În primul rând ar trebui să ne putem următoarea întrebare: cum poate fi categorisit un oraș drept unul “sănătos”?

Sunt mai multe criterii dar cele mai importante țin foarte mult de infrastructura de transport, de sistemul sanitar, de accesul și calitatea spațiilor verzi și de legi bine puse la punct.

Pentru aceasta a fost alcătuit un top 5 al orașelor care îndeplinesc, printre altele, criteriile de mai sus. Acestea sunt:

Monaco: este situat pe coasta mediteraneană, la 18 km est de Nisa, pe Coasta de Azur. Orașul se întinde pe  doar 2 kmp și din cauza aceasta densitatea populației este cea mai mare de pe glob. Însă cum ar putea acest oraș să fie considerat unul în care poți avea un trai sănătos? E bine de știut faptul că Monaco este o monarhie constituțională iar principala sursă de venit o reprezintă turismul, adică o ramură economică ce nu poluează mult. Principalul avantaj al orașului este acela că majoritatea oamenilor sunt bogați :) și au acces la cele mai bune sisteme de educație, de sănătate și își pot permite un trai bun. Nu degeaba sistemul sanitar din Monaco este situat pe a 13 treaptă din sistemul sanitar mondial.

Monaco

Următorul oraș care întrunește criteriile este Pert-ul din Australia. Se bazează în principal pe 5 criterii: sistem sanitar, siguranță, infrastructură, educație și mediu. Oamenii din oraș obișnuiesc să aibă o alimentație sănătoasă, un mod de gândire relaxat și pozitiv și nu în ultimul rând pun accent și investesc mult în sistemul medical. Dețin multe piste de bicicliști și practică diverse sporturi în aer liber. Clima plăcută din zonă favorizează acest lucru și chiar s-a format o lege “nescrisă” care încurajează ieșitul în aer liber și practicarea unor sporturi diverse.

Perth

Copenhaga: capitala Danemarcei este cunoscută pentru faptul că toți locuitorii orașului folosesc bicicleta drept mijloc de transport, fiind construite astfel aproximativ 400km de piste. Guvernul Danemarcei a luat câteva mășuri de combatere a emisiei de CO2 în atmosferă, încă din 2005, iar până în prezent nivelul gazelor cu efect de seră au scăzut cu până la 20% și plănuiesc ca până în 2025 orașul să fie 100% eliberat de emisiile de carbon.

Copenhaga

Singapore, orașul-stat, are cea mai scăzută rată de mortalitate din lume și cea mai mare speranță de viață: 84.04 ani, drept pentru care se situează pe locul 4 în clasamentul CIA World Factbook. Sistemul sanitar din Singapore este bine organizat iar orașul în sine este unul foarte curat deoarece au fost aplicate legi stricte, cum ar fi interzicerea aruncării gunoiului pe jos. Infrastructura de transport a fost foarte bine gândită și a reușit să fluidizeze traficul intens. De asemenea în cuprinsul orașului sunt numeroase spații verzi precum grădini,parcuri și se pot efectua trasee montane prin jurul insulei.

Singapore

Ultimul din listă, dar nu cel din urmă este Tokyo, un oraș cu cea mai bună infrastructură de transport din lume ce facilitează tranzitul a peste 3 milioane de locuitori zilnic! De asemenea nivelul emisiilor de dioxid de carbon sunt mult mai mici în comparație cu celelalte țări asiatice (4,82 tone/cap locuitor față de 10.8 tone/cap locuitor din Beijing). Cu toate că reactorul de la Fukushima a periclitat viețile oamenilor acum câțiva ani, în prezent nivelul de radiații este unul ce nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni. Cea mai mare speranță de viață din lume aici o întâlnim datorită sistemului sanitar si a culturii deosebite: igienă strictă, alimentație bogată în orez pește și legume.

Tokyo

Și totuși rămâne  pusă întrebarea: oare în cât timp un oraș din România va putea ajunge la nivelul orașelor din topul de mai sus?

Referințe:

Itanas.com, deviantart, wperegoy, discovercorporatetravel, tumblr, watchfit, zazzle.

Am citit în detaliu mesajul, mi-am răspuns (e foarte important acest proces interior de luare a deciziilor) şi am răspuns oficial „DA” şi…acum vă povestesc şi vouă, dragii noştri cititori-prieteni-susţinători, despre ce este vorba!

Comisia Europeană a iniţiat un Parteneriat European pentru Inovare Oraşe şi Comunităţi Inteligente (EIP), care prezintă două organisme de conducere: un Grup la Nivel Înalt, alcătuit din reprezentanţi ai sectorului industrial, ai oraşelor, societăţii civile, ce consiliază Comisia Europeana şi Platforma Smart Cities (http://www.eu-smartcities.eu/about). Acest parteneriat este în continuă dezvoltare. Platforma Smart Cities reuneşte părţile interesate locale (stakeholders), care identifică şi evaluează soluţii tehnologice inovative, ce pot îmbunătăţi – prin aplicarea lor – situaţia oraşelor europene, în sectoare cum ar fi mobilitatea, clădirile şi reţelele energetice. Până în prezent, au fost prezentate pe Platforma Smart Cities peste 150 de soluţii iar numărul lor creşte permanent!

„Stakeholder-ii” – „băieţi” inteligenţi – sunt dezvoltatori de tehnologii dar şi specialişti în aplicarea soluţiilor tehnice, în funcţie de nevoile identificate..

Platforma Smart Cities promovează inovaţia, având ca obiectiv dezvoltarea unei pieţe de aplicaţii tehnologice eficiente energetic, cu eliberare redusă de carbon în mediul urban. Platforma sprijină Uniunea Europeana pentru a îndeplini obiectivul de reducere a gazelor cu efect de seră cu 80% până în 2050, dar sprijină şi politica energetică privind tehnologiile, şi anume Planul SET.

Accentul se va pune pe integrarea tehnologiei în domenii ca energia, transportul şi ICT (Information and Communication Technology), reprezentând o provocare pentru Platforma Smart Cities.

Pentru a-şi atinge obiectivul, Platforma Smart Cities va crea cinci grupuri: trei Grupuri de Lucru tematice, formate din experţi tehnici, ce se vor ocupa de reţelele de furnizare a energiei, eficienţa energetică în clădiri, mobilitate şi transport, şi două Grupuri de Lucru orizontale (finanţe şi „foaia de parcurs” a proiectului).

Platforma joacă un rol esenţial în schimbul de informaţii, fiind un loc în care dezvoltatorii de tehnologii îşi pot prezenta soluţiile pentru oraşe şi în care oraşele, la rândul lor, pot găsi informaţii cu privire la expertiza şi soluţiile financiare disponibile, pentru punerea în practică a acestor soluţii.

Dragii noştri cititori, v-am prezentat cât am putut de limpede acest parteneriat european şi, în acelaşi timp, proiect. Periodic, vom difuza informaţii despre activităţile realizate pe Platforma Smart Cities (http://www.eu-smartcities.eu/useful_links) şi, cu siguranţă, la un moment dat, în functie de expertiza noastra, ne vom şi implica în ele! Logo-ul Smart Cities se află deja pe prima pagină a revistei Greenly!

Surse informaţii şi logo: Comunicat de presă primit de la dna Olga Nastasă, Communication Expert, Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe (REC)

Surse foto:

http://urbanchoreography.net/2012/04/10/crowdsourcing-smart-cities/

http://www.kidskan.ca/

Astazi, suntem pusi in fata unei noi abordari a acestei probleme, una mai adecvata: in primul rand, am constientizat necesitatea acuta de a avea plante si animale in orase, fiind in sfarsit recunoscute rolurile lor in echilibrarea lanturilor trofice la nivel local, in imbunatatirea calitatii mediului si in mentinerea unor circuite cat se poate de firesti in mediul respectiv. Asadar politicile de amenajare iau in considerare crearea de spatii verzi mai dezvoltate sau legarea parcurilor existente prin coridoare, permitand astfel deplasarea speciilor dintr-o parte in cealalta.

In al doilea rand, au ajuns in atentia actorilor implicati si alte genuri de beneficii pe care le putem avea de pe urma speciilor urbane – sau urbanizate: de exemplu, o problema importanta la nivel european este mentinerea sau reintroducerea albinelor in mediul urban. Numarul acestora a scazut cu 30 – 40% in Europa, doar in ultimii ani, in special din cauza utilizarii insecticidelor si a fertilizatorilor. Acestea au un rol deosebit de important in fertilizarea plantelor cu flori (cca. 4/5 din acestea sunt fertilizate cu ajutorul albinelor). De asemenea, analiza chimica a mierii produse de acestea poate indica depasiri ale anumitor poluanti atmosferici. Pentru a creste populatia de albine melifere, in mai multe orase europene au fost amplasati stupi. Crearea de parcuri si spatii verzi este deosebit de importanta, la fel si legarea acestora prin coridoare verzi. Astfel de masuri au fost luate in orase precum Nantes, Bruxelles sau Barcelona. De asemenea, trebuie limitata folosirea insecticidelor si a fertilizatorilor, precum si distrugerea florei spontane.

Plantele ruderale (buruienile) joaca roluri extrem de importante in ecosistemele urbane, reprezentand un prim pas catre instalarea speciilor de flora si fauna prezente local in mod natural. Cu alte cuvinte, pot ajuta la crearea unor mici rezervoare de biodiversitate in spatiile verzi urbane. Din pacate, multe parcuri zone inverzite sunt create fara a se tine cont de conditiile locale de mediu si nici de posibilitatea de a integra speciile respective in circuitele naturale existente acolo, motiv pentru care aceste plante (de multe ori exotice) nu reusesc sa se adapteze si mor rapid.

Cu toate acestea, in multe tari, printre care si Romania, marile spatii verzi urbane sunt create pe baza speciilor deja existente, fapt care nu doar permite o dezvoltare fireasca a diversitatii biologice, dar are si o eficienta mult mai mare din punct de vedere al costurilor.

Intr-un articol viitor vom afla mai multe despre cum poate fi pastrata sau adusa biodiversitatea in orase si despre multiplele roluri ale acesteia.