /></a>In addition to pike, there are many other fish species, among which we can mention salmon, carp, Prussian carp, tench and common bream. The exact depth of the lake is unknown, but official estimates put it at 10 to 12 meters.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/43.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15358" alt="4" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/43-300x224.jpg" width="300" height="224" /></a>There are countless legends about this lake, most of them linked to the huge pikes caught here or mysterious monsters living at its bottom which swallow a diver each year.<br />
If you love fishing and nature, Pike’s Lake is the right place to visit.</p>
<p style="text-align: justify"><strong><em><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/52.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15359" alt="SONY DSC" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/52-300x200.jpg" width="300" height="200" /></a>Information sources:</em></strong><br />
<a href="http://turistclujan.wordpress.com/tag/lacul-sacalaia;">http://turistclujan.wordpress.com/tag/lacul-sacalaia;</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://medias71-72.ro/?p=1128;">http://medias71-72.ro/?p=1128;</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://simplis.wordpress.com/2009/08/06/lacul-stiucilor-sacalaia-cluj/;"> http://simplis.wordpress.com/2009/08/06/lacul-stiucilor-sacalaia-cluj/;</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.pensiunealaculstiucii.ro/ro/zona/intro">http://www.pensiunealaculstiucii.ro/ro/zona/intro</a></p>
<p style="text-align: justify"><em id="__mceDel"><strong><em>Photo source:</em></strong><br />
<a href="http://www.panoramio.com">http://www.panoramio.com</a></em></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-153550"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/arii-protejate/pikes-lake-romania/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pourquoi est ce que les papillons sont assez importants ?</title>
		<link>http://greenly.ro/biodiversitate/pourquoi-est-ce-que-les-papillons-sont-assez-importants</link>
		<comments>http://greenly.ro/biodiversitate/pourquoi-est-ce-que-les-papillons-sont-assez-importants#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 18 May 2014 05:59:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[conservare]]></category>
		<category><![CDATA[ecologie]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[especes]]></category>
		<category><![CDATA[fluturi]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[insecte]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[papillon]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[specii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15142</guid>
		<description><![CDATA[Les papillons sont des insectes appartenant à l’ordre Lépidoptère, qui sont remarquables par leur cycle de vie très particulier, de chenille à chrysalide et puis au stage adulte, avec des ailes colorées d’une...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Les papillons sont des insectes appartenant à l’ordre Lépidoptère, qui sont remarquables par leur cycle de vie très particulier, de chenille à chrysalide et puis au stage adulte, avec des ailes colorées d’une manière fantastique. Nous sommes tous impressionnés par leur diversité, particulièrement quand nous rencontrons des papillons dans la ville, ou ils nous offrent un sourire et une tache de couleur parmi les bétons et l’asphalte qui nous entourent.</p>
<p style="text-align: justify">Cependant, quel est le rôle des papillons et pourquoi ils jouent un rôle important?</p>
<p style="text-align: justify"><b>Les papillons ont une valeur intrinsèque</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Les papillons sont des insectes importants et qui méritent d’être préservés.</li>
<li>Les papillons sont une partie de la vie terrestre et une composante importante de la biodiversité.</li>
<li>Les papillons et les mites forment un group très divers, avec plus de 250.000 d’espèces – ¼ des espèces connues par l’homme.</li>
<li>Les papillons indiquent l’état général de la conservation dans la nature, et ils sont particulièrement importants pour évaluer la conservation des invertébrés.</li>
</ul>
<p style="text-align: center" align="center"><i><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/lep_giant_swallowtail934.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15106" alt="Papilio cresphontes" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/lep_giant_swallowtail934-300x197.jpg" width="300" height="197" /></a>Papilio cresphontes </i>(<a href="http://www.edupic.net/Images/Insects/Leps/lep_giant_swallowtail934.JPG">edupicnet</a>)</p>
<p style="text-align: justify"><b>Les papillons ont une valeur esthétique</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Les papillons font partie de notre patrimoine naturel et ils ont été étudiés depuis 300 ans.</li>
<li>Les papillons sont beaux J</li>
<li>Les homes admirent les papillons.</li>
<li>La littérature contient des nombreuses références aux papillons, de la Bible à Shakespeare ou la littérature moderne, dans des poésies ou paroles des chansons.</li>
<li>Les papillons sont employés dans la publicité et dans des illustrations pour montrer la notion d’écologie ou le caractère écologique d’un produit</li>
<li>Les papillons sont souvent décrits comme l’essence de la nature, représentant la liberté, la beauté ou la paix.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><b>Les papillons ont une valeur éducationnelle  </b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Les papillons et les mites ont un cycle de vie impressionnant, et ils sont utilisés dans plusieurs pays pour éduquer les enfants sur la nature. La transformation de l’œuf dans une chenille et de la chenille dans une chrysalide est une merveille de la nature.</li>
<li>D’autres éléments importants pour l’éducation sont les modèles compliqués de leurs ailes, l’irisation et leur migration.</li>
</ul>
<p style="text-align: center" align="center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/Butterfly-Life-Cycle-promo.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15105" style="border: 1px solid black" alt="Ciclul de viață fluturele Monarch" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/Butterfly-Life-Cycle-promo-300x277.jpg" width="300" height="277" /></a>Cycle de vie du papillon Monarque (<a href="http://www.lightbulbbooks.com/blog/wp-content/uploads/Butterfly-Life-Cycle-promo.jpg">lightbulbbooks</a>)</p>
<p style="text-align: justify"><b>Les papillons ont une valeur scientifique</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Les papillons sont un group très important d’organismes ,,modèle’’, utilisés depuis longtemps pour investiguer un grand nombre de sujets, comme la navigation, le contrôle des animaux nuisibles, l’embryologie, l’évolution, la génétique, la dynamique des populations et la préservation de la biodiversité.</li>
<li>La longue tradition et la popularité de l’étude des papillons nous offrent une ressource unique de données du point de vue géographique et chronologique. Cet aspect est très important dans la recherche scientifique des changements climatiques.</li>
</ul>
<p style="text-align: center" align="center"><i><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/78112435_Butterfly__78988c.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15107" alt="Phengaris Arion" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/78112435_Butterfly__78988c-300x199.jpg" width="300" height="199" /></a>Phengaris Arion – </i>espèce prioritaire dans le plan d’action pour biodiversité du Royaume Uni et inclus dans la liste rouge IUCN (<a href="http://www.thetimes.co.uk/tto/multimedia/archive/00078/_78112435_Butterfly__78988c.jpg">thetimes</a>)</p>
<p style="text-align: justify"><b>Les papillons et la valeur des écosystèmes</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Les papillons et mites sont des indicateurs d’un environnement sain et des écosystèmes forts.</li>
<li>Ils peuvent être utilisés pour évaluer l’état d’une grande variété d’invertébrés qui compte plus de 2/3 du total des espèces.</li>
<li>Les zones riches en papillons et mites sont aussi riches en d’autres invertébrés. Ensemble, ils offrent beaucoup d’avantages pour l’environnement, y compris la pollinisation et le contrôle des animaux et plantes nuisibles.</li>
<li>Les papillons et mites sont un élément essentiel de la chaine trophique et sont consumés par des oiseaux, chauve-souris et d’autres animaux carnivores.</li>
<li>Les papillons et les mites soutiennent d’autres prédateurs et parasites, dont quelques sont exclusivement liées a des espèces de papillons.</li>
<li>Les papillons ont été utilisés extensivement par les spécialistes en écologie pour étudier l’impact de la perte et fragmentation des habitats ou les effets des changements climatiques.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><b>Les papillons ont une valeur économique</b></p>
<p style="text-align: justify"><b></b>Milliers de personnes voyagent chaque année à l’étranger à la recherché des papillons et mites. Le tourisme apporte beaucoup d’argent dans quelques pays de l’Europe et aussi dans des pays en voie de développement partout dans le monde (par exemple, la Vallée des Papillons de Rhodes – Grèce et les essaims de papillons migrateurs de Mexique)</p>
<p align="center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/09-Highlands-of-Mexicao-Mon.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15104" alt="(Monarch Butterfly) Danaus plexippus" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/09-Highlands-of-Mexicao-Mon-300x200.jpg" width="300" height="200" /></a>Migration des papillons  <i>Danaus plexippus </i><a href="http://www.greentours.co.uk/img/09-Highlands-of-Mexicao-Mon.jpg" target="_blank">(greentours)</a></p>
<p style="text-align: justify" align="center">Chaque papillon et mite a développé son propre arsenal de produits chimiques pour dissuader les prédateurs et parasites, ou pour trouver son partenaire. Chaque substance présente un potentiel important et pourrait être employée dans l’économie. Par exemple, on a trouvé dans <i>Maniola jurtina, </i>une espèce très commune de papillon, des forts antibiotiques.</p>
<p align="center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/jurtina-1-060730.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15108" alt="Maniola Jurtina" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/jurtina-1-060730-300x240.jpg" width="300" height="240" /></a><i>Maniola jurtina </i>(<a href="http://www.eurobutterflies.com/images/J-L/jurtina-1-060730.JPG">eurobutterflies</a>)</p>
<p><strong>Source bibliographique</strong>: <a href="http://butterfly-conservation.org/45/why-butterflies-matter.html">Butterfly Conservation</a></p>
<p><strong>Source des photos</strong>: <a href="http://http/wp.climatereality.com/wp/wp-content/uploads/2012/01/Lime-butterfly.jpeg" target="_blank">climatereality </a></p>
<p><strong><em>Article ecrit par Cristina Sînziana Buliga et traduit par Mihail Mitoșeriu</em></strong>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-151430"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/biodiversitate/pourquoi-est-ce-que-les-papillons-sont-assez-importants/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>De ce sunt importanți fluturii?</title>
		<link>http://greenly.ro/biodiversitate/de-ce-sunt-importanti-fluturii</link>
		<comments>http://greenly.ro/biodiversitate/de-ce-sunt-importanti-fluturii#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 May 2014 06:54:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sinziana Buliga</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[conservare]]></category>
		<category><![CDATA[ecologie]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[fluturi]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[insecte]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[specii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15102</guid>
		<description><![CDATA[Fluturii sunt acele insecte din ordinul Lepidoptera care uimesc prin ciclul lor de viață deosebit, de la omidă, la pupă și adult cu aripi curios colorate. Toți ne bucurăm de diversitatea lor, mai...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Fluturii sunt acele insecte din ordinul <em>Lepidoptera</em> care uimesc prin ciclul lor de viață deosebit, de la omidă, la pupă și adult cu aripi curios colorate. Toți ne bucurăm de diversitatea lor, mai ales când îi întâlnim în oraș, oferindu-ne un zâmbet și o pată de culoare în mulțimea de betoane și asfalt.</p>
<p style="text-align: justify">Totuși, care este rolul lor și de ce contează fluturii?</p>
<p style="text-align: justify"><b>Fluturii au valoare intrinsecă</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Fluturii sunt insecte intrinsec valoroase și demne de conservare.</li>
<li>Fluturii sunt parte a vieții pe Pământ și o componentă importantă a biodiversității sale bogate.</li>
<li>Fluturii și moliile deopotrivă sunt un grup foarte divers, cuprinzând peste 250.000 de specii și reprezintă aproximativ un sfert din toate speciile numite.</li>
<li>Fluturii sunt specii indicatoare pentru conservare în general și pentru nevertebrate în special.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/lep_giant_swallowtail934.jpg"><img class="aligncenter size-large wp-image-15106" alt="Papilio cresphontes" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/lep_giant_swallowtail934-1024x674.jpg" width="1024" height="674" /></a></p>
<p style="text-align: center"><em>Papilio cresphontes </em>(<a href="http://www.edupic.net/Images/Insects/Leps/lep_giant_swallowtail934.JPG">edupicnet</a>)</p>
<p style="text-align: justify"><b>Fluturii au valoare estetică</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Fluturii fac parte din patrimoniului nostru natural și au fost studiați de peste 300 de ani.</li>
<li>Fluturii sunt insecte frumoase! :)</li>
<li>Oamenii admiră fluturii.</li>
<li>Sunt multe referințe ale fluturilor în literatură, de la Sfânta Scriptură la Shakespeare sau alte opere moderne, de la poezie la versuri ale cântecelor.</li>
<li>Fluturii sunt utilizați de către agenții de publicitate și ilustratori din întreaga lume ca modalitate de a indica faptul că ceva este ecologic.</li>
<li>Fluturii sunt adesea descriși ca fiind esența naturii sau ca reprezentând libertatea, frumusețea sau pacea.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><b>Fluturii au valoare educațională</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Fluturii și moliile au fascinante cicluri de viață, care sunt folosite în multe țări pentru a preda copiilor despre lumea naturală. Transformarea de la ou la omidă, la crisalidă este una dintre minunile naturii.</li>
<li>Alte aspecte educaționale includ modelele complicate ale aripilor și irizarea, precum și exemplele de migrație a insectelor.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/Butterfly-Life-Cycle-promo.jpg"><img class="aligncenter size-large wp-image-15105" alt="Ciclul de viață fluturele Monarch" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/Butterfly-Life-Cycle-promo-1024x946.jpg" width="1024" height="946" /></a></p>
<p style="text-align: center">Ciclul de viață al fluturelui Monarch (<a href="http://www.lightbulbbooks.com/blog/wp-content/uploads/Butterfly-Life-Cycle-promo.jpg">lightbulbbooks</a>)</p>
<p style="text-align: justify"><b>Fluturii au valoare științifică</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Fluturii sunt un grup extrem de important de organisme &#8220;model&#8221; utilizat de multe secole pentru a investiga diverse domenii de cercetare precum navigația, controlul dăunătorilor, embriologie, mimică, evoluție, genetică, dinamica populației și conservarea biodiversității.</li>
<li>Lunga istorie și popularitatea studiului fluturilor au oferit o resursă unică de date de neegalat la scară geografică și interval de timp oriunde în lume. Acest lucru s-a dovedit a fi extrem de important pentru cercetarea științifică în domeniul schimbărilor climatice.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/78112435_Butterfly__78988c.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-15107" alt="Phengaris Arion" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/78112435_Butterfly__78988c.jpg" width="620" height="413" /></a></p>
<p style="text-align: center"><em>Phengaris Arion &#8211; </em>specie prioritară în Planul de Acțiune pe Biodiversitate UK; pe lista roșie IUCN (<a href="http://www.thetimes.co.uk/tto/multimedia/archive/00078/_78112435_Butterfly__78988c.jpg">thetimes</a>)</p>
<p style="text-align: justify"><b>Fluturii și valoarea ecosistemelor</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Fluturii și moliile sunt indicatori ai unui mediu sănătos și a ecosistemelor sănătoase.</li>
<li>Ele indică o gamă largă de alte nevertebrate, care cuprinde mai mult de două treimi din toate speciile.</li>
<li>Zonele bogate în fluturi și molii sunt bogate în alte nevertebrate. Acestea oferă împreună o mulțime de beneficii de mediu, inclusiv polenizare și controlul dăunătorilor naturali.</li>
<li>Moliile și fluturii sunt un element important al lanțului trofic și sunt pradă pentru păsări, lilieci și alte animale carnivore.</li>
<li>Fluturii și moliile susțin o serie de alte animale de pradă și de paraziți, dintre care multe sunt specifice numai anumitor specii.</li>
<li>Fluturii au fost utilizați pe scară largă de către ecologiști pentru a studia impactul pierderii și fragmentării habitatelor, precum și schimbările climatice.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><b>Fluturii au valoare economică</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Mii de oameni călătoresc în străinătate în fiecare an în căutarea de fluturi și molii. Turismul aduce venituri considerabile în multe țări europene și țări în curs de dezvoltare din întreaga lume (de exemplu, Valea Fluturilor din Insula Rodos, Grecia și roiurile migratoare de fluturi Monarch din Mexic).</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/09-Highlands-of-Mexicao-Mon.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-15104" alt="(Monarch Butterfly) Danaus plexippus" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/09-Highlands-of-Mexicao-Mon.jpg" width="480" height="321" /></a></p>
<p style="text-align: center">Migrația fluturilor Monarch <em>Danaus plexippus </em><a href="http://www.greentours.co.uk/img/09-Highlands-of-Mexicao-Mon.jpg" target="_blank">(greentours)</a></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Fiecare fluture și molie și-a dezvoltat propria suită de produse chimice pentru a descuraja prădătorii și paraziții sau pentru a găsi o pereche. Fiecare dintre aceste substanțe chimice are un potențial valoros și ar putea fi exploatat economic. De exemplu, antibiotice puternice au fost găsite în fluturele <i>Maniola jurtina</i>, una dintre speciile cele mai răspândite.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/jurtina-1-060730.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-15108" alt="Maniola Jurtina" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/jurtina-1-060730.jpg" width="500" height="400" /></a></p>
<p style="text-align: center"> <i>Maniola jurtina </i>(<a href="http://www.eurobutterflies.com/images/J-L/jurtina-1-060730.JPG">eurobutterflies</a>)</p>
<p style="text-align: justify">Sursă articol: <a href="http://butterfly-conservation.org/45/why-butterflies-matter.html">Butterfly Conservation</a></p>
<p style="text-align: justify">Sursă fotografie articol: <a href="http://http://wp.climatereality.com/wp/wp-content/uploads/2012/01/Lime-butterfly.jpeg" target="_blank">climatereality </a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-151030"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/biodiversitate/de-ce-sunt-importanti-fluturii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un talentat artist marin!</title>
		<link>http://greenly.ro/apa/un-artist-marin</link>
		<comments>http://greenly.ro/apa/un-artist-marin#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 19 Mar 2014 08:52:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[arta]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mare]]></category>
		<category><![CDATA[marin]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[ocean]]></category>
		<category><![CDATA[pestele balon]]></category>
		<category><![CDATA[protectia apei]]></category>
		<category><![CDATA[protectia mediului]]></category>
		<category><![CDATA[puffer fish]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[scufundari]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=14724</guid>
		<description><![CDATA[CLICK PENTRU VIDEO! Cunoscând faptul că sunt pasionată de mediul marin, un bun prieten mi-a trimis deunăzi un videoclip care m-a inspirat. Sinceră să fiu, nu cunoșteam curiozitatea pe care o voi prezenta...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><a title="Pestele balon in aciune" href="https://www.youtube.com/watch?v=kj-K_pFoaDo" target="_blank">CLICK PENTRU VIDEO!</a></p>
<p style="text-align: justify;">Cunoscând faptul că sunt pasionată de mediul marin, un bun prieten mi-a trimis deunăzi un videoclip care m-a inspirat. Sinceră să fiu, nu cunoșteam curiozitatea pe care o voi prezenta în cele ce urmează, dar căutând câteva detalii despre fenomen, am fost impresionată de ceea ce am găsit.</p>
<p style="text-align: justify;">Încă din anul 1995, câțiva scafandri au descoperit pe fundul Mării Japoniei forme circulare interesante, desenate în nisip de către un <i>artist</i> misterios. Timp de mai mult de un deceniu, originea acestor forme frumoase care tot apăreau și dispăreau a fost o enigmă pentru cercetători.</p>
<div id="attachment_14727" class="wp-caption aligncenter" style="width: 580px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/03/thisiscolossal_com1.jpg"><img class="size-full wp-image-14727" alt="Pestele- balon, puffer fish" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/03/thisiscolossal_com1.jpg" width="580" height="349" /></a>
<p class="wp-caption-text">Forme &#8216;desenate&#8217; de catre pestele-balon. Sursa foto: thisiscolossal.com</p>
</div>
<div id="attachment_14726" class="wp-caption aligncenter" style="width: 580px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/03/thisiscolossal.jpg"><img class="size-full wp-image-14726" alt="Pestele- balon, puffer fish" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/03/thisiscolossal.jpg" width="580" height="349" /></a>
<p class="wp-caption-text">Forme &#8216;desenate&#8217; de catre pestele-balon. Sursa foto: thisiscolossal.com</p>
</div>
<p style="text-align: justify;">În cele din urmă, autorul acestor mici opere de artă a fost descoperit, în anul 2011. Este vorba de nimeni altul decât <a title="Pestele balon" href="http://thaopets.ro/animale/cele-mai-veninoase-animale-din-lume-locul-10-puffer-fish" target="_blank">Peștele- balon</a> (<i>Tetraodontidae sp.-</i> în engleză Puffer fish).</p>
<p style="text-align: justify;">Studiile arată că acest tip de pește-balon trasează în nisip aceste forme neobișnuite pentru a-și atrage o parteneră. Cu ajutorul înotătoarelor, masculii desenează în nisipul peste care trec, dând naștere unor forme circulare uimitoare. Mai mult decât atât, uneori transportă mici bucăți de scoici, pentru a orna capodopera. Deși peștii au în jur de 12 cm lungime, formațiunile rezultate pot ajunge pâna la 2 m în diametru. Întreg procesul artistic durează 7-9 zile.</p>
<div id="attachment_14725" class="wp-caption aligncenter" style="width: 575px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/03/livescience.jpg"><img class="size-full wp-image-14725" alt="Pestele-balon" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/03/livescience.jpg" width="575" height="435" /></a>
<p class="wp-caption-text">Pestele-balon in actiune- imagini pe etape. Sursa foto: livescience.com</p>
</div>
<p style="text-align: justify;">Conform spuselor lui Hiroshi Kawase (cercetător la Muzeul și Institutul de Istorie Naturală din Chiba, Japonia), când capodopera este gata, femelele vin să o inspecteze. Dacă rezultatul este pe placul lor, acceptă să participe la reproducere. Uimitor este faptul că femela depune ouăle chiar în centrul formațiunii circulare, masculul fertilizându-le apoi la exterior. Ulterior, femela pleacă, iar masculul rămâne lângă ouă timp de 6 zile, probabil pentru a le păzi până la eclozare.</p>
<p style="text-align: justify;">Nimeni nu știe criteriile pe baza cărora femelele decid că un desen este acceptabil sau nu. Una dintre ipoteze este faptul că această tehnică de <i>desen </i>are scopul de a canaliza particulele foarte fine de nisip către centru, pentru a servi drept cuib. Cu cât nisipul din centru este mai fin, cu atât mai mult cresc șansele ca structura să fie aleasă de femelă.</p>
<p style="text-align: justify;">Deși peștele-balon este unul dintre cele mai toxice viețuitoare marine, iată că poate fi și o ființă creativă. De admirat.</p>
<div id="attachment_14728" class="wp-caption aligncenter" style="width: 464px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/03/thisiscolossal2.jpg"><img class=" wp-image-14728 " alt="Pestele- balon in actiune" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/03/thisiscolossal2.jpg" width="464" height="323" /></a>
<p class="wp-caption-text">Pestele- balon in actiune. Sursa foto: thisiscolossal.com</p>
</div>
<p style="text-align: justify;">Bibliografie</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.livescience.com/">www.livescience.com</a></p>
<p style="text-align: justify;">blogs.discoverymagazine.com</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.smithsonianmag.com/">http://www.smithsonianmag.com/</a></p>
<p style="text-align: justify;">VIDEO:</p>
<p><a href="https://www.youtube.com/watch?v=kj-K_pFoaDo">https://www.youtube.com/watch?v=kj-K_pFoaDo</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="https://www.youtube.com/watch?v=WIbdnx7Q-JU">https://www.youtube.com/watch?v=WIbdnx7Q-JU</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-147250"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/apa/un-artist-marin/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
