Au existat reportaje la televizor în America şi nu numai, fiind apoi preluate şi de români, despre cât de toxice sunt ţigările electronice. Bineînţeles că un fumător înrăit îmi va spune ca sunt mai nocive decât ţigările normale motivul fiind evident. La polul opus se află fumătorii care doresc să renunţe la ţigările normale cu nicotină şi vor susţine că ţigările electronice NU sunt nocive. Problema este destul de simplă. Există două mari tabere (excluse nefumătorilor care vor protesta împotriva ambelor tipuri de ţigări şi bravo lor): cele care vând ţigări normale şi cele care vând ţigări electronice (este un fapt binecunoscut că afacerile cu tutun şi mai nou cu “e-ţigări” sunt extrem de profitabile, atât pentru producători cât şi pentru comercianţi). La nivel global, unde bătălia pe interese se află pe o altă scară de oportunităţi, este mai uşor să închizi ochii, să te faci că nu vezi anumite produse care dăunează oamenilor, pentru că în fond şi la urma urmei suntem prea mulţi (oameni) care populăm planeta şi consumăm resursele din ce în ce mai puţine şi este „normal” ca o “selecţie naturală” să-şi facă treaba.

Problema cea mai gravă intervine atunci când TU, cel sau cea care citeşti acest articol, nu ştii cine are de fapt dreptate.

Ce este de fapt ţigara electronică?

În anul 2003, farmacistul chinez Hon Lik a creat un dispozitiv metalic care se aseamănă cu o ţigară tradiţională, dar care este alimentat cu baterii şi care nu scoate fum alb-albăstrui, ci vapori. Denumit „ţigara electronică“ sau „e-ţigara“, dispozitivul a fost introdus pe piaţă un an mai târziu, având un succes modic în rândul chinezilor. Prezentată drept o alternativă la fumatul tradiţional, ţigara electronică oferă consumatorului senzaţia fizică a fumatului clasic, în timp ce doze de nicotină sau de non-nicotină sunt inhalate şi eliminate sub formă de vapori.

Preţurile pot varia între 80 şi 200 lei în funcţie de componente şi design.

Din ce este alcătuită ţigara electronică?

Este compusă dintr-o baterie, un cartuş care conţine o substanţă ce, odată venită în contact cu o rezistenţă sau cu un vaporizator, produce vapori ce pot fi inhalaţi. La unul dintre capetele aşa-zisei ţigări, aprinderea este simulată de beculeţe LED, la capătul celălalt putând să fie fixat un soi de muştiuc.

Compoziţia unei ţigări electronice

Aceste ţigări sunt clasificate în categoria produselor electronice, inclusiv în România. Fiind promovate ca o alternativă sănătoasă la ţigările clasice, aceste dispozitive nu sunt supuse astfel unor reglementări clare privind siguranţa asupra organismului, cum sunt dispozitivele medicale, de exemplu. Tocmai acest aspect îi nelinişteşte pe medici, care se arată îngrijoraţi de compoziţia lichidului din ţigările electronice. Mai mult, compoziţia exactă nu este specificată pe etichetele produselor.

„Nu de fiecare dată este trecută cantitatea de nicotină, asta în primul rând, apoi, în al doilea rând, unele ţigări electronice conţin substanţe care intră şi în compoziţia ţigării obişnuite. Există producători care, la ora actuală, fac cunoscute aceste substanţe, iar alţii care nu fac asta. De aici şi aceste reţineri legate de utilizarea ţigării electronice şi ideea că efectele nocive trebuie să fie verificate prin studiu de lungă durată“, explică profesor doctor Florin Mihălţan, preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie (SRP).

Adevărul ascuns de pe etichete

Ţigările electronice pot să conţină o cantitate de nicotină care variază între 0 şi 18 mg, arome artificiale, extract de vanilie, propilenglicol, dietilenglicol, folosit în producerea antigelului, glicerol sau glicerină vegetală. Pe de altă parte, în lichid s-au mai descoperit nitrozamine, substanţe asociate cu cancerul, iar în urma unei analize efectuate de o echipă de cercetători italieni s-au mai găsit urme de metale grele precum plumb, arsenic sau crom. Inhalarea acestora poate provoca cancer la plămâni, tiroidă sau laringe, se arată în studiul efectuat de echipa de medici din Italia.

Pe marea majoritate a etichetelor am citit personal următoarele componente care sunt trecute la rubrica Base Ingredients: VEGETABLE GLYCERINE, PROPYLENE GLYCOL, VANILLA EXTRACT, LINALOOL. Dacă acestea sunt ingredientele de bază, care sunt celelalte?… Pe eticheta nu sunt menţionate…

Glicerina Vegetală: este un lichid secundar, obţinut prin prelucrarea plantelor, folosit în compoziţia multor produse (siropuri, produse farmaceutice, cosmetice), fiind considerat şi un aditiv alimentar. Glicerina vegetală e responsabilă de producerea “fumului” de către ţigara electronică. Cu cât cantitatea de glicerina din e-lichid e mai mare, cu atât se produc mai mulţi vapori. Acestea sunt informațiile de pe site-ul http://tigara-de-cluj.ro; este normal că nu incriminează unul dintre componente.

Glicerina e glicerol, adică CH2-OH-CH-OH-CH2-OH; nu există glicerină vegetală, probabil că mai pun ceva în ea şi o „lansează” ca fiind “vegetala”; nu este toxica pentru uz intern în doze mici (de ordinul gramelor).

Tot pe site-ul enunţat mai sus, un alt element prezentat este Propilen Glicolul: este un lichid incolor, insipid, umectant, cu bune proprietăţi bacteriostatice şi se poate conserva pentru mulţi ani. Propilen glicolul este un aditiv alimentar şi este folosit ca excipient pentru produsele farmaceutice pe bază de plante. Funcţia cea mai importantă a propilen glicolului este aceea că intensifică aroma prezentă în e-lichid dar este şi “producător” de vapori. În continuare, site-ul încearcă să ne convingă (în cele mai multe cazuri şi reuşeşte) că nici unul din componente nu este toxic şi de ce credeţi? Pentru că se mai află şi în alte produse de larg consum.

Propilen glicolul este o substanţă chimică a cărei prezenţă în e-lichidul ţigărilor electronice a fost mult contestată. Totuşi, după o simpla căutare pe wikipedia.org, se constatată că această substanţă este intens folosită pentru: produse farmaceutice (de remarcat aici diazepam-ul), produse de patiserie (folosit ca solvent pentru coloranţi alimentari), industria produselor cosmetice etc. Utilizarea pe termen lung are risc de toxicitate scăzut. Oricum, acum se poate utiliza e-lichidul având la bază ori propilenglicolul (PG) ori glicerina vegetală (VG).

Ca licenţiată în domeniul „Ştiinţa mediului”, pot afirma cu tărie că de cele mai multe ori numeroase produse farmaceutice au un efect mai mult dăunător decât cel dorit, aşa că faptul că această substanţă există şi în produse farmaceutice nu reprezintă un „plus”, în special atunci când substanţa în cauză se găseşte în medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală. Oare de ce? :) De asemenea, toxice pentru organismul uman dar şi pentru mediul înconjurător sunt şi produsele cosmetice, spre exemplu cele care conţin freon (deodorantele) sau cele care conţin săruri de Al (sunt cancerigene), însă de cele mai multe ori populaţia este informată despre aceste lucruri mult prea târziu, în principal din interese economice. Produsele de patiserie reprezintă un alt exemplu eronat de produs “sănătos”, consumat de o mulţime de oameni, deoarece pe lângă faptul că afectează aspectul fizic (îngraşă) sunt pregătite folosind uleiuri rafinate, dublu rafinate şi margarină, cel din urmă fiind extrem de cancerigen, iar primele două prezentând pericol atunci când se foloseşte „reţeta” marilor lanţuri de fast-food-uri (gătirea în acelaşi ulei).

Linaloolul este folosit în insecticidele utilizate împotriva puricilor şi gândacilor de bucătărie (http://en.wikipedia.org/wiki/Linalool).

Nu vă lăsaţi păcăliţi de faptul că anumite elemente din ţigările electronice se găsesc în alte produse de consum sau în plante. Există plante otrăvitoare, toxice, care dau dependenţă etc.

În concluzie: vă lăsaţi “aburiţi” de aceste produse?

Surse foto şi informaţii: 

http://www.20minutes.fr/societe/1163473-20130528-cigarette-electronique-est-elle-nocive

http://sciencesetavenir.nouvelobs.com/sante/20130528.OBS0965/dangereuse-la-cigarette-electronique.html

http://adevarul.ro/sanatate/medicina/foto-Tigara-electronica-moft-medicamentn-1_51d18cc0c7b855ff56ec5c49/index.html

http://tigara-de-cluj.ro/ro/content/6-tigara-clasica-si-tigara-electronica http://en.wikipedia.org/wiki/Linalool

Articol realizat de Alexandra Vieru, licenţiată în Ştiinţa mediului, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti