Pe parcursul acestei veri, am prilejul de a participa ca voluntar în diverse proiecte de mediu desfășurate de către Institutul de Conservare Marină ‘Archipelagos’ (Grecia). Unul dintre proiecte se referă la cercetarea aspectelor cu privire la biodiversitatea nevertebratelor din apele Mediteranei, atât prin documentare, cât și prin observare ‘în teren’ (dacă mediul subacvatic se poate numi așa).

Cum nu poți face cercetare fără a ști denumirile latine ale speciilor, m-am apucat să le învăț. Cu mare drag am constatat că majoritatea viețuitoarelor marine (meduze, scoici, arici etc.) îmi erau deja familiare, întrucât le întâlnisem în aventurile mele subacvatice din timpul vacanțelor. Însă e tare plăcut să afli amănunte despre aceste vietăți misterioase… ca de exemplu- cum o ‘cheamă’ în latină pe meduza aceea oranj cu care ai fotografii din toate unghiurile… sau faptul că scoica aceea de care te-ai bucurat când ai găsit-o pe plajă este una invazivă… sau că te-ai panicat degeaba când ai văzut prima oară sub apă o caracatiță, când de fapt este inofensivă (probabil s-a panicat ea mai tare când te-a zărit, cu pletele fluturând amenințător)…

Mai rău este însă când afli că, dintre scoicile pe care le-ai cumpărat demult de la bazar, într-un coșuleț drăguț, jumătate sunt specii rare sau protejate!

Cred că nu strică să fim mai conștienți de lucrurile care ne înconjoară, fie ele de proveniență mai îndepărtată, marină. Atât pentru a ne bucura mai mult de frumusețea lor (la locul faptei- adică în apă!), cât și pentru a ști ce putem face pentru a le proteja (astfel încât să rămână la locul lor, în apă!). Așadar, voi începe o nouă ‘colecție’ de scurte articole, în care vă voi prezenta curiozități despre câte o specie interesantă.

Având în vedere că vom vorbi despre comori ale mării grecești, voi începe cu o specie ce amintește de un zeu din mitologia elenă. Faceți cunoștință cu melcul Charonia tritonis, aka ‘Trâmbița lui Triton’. Triton era fiul lui Poseidon și era considerat mesagerul mării- rol pe care voi încerca și eu să mi-l asum.

Charonia tritonis, Trâmbița lui Triton. Sursă foto: wikipedia.org

Taxonomie (sursă- cites.org):

- Clasa: Gastropoda

- Ordinul: Monotocardia

- Familia: Ranellidae (Gray, 1854) = Cymatiidae (Iredale, 1913)

- Genul: Charonia (Gistel, 1848)

- Specia: tritonis (Linnaeus, 1758)

- Denumiri în limba engleză: Giant Triton, Triton’s Trumpet, Trumpet Conch, Trumpet Shell

Caracteristici:

- poate crește până la 40 cm

- este un animal prădător activ, ce se hrănește cu scoici și stele de mare. De fapt, este una dintre puținele specii care consumă steaua de mare invazivă Acanthaster planci, prin urmare are un rol ecologic important.

- are cochilia solidă, fusiformă, cu 10-12 spirale.

- habitat: substrat nisipos sau stâncos (între 0 și 500 m adâncime).

Melcul Charonia tritonis este special tocmai prin faptul că a sa cochilie poate fi folosită pe post de… trâmbiță! Japonezii se numără printre popoarele care o foloseau în acest scop, numind instrumentul horagai (foto mai jos). De asemenea, C. tritonis este un melc comestibil, iar cochilia sa este folosită și în scop decorativ. Mai mult decât atât, unele forumuri destinate colecționarilor de scoici au inclus acest melc în Topul celor mai  frumoase 10 cochilii prin care se aude marea! Astfel, cu atâtea utilizări supra-acvatice, C. tritonis este predispus unei gestionări iresponsabile…

Trâmbiță horagai, obtinută din cochilia melcului Charonia tritonis. Sursă foto: wikipedia.org

Autoritățile din Australia au avut inițiativa de a proteja acest melc (în anul 1994), propunându-l pentru lista CITES (click aici pentru a citi informațiile oficiale). Din păcate însă, C. tritonis nu a întrunit toate cerințele pentru a fi acceptat pe listă. Prin urmare, deși este o specie protejată în Australia, Trâmbița lui Triton este în continuare comercializată.

Verifică-ți colecția de cochilii… Dacă deții o Trâmbiță de-a lui Triton, prețuiește-o, pentru că a fost cândva locuința unei vietăți speciale… De acum înainte însă, vei ști să nu cumperi ceva ce nu este al oamenilor spre a fi vândut…

Charonia tritonis, Trâmbița lui Triton . Sursă foto: zeceintop.ro

Surse de documentare:

- cites.org

- archipelago.gr

- wikipedia.org

In timp, toate acele vietati marine s-au pietrificat devenind astfel veritabile fosile, dar si martori ai vremurilor demult apuse. Se impune astfel protejarea lor prin crearea de rezervatii naturale, dupa modelul rezervatiei paleontologice „Calcarele cu hippuriti din Valea Crisului” (judetul Bihor). Pe langa protejarea acelor areale unde se gasesc aceste vietati marine fosile, este necesar ca si Homo sapiens sapiens sa-si „fosilizeze” tendintele hegemonice asupra mediului si sa dezvolte masuri de conservare si protejare.

Din intamplare, fauna Cretacicului se regaseste ad-hoc si in Bucuresti. Atunci cand a fost construita statia de metrou Politehnica, muncitorii au folosit marmura adusa din Muntii Apuseni, in care erau incastrate fosile rare: moluste (scoici, melci), corali, alge, stromatolite.

Aceste fosile dateaza din Cretacicul superior si se bucura de foarte multe „talpi” grabite si mai putin de priviri curioase. Pentru a le face cunoscuta prezenta dar si pentru a le sublinia importanta, ar trebui realizat si instalat un panou de informare pe peron, acolo unde se afla marmura in cauza. Exista aceasta intentie de mai mult timp, insa ideea s-a „sublimat” pana la disparitie, asa incat sunt hotarata sa o readuc „pe tapet” si sa o pun in aplicare, cu scopul de conservare si protejare.

Articol scris de Lacramioara Maghiar, studenta in anul I, Facultatea de Geografie.

Fotografiile sunt realizate de autoarea articolului.

Dragii nostri cititori, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !