• Incalzitori mecanici. Exista mecanisme care transforma o cantitate mica de energie mecanica in mari cantitati de caldura. Cele mai bune dispozitive pur mecanice de acest fel sunt sistemele cu cilindru rotativ realizate de Frenette (USA) si Perkins (USA). In aceste dispozitive, un cilindru se roteste in interiorul unui alt cilindru, intre ele fiind o distanta de aproximativ o optime de tol (adica 3 mm). Spatiul dintre cilindri este umplut cu un lichid, cum ar fi apa sau ulei, iar acest “fluid functional” este cel care se incalzeste in timp ce cilindrul interior se roteste. O alta metoda foloseste magneti montati pe un rotor pentru a produce mari curenti turbionari pe o placa de aluminiu, care se incalzeste rapid. Functionarea acestor incalzitori magnetici a fost demonstrata in Canada, Noua Zeelanda si USA. Toate aceste sisteme pot produce de 10 ori mai multa caldura decat metodele standard, utilizand aceeasi cantitate de energie.
• Electroliza super-eficienta. Cu ajutorul electricitatii, apa poate fi descompusa in hidrogen si oxigen. Daca apa atinge propria ei frecventa moleculara rezonanta, folosind un sistem construit de Stan Meyer (USA) si, mai recent, de Xogen Power, Inc., ea se descompune in hidrogen si oxigen cu un consum electric foarte redus. De asemenea, utilizarea diferitilor electroliti (elemente ce amplifica conductivitatea electrica a apei), modifica radical eficienta procesului. Rezulta ca pot fi produse cantitati nelimitate de hidrogen combustibil, ieftine ca apa, care pot face sa functioneze motoare (precum cele ale automobilelor). Uimitor este faptul ca Freedman (USA) a patentat in 1957 un aliaj metalic special, care descompune in mod spontan apa in hidrogen si oxigen, fara sa fie nevoie de nici un impuls electric exterior si fara sa produca nici o schimbare chimica in metalul insusi. Aceasta inseamna ca respectivul aliaj metalic special poate produce hidrogen din apa, gratis, pentru totdeauna.
• Motoare cu implozie/vortex. Toate motoarele industriale mari folosesc eliberarea de caldura pentru a produce expansiunea si presiunea pentru a produce lucru mecanic, ca in orice motor de masina. Natura foloseste procesele opuse, de racire – pentru a produce suctiune si vid – pentru a produce lucru mecanic, ca intr-o tornada. Viktor Schauberger (Austria) a fost cel dintai care a construit modele functionale de motoare cu implozie, intre anii 1930 si 1940. De atunci, un numar de cercetatori au construit modele functionale de motoare cu turbine, bazate pe implozie. Acestea sunt motoare fara combustibil, ce produc lucru mecanic din energia vidului. Exista, de asemenea, modele mult mai simple care utilizeaza rotatia pentru a obtine o combinatie a gravitatii cu forta centrifuga si a produce, astfel, o miscare continua in fluide. Unul din aparatele lui Schauberger era o turbina speciala, folosita pentru producerea energiei electrice. Turbina era pusa in miscare de un motor si drept urmare intr-un cilindru se crea un vacuum ce absorbea apa dintr-un recipient aflat la baza turbinei. Apa absorbita, datorita fortei centrifuge, parcurgea niste tevi radiale de o forma speciala si lovea cu putere peretii incintei in care se afla turbina, rezultand un moment de rotatie ce se suprapunea peste momentul dat de motor. Astfel,  viteza turbinei se marea si se ajungea la un moment in care sistemul intra intr-o miscare de autointretinere, moment in care se cupla un generator. Cheia intregii masinarii erau tevile radiale cu o constructie speciala. Ele aveau o forma rasucita iar diametrul se ingusta continuu pana la capatul lor. Datorita formei spiralate, apa isi accelera foarte mult miscarea, schimbandu-si proprietatile. Se producea un fenomen de racire si de micsorare a frecarii cu peretii tevilor pana cand se ajungea la o frecare negativa, adica apa se desprindea de peretii tevii. Un sistem asemanator construit de Schauberger, numit Repulsin, functiona pe baza de aer si avea rezultate similare. Rezonanta cu energia vidului era atat de mare incat unul din fenomenele obtinute a fost cel de antigravitatie. Se spune ca un dispozitiv cu diametrul de 20 de cm producea o forta ascensionala (antigravitatie) de 20 de tone! Multi cercetatori afirma ca Schauberger a colaborat cu armata germana in timpul celui de-al doilea razboi mondial si a reusit crearea unor masini propulsate cu ajutorul acestor dispozitive create de el. Masinile aveau forma si performantele atribuite contestatelor farfurii zburatoare.

 Surse bibliografice:

• Lindemann, Peter, DSc., The Free Energy’ Secrets of Cold Electricity, Clear Tech, Inc., S.U.A., 2001.
• Coats C. (1998), Nature as Teacher, Gateway Books, Bath
• Coats C. (1998), The Water Wizard, Gateway Books, Bath
• Coats C. (2000), The Energy Evolution, Gateway, Dublin
• Coats C. (2001), Living Energies, Gateway, Dublin

Surse fotografii: feandft.com, merlib.org, evgars.com

Dragi cititori, astept parerea dumneavoastra in legatura cu acest articol. Daca v-a placut, puteti sa-l votati :)! Saptamana viitoare veti citi ultima parte a prezentarii despre energia gratuita („free energy”).

De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !