Această afirmaţie este deosebit de importantă în ceea ce priveşte subiectul schimbărilor climatice şi a mediului. În condiţiile în care 97% dintre cercetători sunt de acord că schimbările climatice reprezintă un fapt, exista încă mulţi sceptici. De exemplu, un sfert dintre americani considera că acestea nu reprezintă un fenomen real, motivându-şi punctul de vedere cu argumente ce variază de la « vremea încă este rece » (33%) până la « Dumnezeu controlează vremea » (2%). Aceste date provin dintr-un studiu care poate fi consultat aici.

În aceste condiţii, educaţia de mediu şi legată de schimbările climatice este un element esenţial, pentru a asigura nu numai transferul de cunoştinţe corecte, ci şi pentru că oamenii informaţi pot lua deciziile informate cu privire la acest subiect care nu suporta întârzieri inutile.

Pentru a pleca de la zero, haideţi să ne reamintim despre ce este vorba. Aşa cum ştim, oamenii exercită o influență tot mai mare asupra climei și asupra temperaturii Pământului, prin arderea combustibililor fosili, tăierea pădurilor tropicale și creșterea animalelor. Aceste activități generează cantități enorme de gaze cu efect de seră, care se adaugă celor deja prezente în mod natural în atmosferă, contribuind astfel la efectul de seră și la încălzirea globală – aşadar, la schimbările climatice. Efectele fenomenului sunt vizibile: temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor se schimbă, ghețarii și zăpada se topesc, iar nivelul mediu al mării pe întregul glob este în creștere.

Oamenii de ştiinţă au analizat patternurile climatice din ultima sută de ani şi au ajuns la concluzia că schimbările remarcate sunt rezultate ale influentei societăţii umane. Instituţiile şi organizaţiile publice au reacţionat: pentru a preveni efectele cele mai grave ale schimbărilor climatice, țările semnatare ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) au convenit să limiteze creșterea temperaturii medii globale la suprafață la mai puțin de 2 °C față de perioada preindustrială, cercetătorii fiind de părere că acesta este pragul maxim la care schimbările climatice ar fi gestionabile. Pentru a atinge acest obiectiv, emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial trebuie să atingă punctul culminant cât mai curând posibil și apoi să scadă rapid. Până în 2050, emisiile globale ar trebui să fie reduse cu 50 % comparativ cu nivelurile din 1990, iar înainte de sfârșitul secolului să se atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Un pas suplimentar în această direcţie a fost făcut cu ocazia semnării acordului de la Paris la sfârşitul anului 2016, care îşi doreşte să întărească răspunsul global cu privire la schimbările climatice. Semnatarii se angajează să ia măsuri la nivel naţional pentru a asigura emisii mai reduse de CO2 şi pentru a se implica în mod real în limitarea impactului uman asupra climatului.

Dar care sunt măsurile pe care le putem lua, fiecare dintre noi?

-      Să fim atenţi la cât şi cum consumăm! De la utilizarea panourilor solare până la shimbarea becurilor incandescente cu becuri LED, putem diminua nevoia de energie electrică, a cărei sursa principală este cărbunele (42%).

-      Atenţie la ce punem în farfurie! Consumul alimentar poate avea o mulţime de efecte la scări diferite: de exemplu, consumul local evita nevoia de transport; industria cărnii şi a produselor lactate este responsabilă pentru 18% din gazele cu efect de seră – aşadar de ce să nu ne propunem cel puţin o „masă eco” pe zi ?; să nu uităm că mâncărurile procesate au, la rândul lor, efecte negative asupra calităţii mediului.

-      RRR – reciclare, reutilizare, recuperare. De ce? Pentru că depozitele de deşeuri produc metan, iar acesta este un gaz cu efect de seră. Să încercăm să cumpărăm produse ambalate cât mai puţin, să reciclam ce putem recicla şi, dacă este posibil, să compostăm resturile menajere: nu numai că vom diminua cantitatea de deşeuri din depozit, ne vom putea hrăni plantele cu un îngrăşământ natural.

-      Atenţie la cum vă deplasaţi! Transportul reprezintă una dintre sursele principale de încărcare cu CO2 din zonele urbane. Folosiţi transportul în comun, bicicletele sau mergeţi pe jos cât de des se poate: este important nu doar pentru mediu, ci şi pentru sănătatea voastră.

Aveţi alte sfaturi şi sugestii pentru cititorii Greenly? Le aşteptăm în comentarii.

Surse info: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.

Surse foto: 1, 2.

Dar nu este tot! Când digeră, animalele rumegătoare creează cantităţi enorme de metan – unul dintre gazele cu efect de seră cele mai de temut – mai ales când sunt hrănite cu alimente precum soia.

În concluzie, prea multă carne poate dăuna sănătăţii dvs. (hipercolesterolemie, cancer, diabet…). De câteva ori pe săptămână, înlocuiţi-o cu linte, ouă, brânzeturi, legume, fructe…

Sursa informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

PS: Acesta este sfatul Comisiei Eurpene/ Direcția Generală pentru Mediu. Eu, personal, vă sfătuiesc să deveniţi vegetarieni sau vegani şi să renunţaţi la consumul de carne! Vă invit, de asemenea, să urmăriţi şi clipul inserat la începutul articolului. Durează doar 12 minute…ce vă pot schimba viaţa!

Surse foto: https://www.facebook.com/269calf

http://www.269life.com/index.html#&panel1-1

Sursa video: http://www.youtube.com/watch?v=ju7-n7wygP0

În contextul poluării atmosferice și a reducerii rezervelor naturale, producătorii de automobile sunt încurajați, prin diferite standarde, să descopere noi mijloace de îmbunătățire sau economisire a combustibililor fosili. Cei de la “micuța” companie Audi sunt printre cei mai preocupați de acest aspect eco. Drept dovadă, ei au încheiat parteneriate cu câteva firme care să îi ajute la îmbunătățirea performanței din punct de vedere al combustibililot utilizați.

Primul exemplu

Conform acestui site cu specific auto, cei de la Audi și compania SolarFuel au în plan pentru mai 2013 construirea unei fabrici care să producă “e-gas”, capabil să alimenteze mașini cum ar fi versiunea TCNG a lui Audi A3 Sportback (unde TCNG vine de la “Turbo Compressed Natural Gas”).

Audi-A3-TCNG. Sursa: foxnews.com

Ce este așa-numitul e-gaz? Este metan obținut sintetic din hidrogen și dioxid de carbon (!), printr-un proces numit “metanizare”. Gazul obținut este identic din punct de vedere chimic cu gazul natural.

Atunci, dacă este identic, prin ce este ECO față de metanul obișnuit? Iată: chiar dacă vor exista emisii de CO2, cantitatea acestora va fi egală cu cea necesară pentru producerea e-gazului! (sursă) Deci practic, utilizarea acestui combustibil nu produce o creștere netă a emisiilor de CO2. Ce părere aveți de asta?

Obtinerea de e-gaz. Sursa: topspeed.com

Mai mult decât atât, în procesele de producere a hidrogenului necesar (obținut din apă, prin electroliză), compania SolarFuel va folosi energie eoliană! Hidrogenul poate fi folosit ca atare de către automobilele care funcționează cu celule de combustie pe bază de hidrogen, însă cum tehnologia de producere în masă a acestor autovehicule este scumpă, iar infrastructura de distribuție a acestui combustibil nu a fost construită deocamdată, Audi a găsit deci o utilizare mai la îndemână a hidrogenului.

Sursa: topspeed.com

Obtinerea de hidrogen. Sursa: topspeed.com

Ok, am lămurit de unde se obține hidrogen. Dar dioxidul de carbon de unde îl vor „lua”? Foarte simplu! Metanul este produs de obicei prin procesul de descompunere a resturilor organice, însă în acest mod sunt generate cantități mari de dioxid de carbon. Compania SolarFuel nu se va opri aici. CO2-ul rezultat va fi transferat către unitatea de producere a e-gazului, unde în combinație cu hidrogenul, va rezulta și mai mult metan! Iar de acolo, gazul va fi introdus în infrastructura deja existentă de alimentare. În Germania există deja numeroase puncte de alimentare cu gaz natural, fapt care va facilita introducerea e-gazului pe piață. (sursă)

Cel de-al doilea exemplu

În scopul de a utiliza combustibili eco, cei de la Audi vor colabora cu compania Joule (Massachusetts), contruind un model de automobil care va funcționa pe bază de bioetanol, obținut cu ajutorul… bacteriilor! Din combinarea cianobacteriilor cu apă sărată și CO2 va rezulta un bio-diesel sintetic. Sună foarte bine, însă deocamdată mai este de lucru la această idee, întrucât amestecul rezultat va necesita tratare pentru a respecta standardele de emisii.

Conform autoviva.com, procesul constă în umplerea unor tuburi de 100 de metri cu apă încărcată cu bacterii, prin care se va pompa CO2. În prezența luminii, bacteriile se hrănesc și apoi secretă ceea ce Audi vor numi e-etanol. Interesant este faptul că bacteriile nu vor avea nevoie de apă proaspătă, ci vor putea utiliza apă sărată sau chiar apă uzată, cu anumite caracteristici. Fabricile Audi vor instala în cadrul fabricilor proprii aceste unități de producere a bioetanolului, pentru a reutiliza emisiile de CO2 rezultate din alte procese de producție. Ei speră că prima dintre ele va fi dată în folosință la scară mare în anul 2014.

În concluzie, putem spune că stăm bine (de fapt nu noi, alții) la capitolul planuri de viitor în ceea ce privește combustibilii. Idei au fost, sunt și vor mai fi. După cum spuneam și prin arte articole- dacă nu din dragoste pentru mediu, măcar din nevoie.

Vă invit cu drag să discutăm pe această temă!

Bibliografie

-          www.foxnews.com

-          www.topspeed.com

-          www.autoviva.com

-          www.buyyourcar.co.uk

-          http://blogs.motortrend.com

-          http://www.jouleunlimited.com

-          http://www.solar-fuel.net